{"id":3688,"date":"2016-03-24T12:35:50","date_gmt":"2016-03-24T10:35:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=3688"},"modified":"2016-04-21T15:11:59","modified_gmt":"2016-04-21T13:11:59","slug":"ficatul-alcoolul-si-flora-intestinala-un-trinom-inedit","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=3688","title":{"rendered":"Ficatul, alcoolul \u0219i flora intestinal\u0103 \u2013 un trinom inedit"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/ficat.png\"><img class=\"alignleft size-medium wp-image-3666\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/ficat-300x197.png\" alt=\"ficat\" width=\"300\" height=\"197\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/ficat-300x197.png 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/ficat.png 469w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a>Este bine cunoscut c\u0103 alcoolul are un efect negativ asupra ficatului. Dar care este mecanismul exact prin care alcoolul atac\u0103 ficatul cuiva care bea prea mult a fost mai degrab\u0103 un mister p\u00e2n\u0103 acum.<\/p>\n<p>O echip\u0103 de cercet\u0103tori medicali de la Universitatea Saint Diego din California condus\u0103 de Dr. Bernd Schnabl pare a fi g\u0103sit raspunsul.<\/p>\n<p>Rezultatele cercet\u0103rilor lor sugereaz\u0103 c\u0103 vinovate ar fi bacteriile care fac parte din flora intestinal\u0103.<\/p>\n<p>Una dintre func\u021biile vitale ale ficatului este procesarea toxinelor pe care oamenii le ingereaz\u0103 c\u00e2nd m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u0219i beau, iar etanolul (alcoolul) este una dintre aceste toxine. \u00cen ciuda remarcabilelor propriet\u0103\u021bi regeneratoare ale ficatului, pentru cei care consum\u0103 cantit\u0103\u021bi mari de alcool, ciroza este un deznod\u0103m\u00e2nt foarte probabil \u0219i, din p\u0103cate, ireversibil \u00een privin\u021ba afect\u0103rii dramatice a func\u021biei hepatice. Bolile hepatice, care sunt provocate \u00een primul r\u00e2nd de consumul de alcool, se afl\u0103 \u00een primele 20 de locuri la nivel global \u00een ceea ce prive\u0219te num\u0103rul de decese cauzate.<\/p>\n<p>Unul dintre aspectele relevate de multele studii efectuate pentru \u00een\u021belegerea mecanismului efectiv al acestei patologii, aspect care i-a intrigat pe membrii echipei de cercetare a Dr. Schnabel, a fost c\u0103 anumite antibiotice par a ameliora efectul alcoolului asupra ficatului. Astfel, s-a observat c\u0103 ficatul \u0219oarecilor de laborator c\u0103rora li s-au administrat antibiotice \u00eenainte de a li se da etanol, antibiotice care le-au cur\u0103\u021bat practic intestinul de bacterii, a fost mult mai pu\u021bin afectat dec\u00e2t al \u0219oarecilor c\u0103rora nu li s-au administrat antibiotice. Acest aspect l-a f\u0103cut pe Dr. Schnabel s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 investigheze leg\u0103tura dintre alcool \u0219i bacteriile intestinale.<\/p>\n<p>\u00cen timpul cercet\u0103rilor, Dr. Schnabel a descoperit c\u0103 un consum ridicat de alcool afecteaz\u0103 func\u021bionarea sistemul de ap\u0103rare antibacterial\u0103 a intestinului. \u00cen mod particular, alcoolul inhib\u0103 producerea a dou\u0103 proteine numite lectina REG3B \u0219i lectina REG3G. Acestea controleaz\u0103 proliferarea bacteriilor \u00een intestin, astfel \u00eenc\u00e2t absen\u021ba lor duce la o explozie a popula\u021biilor de bacterii din intestin. Conform ipotezei Dr. Schnabel, foarte multe dintre aceste bacterii trec apoi prin peretele intestinal spre ficat.<\/p>\n<p>Pentru a testa aceast\u0103 ipotez\u0103, Dr. Schnabel a conceput un experiment. Timp de 8 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, cercet\u0103torii din echipa sa au administrat etanol at\u00e2t unor \u0219oareci comuni de laborator, c\u00e2t \u0219i unora c\u0103rora, \u00een urma unei interven\u021bii asupra genelor, le-au eliminate moleculele de lectin\u0103. De asemenea, ei au f\u0103cut ca anumite dintre bacteriile din intestinul \u0219oarecilor modifica\u021bi genetic s\u0103 devin\u0103 fluorescente pentru a le urm\u0103ri traseul \u0219i a vedea dac\u0103 vreuna dintre ele p\u0103r\u0103se\u0219te intestinul.<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/ficat1.png\"><img class=\"alignleft size-medium wp-image-3667\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/ficat1-300x146.png\" alt=\"ficat1\" width=\"300\" height=\"146\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/ficat1-300x146.png 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/ficat1.png 778w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a>\u0218i chiar a\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat \u2013 pe m\u0103sur\u0103 ce acestor \u0219oareci li s-a administrat din ce \u00een ce mai mult alcool, num\u0103rul bacteriilor fluorescente a explodat \u0219i foarte multe au p\u0103r\u0103sit intestinul, migr\u00e2nd spre ficat. Acolo au generat o puternic\u0103 reac\u021bie a sistemului imunitar, care a deplasat foarte multe celule albe spre ficat, cauz\u00e2nd inflama\u021bii cronice. Celulele albe au \u00eencercuit \u0219i consumat bacteriile, dar inflama\u021biile acestea prelungite au distrus \u021besutul gazd\u0103, \u021besutul hepatic.<\/p>\n<p>\u00cen experimentul Dr. Schnabel, ambele grupe de \u0219oareci au fost afecta\u021bi, \u00eens\u0103 efectul a fost mai intens \u00een cazul \u0219oarecilor cu deficit de protein\u0103 lectinic\u0103. Ace\u0219tia au avut cu p\u00e2n\u0103 la 50% mai multe bacterii at\u00e2t \u00een intestin, c\u00e2t \u0219i \u00een ficat. Ca urmare, ficatul lor a fost mult mai afectat.<\/p>\n<p>\u00cen faza a doua, cercet\u0103torii au facut experimentul opus, cu un grup de \u0219oareci normali \u0219i unul modificat genetic pentru a produce mai multa lectin\u0103 dec\u00e2t \u00een mod normal. Experimentul a ar\u0103tat c\u0103 ace\u0219tia din urm\u0103 au trecut prin administrarea a largi cantit\u0103\u021bi de etanol f\u0103r\u0103 ca num\u0103rul bacteriilor s\u0103 creasc\u0103 foarte mult \u0219i f\u0103r\u0103 ca ficatul lor s\u0103 sufere leziuni.<\/p>\n<p>Toate aceste experimente ne arat\u0103 c\u0103 modificarea florei intestinale a celor care consum\u0103 cantit\u0103\u021bi mari de alcool poate ajuta \u00een prevenirea leziunilor hepatice. Studiind popula\u021biile de bacterii prezente la 8 persoane alcoolice comparativ cu cele prezente la 5 persoane care nu consum\u0103 alcool, cercet\u0103torii cred c\u0103 descoperirile f\u0103cute \u00een cazul \u0219oarecilor se aplic\u0103 \u0219i la oameni. Ca urmare, g\u0103sirea unei modalit\u0103\u021bi de a cre\u0219te produc\u021bia de lectin\u0103 REG3 poate fi cheia evit\u0103rii cirozei hepatice.<\/p>\n<p><em>Articol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor E-Asistent, Specialist \u00een comunicare \u0219i rela\u021bii publice, PhD.<\/em><\/p>\n<p><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p><em>Surse de documentare:<\/em><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.merckmanuals.com\/home\/liver-and-gallbladder-disorders\/alcoholic-liver-disease\/alcoholic-liver-disease\">http:\/\/www.merckmanuals.com\/home\/liver-and-gallbladder-disorders\/alcoholic-liver-disease\/alcoholic-liver-disease<\/a><\/p>\n<p>http:\/\/www.news-medical.net\/news\/20160211\/Alcohol-appears-to-impair-the-bodys-ability-to-keep-gut-bacteria-in-check.aspx<\/p>\n<p>\u201cThe Economist\u201d &#8211; February 13<sup>th <\/sup>\u2013 20<sup>th<\/sup>, 2016, pag. 76-77<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.who.int\/substance_abuse\/publications\/global_alcohol_report\/msb_gsr_2014_1.pdf?ua=1\">http:\/\/www.who.int\/substance_abuse\/publications\/global_alcohol_report\/msb_gsr_2014_1.pdf?ua=1<\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Este bine cunoscut c\u0103 alcoolul are un efect negativ asupra ficatului. Dar care este mecanismul exact prin care alcoolul atac\u0103 ficatul cuiva care bea prea mult a fost mai degrab\u0103 un mister p\u00e2n\u0103 acum. O echip\u0103 de cercet\u0103tori medicali de la Universitatea Saint Diego din California condus\u0103 de Dr. Bernd Schnabl pare a fi g\u0103sit [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3666,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3688"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3688"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3688\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3666"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3688"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3688"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3688"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}