{"id":3684,"date":"2016-03-24T12:28:52","date_gmt":"2016-03-24T10:28:52","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=3684"},"modified":"2016-04-21T15:11:25","modified_gmt":"2016-04-21T13:11:25","slug":"conexiunea-dintre-mama-si-copil-mister-si-stiinta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=3684","title":{"rendered":"Conexiunea dintre mam\u0103 \u0219i copil \u2013 mister \u0219i \u0219tiin\u021b\u0103"},"content":{"rendered":"

\"conex\"<\/a>Ce a\u021bi spune dac\u0103 a\u021bi afla c\u0103 \u021besuturile noastre ad\u0103postesc celule ale altei persoane? Mai mult, c\u0103 acest fenomen, al integr\u0103rii celulelor unei persoane \u00een \u021besuturile alteia, este destul de comun?<\/p>\n

\u0218tim c\u0103 suntem unici \u0219i autonomi, iar aceste celule \u201cstr\u0103ine\u201d par cumva a contrazice acest lucru. Celulele str\u0103ine pe care le purt\u0103m \u00een noi sunt totu\u0219i o dovad\u0103 vie \u0219i gr\u0103itoare a neb\u0103nuitelor interconexiuni dintre noi.<\/p>\n

Ce este poate \u0219i mai surprinz\u0103tor dec\u00e2t at\u00e2t este faptul c\u0103 aceste celule de la al\u021bi indivizi pot fi g\u0103site chiar \u0219i \u00een creier.<\/p>\n

\u00centr-un studiu recent, celule masculine au fost g\u0103site \u00een creierele unor femei. Se pare c\u0103 tr\u0103iser\u0103 acolo c\u00e2teva decenii, \u00een unele cazuri. Nu se \u0219tie exact ce impact au avut, dar studiul a revelat \u0219i c\u0103 \u00een creierele femeilor cu Alzheimer s-au g\u0103sit mai pu\u021bine astfel de celule str\u0103ine – celule masculine – ceea ce a sugerat c\u0103 acestea ar ajuta cumva la p\u0103strarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii creierului.<\/p>\n

Aceast\u0103 descoperire vine la c\u00e2\u021biva ani dup\u0103 ce celule con\u021bin\u00e2nd cromozomul Y au fost g\u0103site \u00een s\u00e2ngele femeilor dup\u0103 na\u0219tere. Din moment ce cromozomul Y era prezent, aceste celule nu puteau fi ale femeii, ci proveneau, cel mai probabil, de la fe\u021bi, transferul f\u0103c\u00e2ndu-se \u00een timpul gravidit\u0103\u021bii. Acest amestec de celule de la indivizi diferi\u021bi dn punct de vedere genetic nu este deloc rar \u00een natur\u0103. Cel mai remarcabil exemplu al unei asemenea leg\u0103turi este cel dintre mam\u0103 \u0219i copil.<\/p>\n

Legatura psihologic\u0103 \u0219i fizica profund\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 de o mam\u0103 \u0219i copilul ei \u00eencepe \u00een perioada gesta\u021bional\u0103, c\u00e2nd mama este totul pentru f\u0103tul care se dezvolt\u0103, oferindu-i c\u0103ldur\u0103 \u0219i sus\u021binere, \u00een timp ce b\u0103t\u0103ile \u00een ritm constant ale inimii ei \u00eel calmeaz\u0103 \u0219i alin\u0103.<\/p>\n

Placenta reprezint\u0103 leg\u0103tura fizic\u0103 dintre mam\u0103 \u0219i f\u0103t, fiind un organ constituit din celule de la ambii. Ea reprezint\u0103 calea prin care se produc schimburile de nutrien\u021bi, gaze \u0219i diverse reziduuri. Celulele pot migra, prin placent\u0103, \u00eentre mam\u0103 \u0219i f\u0103t, stabilindu-se apoi \u00een diferite organe ale corpului, inclusiv pl\u0103m\u00e2ni, tiroid\u0103, mu\u0219chi, ficat, inima, rinichi \u0219i piele. Acest fenomen poate avea o gam\u0103 variat\u0103 de efecte, de la repararea \u021besuturilor sau preven\u021bia cancerului p\u00e2n\u0103 la declan\u0219area unor tulbur\u0103ri ale sistemului imunitar.<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, cel mai comun mecanism prin care celulele pot trece de la o fiin\u021b\u0103 la alta este prin placent\u0103, \u00een timpul gravidit\u0103\u021bii, dar exist\u0103 dovezi c\u0103 se poate produce \u0219i \u00een timpul al\u0103pt\u0103rii, c\u00e2nd celule pot trece de la mama la sugar. \u00cen plus de schimburile de celule dintre mam\u0103 \u0219i f\u0103t, pot ap\u0103rea schimburi \u0219i \u00eentre gemeni, \u00een uter. Se pare c\u0103 exist\u0103 posibilitatea \u0219i ca celule care au ajuns \u00een mam\u0103 de la un copil mai \u00een v\u00e2rst\u0103, \u00een timpul gravidit\u0103\u021bii cu acesta, s\u0103 treac\u0103 prin placent\u0103 spre noul f\u0103t. Mamele pot avea aceste celule str\u0103ine, numite celule micro-himerice, at\u00e2t de la mamele lor, c\u00e2t \u0219i de la proprii copii.<\/p>\n

Nu se \u0219tie \u00eenc\u0103 cu exactitate ce impact pot avea aceste celule micro-himerice \u00een corpul mamei, de\u0219i s-au avansat deja c\u00e2teva ipoteze incitante. De exemplu, celulele micro-himerice de la f\u0103t, fiind similare cu celulele stem \u00een privin\u021ba capacit\u0103\u021bii de a se transforma \u00eentr-o varietate de \u021besuturi, pot ajuta la refacerea celular\u0103 a mamei.<\/p>\n

Un grup de cercet\u0103tori care investigheaz\u0103 aceast\u0103 posibilitate a urm\u0103rit activitatea celulelor micro-himerice \u00eentr-o mama-\u0219oarece al c\u0103rei \u021besut cardiac fusese afectat. Ei au descoperit c\u0103 celulele micro-himerice de la f\u0103t au migrat spre inima mamei \u0219i s-au diferen\u021biat \u00een celule cardiace, ajut\u00e2nd la refacerea \u021besutului afectat la mam\u0103. \u00cen alte studii cu animale, asemenea celule micro-himerice au fost g\u0103site \u00een creierul matern unde deveniser\u0103 celule nervoase, suger\u00e2nd c\u0103 fuseser\u0103 integrate func\u021bional \u00een structura creierului. Este foarte probabil c\u0103 aceste descoperiri sunt valabile \u0219i \u00een cazul oamenilor.<\/p>\n

\"conex2\"<\/a>\u0218tim c\u0103, cel pu\u021bin din punct de vedere psiho-emo\u021bional, copiii vor tr\u0103i \u00eentotdeauna \u00een inimile \u0219i min\u021bile mamelor. \u0218i, dup\u0103 cum o arat\u0103 studiile, se pare c\u0103 \u0219i \u00een ficatul, pl\u0103m\u00e2nii, pielea \u0219i creierul acestora. Astfel, \u00een timpul gravidit\u0103\u021bii, mama \u0219i copilul sunt conecta\u021bi nu numai prin cordonul ombilical, dar ei devin, la propriu, parte din cel\u0103lalt. Celule de la f\u0103t, \u00een special celule stem – care sunt nediferen\u021biate p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd primesc semnale de la organism \u0219i se transform\u0103 \u00een celule cardiace, celule hepatice, etc. \u2013 trec prin placent\u0103 \u0219i devin parte din corpul mamei. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 celulele acestea de la f\u0103t au \u0219i ADN-ul patern, organismul mamei le eticheteaz\u0103 drept celule str\u0103ine. Iar acest lucru este foarte important \u0219i benefic pentru mam\u0103 \u2013 sistemul ei imunitar este stimulat \u0219i \u00eent\u0103rit de reac\u021bia declan\u0219at\u0103 fa\u021b\u0103 de aceste celule str\u0103ine. Acesta poate fi unul dintre motivele pentru care inciden\u021ba cancerului de s\u00e2n \u00een r\u00e2ndul femeilor care au n\u0103scut este mult sc\u0103zut\u0103 fa\u021b\u0103 de celelalte \u2013 celulele stem venite de la f\u0103t devin parte din \u021besutul celular al s\u00e2nului, protej\u00e2ndu-l.<\/p>\n

\u00cen alte situa\u021bii, sistemul imunitar al mamei, stimulat de apari\u021bia acestor celule str\u0103ine, se poate \u00eentoarce \u00eempotriva lui \u00eensu\u0219i, produc\u00e2ndu-\u0219i multe probleme, a\u0219a numitele boli auto-imune. Astfel, s-a descoperit c\u0103 micro-himerismul este mai comun \u00een pacien\u021bii suferind de scleroz\u0103 multipl\u0103 dec\u00e2t \u00een fra\u021bii sau surorile s\u0103n\u0103to\u0219i ai acestora, suger\u00e2nd c\u0103 aceste celule micro-himerice ar putea juca un rol negativ \u00een apari\u021bia bolii, probabil prin declan\u0219area unui atac auto\u00ad–<\/em>imun.<\/p>\n

Toate aceste descoperiri \u0219tiin\u021bifice ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem mai bine leg\u0103tura extraordinar\u0103 dintre mam\u0103 \u0219i copil, arat\u00e2ndu-ne c\u0103 ea merge mult dincolo de conexiunile emo\u021bionale \u0219i spirituale, exist\u00e2nd, de asemenea, \u0219i o puternic\u0103 component\u0103 fiziologic\u0103!<\/p>\n

Iar aceast\u0103 interconexiune remarcabil\u0103 nu este deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, ea av\u00e2nd un rol esen\u021bial \u00een supravie\u021buirea speciei. Ea maximizeaz\u0103 \u0219ansele de supravie\u021buire ale copilului, f\u0103c\u00e2nd mama mai puternic\u0103 \u0219i mai dornic\u0103 \u0219i, astfel, \u0219i mai capabil\u0103 s\u0103-i ofere dragoste, \u00eengrijire adecvat\u0103 \u0219i protec\u021bie.<\/p>\n

 <\/p>\n

Articol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor E-Asistent, Specialist \u00een comunicare \u0219i rela\u021bii publice, PhD.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n

http:\/\/www.scientificamerican.com\/article\/scientists-discover-childrens-cells-living-in-mothers-brain\/?WT.mc_id=SA_DD_20160122<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.awakening360.com\/article\/the-deeper-connection-between-mother-and-child-kacie_flegal981#sthash.VMDTrFOT.dpbs<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.parenting.com\/article\/the-new-science-of-mother-baby-bonding<\/a><\/p>\n

www.andrea-cristina.deviantart.com<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ce a\u021bi spune dac\u0103 a\u021bi afla c\u0103 \u021besuturile noastre ad\u0103postesc celule ale altei persoane? Mai mult, c\u0103 acest fenomen, al integr\u0103rii celulelor unei persoane \u00een \u021besuturile alteia, este destul de comun? \u0218tim c\u0103 suntem unici \u0219i autonomi, iar aceste celule \u201cstr\u0103ine\u201d par cumva a contrazice acest lucru. Celulele str\u0103ine pe care le purt\u0103m \u00een noi […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3662,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3684"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3684"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3684\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6820,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3684\/revisions\/6820"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3662"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3684"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3684"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3684"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}