{"id":3648,"date":"2016-02-17T15:01:58","date_gmt":"2016-02-17T13:01:58","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=3648"},"modified":"2016-03-28T09:07:11","modified_gmt":"2016-03-28T07:07:11","slug":"schimbarile-climatice-devin-o-urgenta-medicala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=3648","title":{"rendered":"Schimb\u0103rile climatice devin o urgen\u021b\u0103 medical\u0103"},"content":{"rendered":"

\"schimbariclimatice\"<\/a>Tot mai mul\u021bi oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, climatologi, speciali\u0219ti \u00een s\u0103n\u0103tate public\u0103, sociologi sau exper\u021bi \u00een bio-diversitate afirm\u0103 c\u0103 schimb\u0103rile climatice pot submina progresele f\u0103cute \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, \u00een ultima jum\u0103tate de secol.<\/p>\n

Mecanismele sunt clare \u2013 schimb\u0103rile climatice afecteaz\u0103 grav factorii sociali \u0219i de mediu care sunt determinan\u021bi pentru s\u0103n\u0103tate \u2013 aer curat, ap\u0103 potabil\u0103, hrana suficient\u0103 \u0219i o locuin\u021b\u0103 sigur\u0103.<\/p>\n

De\u0219i a luat \u00een calcul doar o parte a posibilelor consecin\u021be asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice, o evaluare a Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii concluziona, \u00een 2015, c\u0103 schimb\u0103rile climatice sunt a\u0219teptate s\u0103 duc\u0103 la o cre\u0219tere cu ca. 250 000 a num\u0103rului de decese pe an, \u00een perioada 2030-2050. Dintre acestea, 38 000 ar fi \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei \u00een v\u00e2rst\u0103, din cauza expunerii la c\u0103ldur\u0103, 48 000 – din cauza bolii diareice cauzate de lipsa apei potabile, 60 000 din cauza malariei \u0219i 95 000 din cauza malnutri\u021biei la copii. Costurile impactului negativ asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii popula\u021biei cauzat de schimb\u0103rile climatice sunt estimate a atinge 2-4 miliarde de dolari pe an, p\u00e2n\u0103 \u00een 2030.<\/p>\n

Tot globul va fi afectat de schimb\u0103rile climatice, dar unele zone sunt mai vulnerabile dec\u00e2t altele. Astfel, oamenii care tr\u0103iesc \u00een zonele de coast\u0103 \u0219i \u00een mega-ora\u0219e vor fi cei mai vulnerabili. Copiii, \u00een particular copiii din \u021b\u0103rile sub-dezvoltate, sunt deja printre cele mai vulnerabile grupuri \u00een fa\u021ba riscurilor de s\u0103n\u0103tate aduse de aceste schimb\u0103ri, mai ales c\u0103 le vor avea de \u00eenfruntat mai mult timp. Consecin\u021bele asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii sunt a\u0219teptate a fi mai severe \u00een cazul popula\u021biei \u00een v\u00e2rst\u0103 sau a celor care sufer\u0103 deja de anumite afec\u021biuni medicale. Zonele cu o infrastructur\u0103 sub-dezvoltat\u0103 a sistemelor sanitare, mai ales cele din \u021b\u0103rile \u00een curs de dezvoltare, vor fi foarte greu capabile s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 acestor provoc\u0103ri cresc\u00e2nde.<\/p>\n

\u201cSchimb\u0103rile climatice au poten\u021bialul de a reversa c\u00e2\u0219tigurile de s\u0103n\u0103tate din ultimele decenii aduse de dezvoltarea economic\u0103 \u2013 \u0219i nu numai prin efectele directe asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii aduse de o clim\u0103 \u00een continu\u0103 schimbare, ci \u0219i prin efecte indirecte precum cre\u0219terea migratiei \u0219i sc\u0103derea stabilit\u0103\u021bii sociale,\u201d se afirm\u0103 \u00een Raportul Comisiei Lancet publicat \u00een 2015.<\/p>\n

\u201cSchimbarea climatic\u0103 este o urgen\u021b\u0103 medical\u0103,\u201d este avertismentul Co-pre\u0219edintele acestei Comisii, Profesorul Hugh Montgomery, director al Institutului UCL pentru S\u0103n\u0103tate \u0219i Performan\u021b\u0103 Uman\u0103<\/em>.<\/p>\n

\"schimbariclimatice1\"<\/a><\/em>Comisia Lancet pentru S\u0103n\u0103tate \u0219i Schimbare Climatic\u0103<\/em> a trasat detaliat impactul schimb\u0103rilor climatice \u0219i raspunsurile de care avem nevoie \u00een domeniul politicilor publice, pentru a adresa acest impact \u0219i a putea asigura cel mai \u00eenalt nivel posibil de s\u0103n\u0103tate public\u0103 la scar\u0103 mondial\u0103. Comisia este multidisciplinar\u0103 \u0219i interna\u021bional\u0103, bazat\u0103 pe o puternic\u0103 colaborare \u00eentre centre academice din Europa \u0219i China. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 care lucreaz\u0103 \u00een aceast\u0103 Comisie acoper\u0103 domenii diferite, de la climatologie \u0219i geografie, \u0219tiin\u021be sociale, ecologie \u0219i bio-diversitate, inginerie \u0219i economie, p\u00e2n\u0103 la politici publice \u0219i medicin\u0103.<\/p>\n

Publicat de Comisie \u00een 2015, raportul subliniaz\u0103 c\u0103 impactul direct asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii cauzat de schimb\u0103rile climatice provine, de exemplu, din cre\u0219terea frecven\u021bei \u0219i intensit\u0103\u021bii fenomenelor meteorologice extreme, mai ales canicula, inunda\u021biile, secetele \u0219i furtunile. Impactul indirect vine din schimbarea tiparelor bolilor infec\u021bioase, din poluarea aerului, malnutri\u021bie \u0219i migra\u021bie.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, Raportul afirm\u0103 c\u0103 ac\u021biunile luate pentru limitarea sau chiar reversarea schimb\u0103rilor climatice au numeroase efecte pozitive imediate asupra st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate \u2013 de exemplu, reducerea cantit\u0103\u021bilor de combustil fosil folosit industrial sau de c\u0103tre popula\u021bie scade inciden\u021ba bolilor respiratorii. \u00cen acela\u0219i fel, mijloacele \u201cactive\u201d de transport precum mersul pe jos sau pe biciclet\u0103 reduc poluarea \u0219i num\u0103rul accidentelor rutiere, dar \u0219i inciden\u021ba obezit\u0103\u021bii, diabetului \u0219i a bolilor cardiovasculare.<\/p>\n

Exist\u0103, de asemenea, beneficii de s\u0103n\u0103tate din schimbarea alimenta\u021biei prin reducerea substan\u021bial\u0103 a consumului de carne ro\u0219ie, \u0219tiindu-se c\u0103 cre\u0219terea animalelor \u00een ferme industriale este o surs\u0103 important\u0103 de poluare pentru p\u0103m\u00e2nt \u0219i aer.<\/p>\n

\"schimbariclimatice2\"<\/a>Implementarea unor asemenea m\u0103suri pe scar\u0103 larg\u0103 a reprezint\u0103 una dintre cele mai importante oportunit\u0103\u021bi de s\u0103n\u0103tate public\u0103 a secolului 21. Astfel, raportul Comisiei cere adoptarea de politici publice care s\u0103 \u021binteasc\u0103 reducerea polu\u0103rii aerului, facilitarea accesului la surse de energie \u201ccurat\u0103\u201d \u0219i crearea unor medii urbane mai s\u0103n\u0103toase. Una dintre recomand\u0103rile principale este accelerarea tranzi\u021biei spre o economie \u201cdecarbonizat\u0103\u201d, ceea ce ar duce la evitarea continu\u0103rii \u00eenc\u0103lzirii globale cu \u00eenc\u0103 2\u2070C. Preven\u021bia este mai bun\u0103 dec\u00e2t tratamentul. Adresarea schimb\u0103rilor climatice acum este mult mai ieftin\u0103 dec\u00e2t adoptarea de r\u0103spunsuri de urgen\u021b\u0103 \u00een c\u00e2\u021biva ani, r\u0103spunsuri care vor deveni inevitabile dac\u0103 nu se adopt\u0103 acum m\u0103suri importante.<\/p>\n

Prin schimbarea stilului de via\u021b\u0103 spre unul mai s\u0103n\u0103tos, starea de s\u0103n\u0103tate a popula\u021biei se va \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi considerabil. \u00cen acela\u0219i timp, serviciile de s\u0103n\u0103tate vor beneficia \u0219i ele deoarece vor avea mai pu\u021bini pacien\u021bi cu afec\u021biuni cronice, ceea ce va rezulta \u00een costuri mai mici ale sistemului \u0219i reducerea volumului de munc\u0103 a cadrelor medicale p\u00e2n\u0103 la un nivel sustenabil. Sistemele de s\u0103n\u0103tate pot investi \u00een eficien\u021ba energetic\u0103 a facilit\u0103\u021bilor de \u00eengrijire, ceea ce nu numai c\u0103 economise\u0219te resursele sistemului, dar \u0219i reduce mai departe poluarea, aceste m\u0103suri constituindu-se \u00eentr-un adev\u0103rat cerc virtuos. Deci, to\u021bi avem de c\u00e2\u0219tigat din adoptarea ac\u021biunilor care adreseaz\u0103 direct \u0219i imediat sursa schimb\u0103rilor climatice.<\/p>\n

Acestea sunt mecanismele principale prin care rezolvarea problemelor care cauzeaz\u0103 schimb\u0103ri climatice ar aduce beneficii imense societ\u0103\u021bii, la toate nivelurile ei, micro \u0219i macro, individ \u0219i comunitate. Prin rezolvarea acestor probleme putem contribui la continua \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate la nivel global. Iar ignorarea lor acum poate avea consecin\u021be dramatice \u00een numai c\u00e2teva decenii. Astfel, reversarea sau, cel pu\u021bin, limitarea schimb\u0103rilor climatice se constituie \u00eentr-una dintre cele mai mari oportunit\u0103\u021bi ale s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice \u00een secolul 21.<\/p>\n

 <\/p>\n

Articol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor E-Asistent, Specialist \u00een comunicare \u0219i rela\u021bii publice, PhD.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n

https:\/\/www.ucl.ac.uk\/news\/news-articles\/0615\/230615-lancet-commission-climate-change#sthash.5iFWbr3a.dpuf<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.thelancet.com\/commissions\/climate-change<\/a><\/p>\n

http:\/\/blogs.ucl.ac.uk\/lancet-commission\/2015\/06\/23\/capturing-the-opportunities-for-health-through-deep-decarbonisation-of-the-energy-system\/<\/a><\/p>\n

http:\/\/blogs.ucl.ac.uk\/lancet-commission\/2015\/06\/23\/tackling-climate-change-improves-health-and-saves-money\/<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.who.int\/mediacentre\/factsheets\/fs266\/en\/<\/a><\/p>\n

https:\/\/judithcurry.com\/2014\/12\/17\/ethics-and-climate-change-policy\/<\/a><\/p>\n

http:\/\/www3.epa.gov\/climatechange\/basics\/<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Tot mai mul\u021bi oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, climatologi, speciali\u0219ti \u00een s\u0103n\u0103tate public\u0103, sociologi sau exper\u021bi \u00een bio-diversitate afirm\u0103 c\u0103 schimb\u0103rile climatice pot submina progresele f\u0103cute \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, \u00een ultima jum\u0103tate de secol. Mecanismele sunt clare \u2013 schimb\u0103rile climatice afecteaz\u0103 grav factorii sociali \u0219i de mediu care sunt determinan\u021bi pentru s\u0103n\u0103tate \u2013 aer curat, ap\u0103 potabil\u0103, […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3632,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3648"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3648"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3648\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3632"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3648"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3648"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3648"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}