{"id":3756,"date":"2016-05-17T11:33:44","date_gmt":"2016-05-17T09:33:44","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=3756"},"modified":"2016-06-23T13:20:18","modified_gmt":"2016-06-23T11:20:18","slug":"un-tratament-cu-potential-revolutionar-pentru-pacientii-cu-alzheimer","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=3756","title":{"rendered":"Un tratament cu poten\u021bial revolu\u021bionar pentru pacien\u021bii cu Alzheimer"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2016\/05\/alzheimer-pareja-ancianos-.png\"><img class=\"alignleft size-medium wp-image-3737\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2016\/05\/alzheimer-pareja-ancianos--300x225.png\" alt=\"alzheimer-pareja-ancianos-\" width=\"300\" height=\"225\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2016\/05\/alzheimer-pareja-ancianos--300x225.png 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2016\/05\/alzheimer-pareja-ancianos--80x60.png 80w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2016\/05\/alzheimer-pareja-ancianos-.png 600w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a>Studiile sociologice ne arat\u0103 c\u0103, dup\u0103 cancer, oamenii se tem cel mai mult de boala Alzheimer. Pe de alt\u0103 parte, studiile medicale spun c\u0103 Alzeimerul nu este numai boala b\u0103tr\u00e2ne\u021bii. Ea \u00eencepe, de fapt, foarte devreme, la 35-40 de ani, c\u00e2nd apar primele modificari, cu 10-15 ani \u00eenainte s\u0103 apar\u0103 primele manifest\u0103ri exterioare. Acest lucru a fost confirmat cu ajutorul unor teste neuroimagistice care au permis vizualizarea unora dintre leziunile anatomo-patologice considerate caracteristice pentru aceast\u0103 afec\u021biune.<\/p>\n<p>Aceste teste au ar\u0103tat f\u0103r\u0103 dubiu c\u0103 leziunile se acumuleaz\u0103 \u00een ani.<\/p>\n<p>Boala Alzheimer este una dintre cele mai devastatoare la nivel individual \u0219i al familiei, dar \u0219i una extrem de costisitoare pentru societate. \u00cen Europa, se estimeaz\u0103 c\u0103 pentru cei aproape 10 milioane de pacien\u021bi, costurile totale cu \u00eengrijirea medical\u0103 \u0219i social\u0103 sunt de cel pu\u021bin 105 miliarde de euro, f\u0103r\u0103 includerea costurilor indirecte date de impactul asupra \u00eengrijitorilor, mai ales a celor din familie.\u00a0 Ace\u0219tia au, cel mai adesea, probleme \u00een a continua activitatea profesional\u0103, cu consecin\u021be serioase asupra veniturilor familiei.<\/p>\n<p>\u00cen Rom\u00e2nia exist\u0103 acum aproape 500 000 de persoane care sufer\u0103 de demen\u021b\u0103 Alzheimer \u0219i, \u021bin\u00e2nd cont de tendin\u021bele alarmante ale evolu\u021biei demografice, se estimeaz\u0103 c\u0103 num\u0103rul se va tripla p\u00e2n\u0103 \u00een 2025, o evolutie asemanatoare cu cele de la\u00a0 nivel european \u0219i mondial. Un alt factor agravant al situa\u021biei este c\u0103 80% dintre cazuri sunt depistate t\u00e2rziu, c\u00e2nd evolu\u021bia bolii nu mai poate fi \u00eent\u00e2rziat\u0103.<\/p>\n<p>Dup\u0103 ani de cercet\u0103ri, majoritatea oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 cred acum c\u0103 pl\u0103cile amiloide \u0219i ghemurile neuro-fibrilare sunt semnele distinctive ale bolii Alzheimer, contribuind la degradarea neuronilor \u0219i, astfel, la apari\u021bia simptomelor ulterioare.<\/p>\n<p>Amiloidul este un fragment microscopic al unei proteine mai mari numit\u0103 precursor amiloid sau protein\u0103 amiloid\u0103 (APP) care se g\u0103se\u0219te \u00een organism.<\/p>\n<p>\u00cen cazurile de Alzheimer, aceast\u0103 protein\u0103 este prelucrat\u0103 \u00een mod necorespunz\u0103tor, cre\u00e2ndu-se o substan\u021b\u0103 numit\u0103 beta-amiloid, care este toxic\u0103 pentru creier.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2016\/05\/neuroni.png\"><img class=\"alignleft size-medium wp-image-3748\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2016\/05\/neuroni-300x222.png\" alt=\"neuroni\" width=\"300\" height=\"222\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2016\/05\/neuroni-300x222.png 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2016\/05\/neuroni-80x60.png 80w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2016\/05\/neuroni.png 399w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a><\/p>\n<p><em>Neuroni ai unui creier normal\u00a0 \u0219i Neuroni afectati de placi amiloide si ghemuri neuro-fibrilare<\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u00centr-un creier s\u0103n\u0103tos, aceste fragmente de protein\u0103 ar fi f\u0103r\u00e2mi\u021bate \u0219i eliminate, dar \u00een cazul Alzheimer-ului, acestea se acumuleaz\u0103 \u0219i formeaz\u0103 pl\u0103ci insolubile.<\/p>\n<p>Ghemurile neuro-fibrilare pot fi g\u0103site \u00een interiorul neuronilor \u0219i apar din cauza proteinelor tau defecte, care se adun\u0103 \u00eentr-o mas\u0103 groas\u0103 \u0219i insolubil\u0103. Aceast\u0103 mas\u0103 face ca microtubulii, filamentele foarte mici, s\u0103 se deformeze \u0219i s\u0103 \u00eempiedice transportul corespunz\u0103tor al elementelor esen\u021biale precum nutrien\u021bi sau organite, ca atunci c\u00e2nd furtunul aspiratorului se contorsioneaz\u0103.<\/p>\n<p>Dup\u0103 descoperirea acum c\u00e2\u021biva ani a acestor semne distinctive ale bolii, \u00eenceputul anului 2016 a mai adus o descoperire cu poten\u021bial extraordinar \u00een g\u0103sirea unui remediu. Astfel, \u00een martie, o echip\u0103 de cercet\u0103tori de la Queensland Brain Institute (QBI) de la University of Queensland a publicat \u00een revista <a href=\"http:\/\/stm.sciencemag.org\/content\/7\/278\/278ra33\"><em>Science Translational Medicine<\/em><\/a> descoperirea unei tehnologii pe baz\u0103 de ultra-sunete care poate cur\u0103\u021ba creierul de toxicele placi amiloide. Datorit\u0103 unei oscila\u021bii super rapide, aceste ultra sunete sunt capabile s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 stratul protector care fere\u0219te creierul de bacterii \u0219i s\u0103 stimuleze celulele microgliale ale creierului s\u0103 se activeze. Aceste celule microgliale sunt, de fapt, celule care ajut\u0103 la \u00eendep\u0103rtarea reziduurilor din creier \u0219i reusesc s\u0103 cure\u021be pl\u0103cile amiloide, cele care produc cele mai grave simptome ale Alzheimer-ului. \u00a0Acest tratament a dus la recuperarea p\u00e2n\u0103 la 75% a func\u021biei memoriei la \u0219oarecii de laborator pe care a fost folosit. Echipa este optimist\u0103 c\u0103 \u00een 2017 poate \u00eencepe primele teste clinice cu subiec\u021bi umani.<\/p>\n<p>Dac\u0103 acele teste vor confirma rezultatele spectaculoase \u00eenregistrate \u00een cazul testelor pe \u0219oarecii de laborator efectuate p\u00e2n\u0103 acum, se va deschide o nou\u0103 er\u0103 \u00een medicin\u0103. Alzheimer-ul \u0219i demen\u021ba, \u00een general, boli care vor cunoa\u0219te o cre\u0219tere exponen\u021bial\u0103 odat\u0103 cu \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea accelerat\u0103 a popula\u021biei la nivel mondial, vor putea fi tratate cu succes, spre deosebire de tot ce se putea spera p\u00e2n\u0103 acum \u2013 o depistare precoce care s\u0103 permit\u0103 \u00eentarzierea proceselor de neuro-degenerare.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em>Articol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor E-Asistent, Specialist \u00een comunicare \u0219i rela\u021bii publice, PhD.<\/em><\/p>\n<p><em>Surse de documentare:<\/em><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.sciencealert.com\/new-alzheimer-s-treatment-fully-restores-memory-function\/\">http:\/\/www.sciencealert.com\/new-alzheimer-s-treatment-fully-restores-memory-function\/<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.who.int\/mediacentre\/news\/releases\/2012\/dementia_20120411\/en\/\">http:\/\/www.who.int\/mediacentre\/news\/releases\/2012\/dementia_20120411\/en\/<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/adevarul.ro\/sanatate\/minte-sanatoasa\/bolnavii-alzheimer-traiesc-mai-putinin-romania-decat-restul-europei-1_53105969c7b855ff56bd29bf\/index.html\">http:\/\/adevarul.ro\/sanatate\/minte-sanatoasa\/bolnavii-alzheimer-traiesc-mai-putinin-romania-decat-restul-europei-1_53105969c7b855ff56bd29bf\/index.html<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.alz.ro\/noutati\/societatearomanaalzheimer\/dementa-problema-majora\/\">http:\/\/www.alz.ro\/noutati\/societatearomanaalzheimer\/dementa-problema-majora\/<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.digi24.ro\/Stiri\/Regional\/Digi24+Oradea\/Stiri\/In+Romania+bolnavii+de+Alzheimer+duc+lipsa+de+servicii+postdiagn\"><em>http:\/\/www.digi24.ro\/Stiri\/Regional\/Digi24+Oradea\/Stiri\/In+Romania+bolnavii+de+Alzheimer+duc+lipsa+de+servicii+postdiagn<\/em><\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.smart-publications.com\/articles\/clear-your-brain-of-the-toxic-gunk-that-causes-alzheimers-disease1\">http:\/\/www.smart-publications.com\/articles\/clear-your-brain-of-the-toxic-gunk-that-causes-alzheimers-disease1<\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Studiile sociologice ne arat\u0103 c\u0103, dup\u0103 cancer, oamenii se tem cel mai mult de boala Alzheimer. Pe de alt\u0103 parte, studiile medicale spun c\u0103 Alzeimerul nu este numai boala b\u0103tr\u00e2ne\u021bii. Ea \u00eencepe, de fapt, foarte devreme, la 35-40 de ani, c\u00e2nd apar primele modificari, cu 10-15 ani \u00eenainte s\u0103 apar\u0103 primele manifest\u0103ri exterioare. Acest lucru [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3737,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3756"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3756"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3756\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3737"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3756"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3756"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3756"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}