{"id":3649,"date":"2016-02-17T15:04:16","date_gmt":"2016-02-17T13:04:16","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=3649"},"modified":"2016-03-28T09:07:19","modified_gmt":"2016-03-28T07:07:19","slug":"europa-de-vest-si-de-est-aceeasi-problema-imbatranirea-populatiei-se-cauta-solutii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=3649","title":{"rendered":"Europa de vest \u0219i de est: aceea\u0219i problem\u0103 \u2013 \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei \u2013 se caut\u0103 solu\u021bii"},"content":{"rendered":"

\u201dCine nu are b\u0103tr\u00e2ni s\u0103-\u0219i cumpere\u201d<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

\"old\"<\/a>A\u0219a sun\u0103 o veche vorb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Este un \u00eendemn la pre\u021buire, respect \u0219i grij\u0103 fa\u021b\u0103 de cei care au str\u0103b\u0103tut \u0219i \u00een\u021beleg mai bine un drum pe care mul\u021bi abia p\u0103\u0219im.<\/p>\n

Dar ce \u0219tim despre cum \u00ee\u0219i doresc b\u0103tr\u00e2nii s\u0103 fie \u00eengriji\u021bi \u0219i, c\u00e2nd afl\u0103m, ce facem cu ceea ce descoperim?<\/p>\n

Cei mai mul\u021bi dintre noi prefer\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 la b\u0103tr\u00e2ne\u021be \u0219i s\u0103-\u0219i petreac\u0103 ultimele zile acas\u0103. Cu toate acestea, politicile publice sunt destul de lente \u00een a sprijini o schimbare de paradigm\u0103 \u0219i de a face tranzi\u021bia de la modelul de \u00eengrijire \u00een institu\u021bii \u0219i spitale c\u0103tre cel preponderent oferit la domiciliu.<\/p>\n

Chiar \u0219i \u00een \u021b\u0103rile europene care ofer\u0103 cel mai larg suport public sectorului \u00eengrijirilor persoanelor v\u00e2rstnice, majoritatea serviciilor de \u00eengrijire la domiciliu sunt acordate de manier\u0103 informal\u0103. Aceasta \u00een condi\u021biile \u00een care cele mai multe finan\u021b\u0103ri publice pentru \u00eengrijirile pe termen lung continu\u0103 s\u0103 mearg\u0103 c\u0103tre \u00eengrijirea institu\u021bional\u0103 \u2013 peste 70% \u00een Islanda, Elve\u021bia \u0219i Belgia. Ca nivel de cheltuieli, aceasta reprezint\u0103 0.3-3.9% din produsul intern brut.<\/p>\n

\u00cen condi\u021biile \u00een care, \u00een totalul popula\u021biei europene, grupa de v\u0103rst\u0103 de peste 80 de ani cre\u0219te mai repede dec\u00e2t oricare alta, este necesar\u0103 o mai bun\u0103 alocare a sprijinului acordat din fondurile publice \u00eentre cele dou\u0103 sectoare: \u00eengrijirile informale la domiciliu \u0219i cele institu\u021bionalizate. Alegerea unui model mai apropiat de ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een realitate, prin coordonarea unui mix de servicii \u2013 care s\u0103 includ\u0103 servicii sociale \u0219i de s\u0103n\u0103tate, ajutor tehnic \u0219i suport pentru \u00eengrijirile informale \u2013 este esen\u021bial\u0103 pentru a avea sisteme de s\u0103n\u0103tate \u0219i de \u00eengrijire viabile pe termen lung.<\/p>\n

Dac\u0103 ne uit\u0103m la defini\u021bia pe care o d\u0103 Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, \u00eengrijirea pe termen lung \u00eenseamn\u0103 „Sistemul de activit\u0103\u021bi \u00eentreprinse de \u00eengrijitori informali (familie, prieteni \u0219i \/ sau vecini) \u0219i \/ sau profesioni\u0219ti (s\u0103n\u0103tate \u0219i servicii sociale), pentru a se asigura c\u0103 o persoan\u0103 care nu este pe deplin capabil\u0103 de auto-\u00eengrijire poate men\u021bine cea mai bun\u0103 calitate a vie\u021bii, \u00een func\u021bie de preferin\u021bele sale individuale, cu un nivel maxim de independen\u021b\u0103, autonomie, participare, \u00eemplinire personal\u0103 \u0219i demnitatea uman\u0103 „.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te modul \u00een care beneficiaz\u0103 popula\u021bia v\u00e2rstnic\u0103 de \u00eengrijire \u00een \u021b\u0103rile Uniunii Europene, situa\u021bia este foarte diferit\u0103. Dac\u0103 \u00een Federa\u021bia Rus\u0103 \u0219i Polonia propor\u021bia persoanelor de peste 65 de ani care primesc \u00eengrijire \u00een institu\u021bii specializate este sub 1 %, procentul cre\u0219te p\u00e2n\u0103 la 9% \u00een Islanda. Pe de alt\u0103 parte, propor\u021bia celor care primesc sprijin din fonduri publice pentru pentru servicii acordate la domiciliu variaz\u0103 de la cifre aproape nesemnificative \u00een cele mai multe \u021b\u0103ri din estul Europei, c\u0103tre 25 % \u00een Danemarca. De observat c\u0103, \u00een marea majoritate a \u021b\u0103rilor, \u00een jur de 80 % dintre cei care primesc \u00eengrijire pe termen lung au peste 80 de ani.<\/p>\n

Trebuie spus \u0219i c\u0103 acest tip de \u00eengrijire este asigurat at\u00e2t de sistemul formal (reprezentat de o larg\u0103 varietate de servicii comunitare de la servicii de s\u0103n\u0103tate public\u0103, la servicii de medicin\u0103 primar\u0103, servicii la domiciliu, servicii de recuperare sau servicii paleative, sau asisten\u021b\u0103 institu\u021bionalizat\u0103 \u00een c\u0103mine), c\u00e2t \u0219i de cel informal. Serviciile implicate de sistemul formal includ \u0219i tratamente care opresc sau reverseaz\u0103 o anumit\u0103 boal\u0103 sau dizabilitate.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 alegerea unui model de \u00eengrijire sau a altuia are o component\u0103 legat\u0103 de tradi\u021bii \u0219i mo\u0219tenirea cultural\u0103, accesul la servicii de calitate de \u00eengrijire \u00een institu\u021bii este foarte diferen\u021biat de-a lungul Europei. Cerin\u021ba de a co-finan\u021ba o anumit\u0103 parte a costurilor constituie, \u00een sine, o barier\u0103. Institu\u021biile de \u00eengrijire pe termen lung a v\u00e2rstnicilor, de cele mai multe ori, solicit\u0103 contribu\u021bii financiare prohibitive, \u00een plus de cele acoperite din fonduri publice. \u00cen unele cazuri, acestea dep\u0103\u0219esc semnificativ salariul mediu net al unui angajat din p\u0103tura de mijloc.<\/p>\n

Dincolo de aspectele legate de finan\u021bare \u0219i de presiunile sociale generate de p\u0103strarea unor tradi\u021bii \u00een ceea ce prive\u0219te modelele de \u00eengrijire a v\u00e2rstnicilor, accentul din ce \u00een ce mai crescut pus pe afec\u021biunile cronice aferente unei popula\u021bii \u00eemb\u0103tr\u00e2nite genereaz\u0103 o presiune din ce \u00een ce mai mare pe for\u021ba de munc\u0103 din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. Aceasta apare \u00een condi\u021biile \u00een care \u00eens\u0103\u0219i for\u021ba de munc\u0103 este afectat\u0103 de un proces de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire \u00een cele mai multe \u021b\u0103ri din Europa. De exemplu, \u00een \u021b\u0103ri precum Danemarca, Fran\u021ba, Norvegia, Suedia sau Islanda, v\u00e2rsta medie a asistentelor medicale angajate \u00een acest moment \u00een sistemul de s\u0103n\u0103tate este 41-45 de ani. Mai mult, capacitatea de preg\u0103tire adecvat\u0103 \u00een domenii precum geriatria \u0219i gerontologia este, de multe ori, inadecvat\u0103. Aceasta se refer\u0103 at\u00e2t la nivelul general de cuno\u0219tin\u021be al practicienilor, c\u00e2t \u0219i la preg\u0103tirea insuficient\u0103 a speciali\u0219tilor \u00een geriatrie sau la programe insuficiente de training.<\/p>\n

Pe m\u0103sur\u0103 ce lucrurile vor evolua, actualele modele de servicii de \u00eengrijire vor avea din ce \u00een ce mai multe dificult\u0103\u021bi. Spre deosebire de situa\u021bia actual\u0103, trebuie g\u00e2ndite modele de servicii de s\u0103n\u0103tate prin intermediul unui personal preg\u0103tit adecvat pentru a face fa\u021b\u0103 nevoilor speciale, dar \u0219i factorilor de risc care-i afecteaz\u0103 pe v\u00e2rstnici. Mai mult, serviciile informale de \u00eengrijire oferite de familie \u0219i prieteni sau comunitate trebuie s\u0103 fie sprijinite \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite pentru a permite c\u00e2t mai multor persoane cu limit\u0103ri func\u021bionale s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la domiciliu c\u00e2t mai mult cu putin\u021b\u0103.<\/p>\n

Amenin\u021barea vine \u0219i din aceea c\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea, al\u0103turi de cre\u0219terea propor\u021biei popula\u021biei dependente care genereaz\u0103 cre\u0219terea nevoii de servicii de \u00eengrijire pe termen lung, vine pe fondul unei reduceri a propor\u021biei popula\u021biei active care s\u0103 sus\u021bin\u0103 aceste costuri \u0219i, deci, a bazei de impozitare.<\/p>\n

Dac\u0103 ne uit\u0103m la \u021b\u0103rile din jurul Rom\u00e2niei care au trecut prin etape cu care ne putem compara \u0219i noi, situa\u021biile sunt relative diferite.<\/p>\n

De exemplu, \u00een Bulgaria, gra\u021bie unor reforme recente care au avut scopul de a sus\u021bine desinstitu\u021bionalizarea \u0219i concentrarea pe servicii comunitare \u0219i la domiciliu, serviciile de \u00eengrijire pe termen lung \u0219i sistemul de servicii sociale destinate v\u00e2rstnicilor s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit semnificativ \u00een ultimii ani. Cu toate acestea, Bulgaria crede c\u0103 mai are multe de f\u0103cut pentru c\u0103, a\u0219a cum arat\u0103 Raportul Na\u021bional 2008-2010 asupra Serviciilor de Protec\u021bie Social\u0103 \u0219i de Incluziune Social\u0103, \u201dnu exist\u0103 o abordare pe termen lung care s\u0103 stabileasc\u0103 un sistem adecvat de \u00eengrijire pe termen lung a v\u00e2rstnicilor care s\u0103 se plieze pe previziunile demografice.\u201d<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, sistemul de \u00eengrijire a v\u00e2rstnicilor din Croa\u021bia trece \u0219i el printr-o perioad\u0103 de schimb\u0103ri, mai ales \u00een ceea ce prive\u0219te tipul de proprietate (cu accent din ce \u00een ce mai mare pe proprietatea privat\u0103), scopul \u0219i diversitatea serviciilor oferite.<\/p>\n

Aparent, cea mai dificil\u0103 situa\u021bie din fostul bloc estic se \u00eent\u00e2lne\u0219te \u00een Polonia. Aceasta se confrunt\u0103 cu o provocare fiscal\u0103 considerabil\u0103. Dac\u0103 Polonia va continua modelul actual de sporire a cheltuielilor anuale, combinat cu cre\u0219tere pronun\u021bat\u0103 a num\u0103rului de beneficiari, \u00een scurt timp, cheltuielile publice pentru \u00eengrijirile pe termen lung vor deveni fiscal nesustenabile. Prin urmare, este esen\u021bial ca guvernul polonez s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la alte modalit\u0103\u021bi de a finan\u021ba viitoarele cheltuieli pentru \u00eengrijirile pe termen lung dec\u00e2t prin mecanismul pl\u0103te\u0219ti c\u00e2nd apelezi la servicii<\/em>, cum ar fi, de exemplu, prin intermediul economiilor private. \u00cen plus, ar trebui s\u0103 controleze cererea de servicii de \u00eengrijiri pe termen lung formale \u0219i s\u0103 direc\u021bioneze cererea c\u0103tre tipul adecvat de interven\u021bie, cum ar fi tratamentul ambulatoriu. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, ar trebui s\u0103 controleze presta\u021biile \u00een natur\u0103 \u0219i s\u0103 reformeze presta\u021bia \u00een numerar.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te situa\u021bia din Rom\u00e2nia, \u00eentr-o analiza realizat\u0103 de Consiliul Na\u021bional al Persoanelor V\u00e2rstnice \u00een anul 2010 (intitulat\u0103 Reglementarea, organizarea <\/strong>\u0219<\/strong>i func<\/strong>\u021b<\/strong>ionarea sistemului na<\/strong>\u021b<\/strong>ional de \u00eengrijire la domiciliu a persoanelor v\u00e2rstnice), <\/strong>la care au participat institu\u021bii publice din 16 jude\u021be \u0219i organiza\u021bii neguvernamentale din 32, s-a conturat clar nevoia stringent\u0103 a extinderii re\u021belei de servicii comunitare la domiciliul persoanelor v\u00e2rstnice. Spre deosebire de \u00eengrijirea \u00een centre reziden\u021biale, aceasta ac\u021bionez\u0103 benefic at\u00e2t pentru persoana vizat\u0103 – cre\u0219terea confortului psihic al v\u00e2rstnicului, conservarea autonomiei \u0219i func\u021biilor sale sociale, prevenirea izol\u0103rii \u0219i men\u021binerea unei vie\u021bi active, c\u00e2t \u0219i pentru sistemul public – descongestionarea unit\u0103\u021bilor sanitare \u0219i de asisten\u021b\u0103 social\u0103, specializarea \u0219i cre\u0219terea calit\u0103\u021bii \u00eengrijirii.<\/p>\n

De\u0219i argumentat benefic\u0103 \u0219i sus\u021binut\u0103 pe larg de cei chestiona\u021bi, realizarea unui sistem viabil de \u00eengrijire a v\u00e2rstnicilor pare s\u0103 aib\u0103 piedici serioase. Prima \u0219i cea mai important\u0103 barier\u0103 este re\u021beaua geriatric\u0103 na\u021bional\u0103 insuficient dezvoltat\u0103 \u0219i slab finan\u021bat\u0103 \u2013 la nivel public sau privat. O solu\u021bie, \u00een acest caz, ar putea fi dezvoltarea parteneriatului public \u2013 privat. Altfel, domeniul nu este unul care s\u0103 atrag\u0103 masiv investi\u021bii private, dac\u0103 acestea nu sunt sus\u021binute public, c\u00e2t timp beneficiarii nu sunt capabili s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 singuri costurile mari ale \u00eengrijirii.<\/p>\n

\u0218i la nivel de coordonare lucrurile nu sunt ce ar trebui s\u0103 fie, multor jude\u021be lipsindu-le un serviciu destinat persoanelor v\u00e2rstnice \u00een cadrul direc\u021biilor generale jude\u021bene de asisten\u021b\u0103 social\u0103.<\/p>\n

A doua piedic\u0103 semnificativ\u0103 este legat\u0103 de lipsa speciali\u0219tilor – medici geriatri<\/em>, care ar trebui s\u0103 evalueze persoanele v\u00e2rstnice ini\u021bial \u0219i periodic \u0219i s\u0103 fac\u0103 recomand\u0103ri pentru \u00eentocmirea planului individual de interven\u021bie. Dac\u0103 ar fi responsabiliza\u021bi, controla\u021bi, dar \u0219i recompensa\u021bi, aceast\u0103 sarcin\u0103 ar putea fi dat\u0103 \u00een grija medicilor de familie<\/em>. Ei cunosc polipatologia pacien\u021bilor de v\u00e2rsta a treia pe care \u00eei au sub observa\u021bie \u0219i ar putea, de asemenea, fi motiva\u021bi financiar s\u0103 organizeze activit\u0103\u021bi de \u00eengrijire medical\u0103 la domiciliu.<\/p>\n

Lista aspectelor care ar trebui s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 o rezolvare cuprinde \u0219i constituirea \u0219i func\u021bionarea echipei multidisciplinare de \u00eengrijire<\/em> (\u00een cele mai multe centre lipsesc \u00eengrijitorii,ergoterapeu\u021bii, kinetoterapeu\u021bii, medicii stomatologi), \u00eenfiin\u021barea unor <\/em>unit\u0103\u021bi cu program nonstop<\/em> \u0219i pentruasisten\u021b\u0103 medical\u0103 de urgen\u021b\u0103, identificarea spa\u021biilor publice \u0219i disponibilitatea programelor<\/em> care s\u0103-i atrag\u0103 pe furnizorii de servicii socio-medicale la domiciliu, extinderea pachetului de baz\u0103<\/em> \u00een func\u021bie de nevoile identificate \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei v\u00e2rstnice, inclusiv cu o serie de servicii care presupun adaptarea locuin\u021beiv\u00e2rstnicilor, pentru a spori accesibilitatea \u0219i capacitatea de autoservire a acestora sau sub aspect geografic<\/em> \u2013 oferta de servicii este mult mai redus\u0103 pentru localit\u0103\u021bile mici \u0219i pentru cele rurale.<\/p>\n

Cert este c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia exist\u0103 o mare oportunitate de a dezvolta programe care s\u0103 vizeze preg\u0103tirea pentrupensionare \u0219i identificarea posibilit\u0103\u021bilor de men\u021binere a unei vie\u021bi active. Iat\u0103 de ce \u00eengrijirea la domiciliu ar putea s\u0103 capete noi valen\u021be: pe l\u00e2ng\u0103 cele de \u00eengrijire socio-medical\u0103 \u0219i medical\u0103 s\u0103 apar\u0103 \u0219i programe de reintegrare social\u0103.<\/p>\n

Problematic r\u0103m\u00e2ne, \u00eens\u0103, cadrul legislativ. De\u0219i exist\u0103 legea nr.17\/2000 privind asisten\u021ba social\u0103 a persoanelor v\u00e2rstnice, ea este \u00eenvechit\u0103 \u0219i departe de un acord adecvat cu drepturile recunoscute la nivel european ale persoanelor v\u00e2rstnice. Vorbim, deci, despre o lege cu lacune, ale c\u0103rei prevederi nu sunt puse \u00een aplicare corespunz\u0103tor. Ea nu a stimulat nici crearea cadrului de implementare (autorit\u0103\u021bile centrale \u0219i locale responsabile). \u00cen plus, legisla\u021bia \u00een domeniul sanitar \u0219i sumele alocate nu stimuleaz\u0103 furnizorii de servicii medicale s\u0103 \u00eencheie contracte cu casele jude\u021bene de asigur\u0103ri de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

\u00cen condi\u021biile \u00een care num\u0103rul popula\u021biei v\u00e2rstnice \u00een Rom\u00e2nia va cre\u0219te de la 3,2 milioane persoane, \u00een anul 2011, la aproape 3,6 milioane persoane \u00een anul 2030, problema \u00eengrijirii v\u00e2rstnicilor va fi din ce \u00een ce mai serioas\u0103 \u0219i trebuie abordat\u0103 cu responsabilitate. Iar primul pas, dup\u0103 recunoa\u0219terea problemei \u0219i alegerea modurilor de adresare, ar trebui s\u0103 fie revizuirea cadrului legislativ. Pentru aceasta, dat fiind statutul de membru al Uniunii Europene, un drum de urmat ar fi s\u0103 ne uit\u0103m \u0219i inspir\u0103m din modelele occidentale care-\u0219i respect\u0103 cu adev\u0103rat v\u00e2rstnicii. Nu de alta, dar altfel ar trebui s\u0103 ne cam revizuim proverbele \u0219i, \u00een loc s\u0103 ne cump\u0103r\u0103m b\u0103tr\u00e2ni\u2026s\u0103-i vindem.<\/p>\n

 <\/p>\n

Articol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor E-Asistent, Specialist \u00een comunicare \u0219i rela\u021bii publice, PhD.<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Surse de documentare<\/p>\n

Reglementarea, organizarea \u0219i func\u021bionarea sistemului na\u021bional de \u00eengrijire la domiciliu a persoanelor v\u00e2rstnice, 2010<\/p>\n

PROIECTAREA POPULA\u021aIEI ROM\u00c2NIEI LA ORIZONTUL ANULUI 2060, 2013 \uf0de<\/p>\n

http:\/\/web.worldbank.org<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.euro.who.int\/en\/health-topics\/Life-stages\/healthy-ageing\/data-and-statistics\/health-and-social-care-systems<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.euro.centre.org\/detail.php?xml_id=1601<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201dCine nu are b\u0103tr\u00e2ni s\u0103-\u0219i cumpere\u201d   A\u0219a sun\u0103 o veche vorb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Este un \u00eendemn la pre\u021buire, respect \u0219i grij\u0103 fa\u021b\u0103 de cei care au str\u0103b\u0103tut \u0219i \u00een\u021beleg mai bine un drum pe care mul\u021bi abia p\u0103\u0219im. Dar ce \u0219tim despre cum \u00ee\u0219i doresc b\u0103tr\u00e2nii s\u0103 fie \u00eengriji\u021bi \u0219i, c\u00e2nd afl\u0103m, ce facem cu […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3629,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3649"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3649"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3649\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3629"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3649"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3649"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3649"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}