![\"robin\"](\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2016\/10\/robin-288x300.png\")
\u00cen 2014, sinuciderea celebrului actor american Robin Williams st\u00e2rnea o mare emo\u021bie \u00een r\u00e2ndul opiniei publice la nivel interna\u021bional.\u00a0 El fusese diagnosticat cu boala Parkinson \u0219i trecea printr-un episod acut de depresie, dupa spusele celor apropia\u021bi.<\/p>\n
La multe luni dup\u0103 sinuciderea lui \u0219i dup\u0103 apari\u021bia raportului medicului legist, v\u0103duva actorului afirma \u00eentr-un articol publicat \u00een revista Academiei Americane de Neurologie, intitulat \u201eTeroristul din creierul so\u021bului meu\u201c, c\u0103, din punct de vedere clinic, actorul a avut Parkinson, dar, patologic, a avut boala difuz\u0103 cu corpi Lewy, o boal\u0103 neurologic\u0103 incurabil\u0103 cu care au fost diagnosticate, p\u00e2n\u0103 acum, aproape 1.5 milioane de persoane din toat\u0103 lumea.<\/p>\n
Simptomele acestei\u00a0 boli, care de obicei apar \u0219i dispar cu rapiditate, sunt dramatice \u0219i variate, de la insomnie la anxietate extrem\u0103, probleme digestive, pierderi de memorie \u0219i paranoia acut\u0103 cauzat\u0103 de prezen\u021ba corpurilor Lewy \u00een zona amigdalei din creier. \u00cen cazul lui Robin Williams, medicii consulta\u021bi de so\u021bie dup\u0103 moartea actorului au afirmat c\u0103 acesta a avut una dintre cele mai grave forme pe care o \u00eent\u00e2lniser\u0103, aproape to\u021bi neuronii din creier \u0219i trunchiul cerebral fiind, practice, afecta\u021bi.<\/p>\n
Acest caz a readus \u00een discu\u021bie multitudinea de feluri \u00een care sunt percepute bolile mentale \u0219i cauzele lor. Speciali\u0219ti neurologi, psihologi \u0219i psihiatri afirm\u0103 c\u0103 multe dintre acestea pot fi contra-productive deoarece abordeaz\u0103 problem extrem de complexe \u00eentr-un mod simplist. De exemplu, abordarea conform c\u0103reia depresia este cauzat\u0103 de deficien\u021be ale anumitor elemente bio-chimice ale creierului. Se pare, \u00eentr-adev\u0103r, c\u0103 unii dintre noi suntem mai vulnerabili dec\u00e2t al\u021bii \u00een fa\u021ba sentimentului dezn\u0103dejdii, dar acest lucru vine, cel mai probabil, din experien\u021bele de via\u021b\u0103 de p\u00e2n\u0103 \u00een acel moment, \u00een plus de \u201cconstitu\u021bia\u201d noastr\u0103 genetic\u0103 sau cocktailul de elemente chimice prezente \u00een creierul nostru. Tot ce \u0219tim p\u00e2n\u0103 acum este c\u0103 oamenii simt \u0219i reac\u021bioneaz\u0103 c\u00e2teodat\u0103 \u00een anumite feluri particulare, tot restul fiind supus interpret\u0103rii.<\/p>\n
Una dintre consecin\u021bele negative ale consider\u0103rii depresiei drept boal\u0103 cauzat\u0103 de dezechilibre fizico-chimice \u00een creier este aceea c\u0103 o asemenea abordare ne poate \u00eempiedica s\u0103 \u00een\u021belegem contextul mai larg: evenimentele \u0219i circumstan\u021bele din via\u021ba noastr\u0103 \u0219i cum reac\u021bion\u0103m la ele. Adev\u0103rul este c\u0103 to\u021bi suntem vulnerabili \u00een fa\u021ba unor tulbur\u0103ri sau probleme de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103, \u00een anumite circumstan\u021be. \u0218i nu \u0219tim niciodat\u0103 c\u00e2nd vom fi pu\u0219i \u00een fa\u021ba unor asemenea circumstan\u021be care ne \u00eemping spre un punct \u00een care ced\u0103m, de\u0219i nu ne-am fi \u00eenchipuit c\u0103 asa ceva poate fi posibil \u00een cazul nostru.<\/p>\n
Majoritatea dintre noi, cei care tr\u0103im vie\u021bi normale, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tim despre afec\u021biunile de care suferea, fie ele boal\u0103 difuz\u0103 cu corpusculi Lewy, Parkinson sau depresie, putem \u00een\u021belege cu greu de ce cineva ca Robin Williams se poate sim\u021bi at\u00e2t de nefericit \u00eenc\u00e2t s\u0103-\u0219i doreasc\u0103 s\u0103 moar\u0103. \u00cen timp ce mul\u021bi dintre cei care se sinucid au trecut \u00eentr-adev\u0103r prin starea dramatic\u0103 pe care o numim depresie, acesta nu este \u00eentotdeauna cauza \u0219i depresia este destul de rar singura explica\u021bie.\u00a0 Mul\u021bi oameni s-au sinucis ca o consecin\u021b\u0103 a unei st\u0103ri extreme de ru\u0219ine sau fiindc\u0103 nu au v\u0103zut nicio sc\u0103pare dintr-o dilem\u0103 moral\u0103 sau din cauza unui viitor care le ap\u0103rea sumbru. Mul\u021bi dintre cei care \u00eencearc\u0103 s\u0103 se sinucid\u0103 nu vor de fapt s\u0103 moar\u0103, ci \u00eencearc\u0103 s\u0103 scape de o stare insuportabil\u0103 de suferin\u021b\u0103 psihic\u0103. Al\u021bii se g\u00e2ndesc c\u0103 prin dispari\u021bia lor \u00eei vor u\u0219ura pe cei din jurul lor de povara \u00eengrijirii lor, f\u0103r\u0103 a lua \u00een calcul suferin\u021ba profund\u0103 pe care le-o provoac\u0103 acestora. Pentru al\u021bii, furia este determinantul principal al unei asemenea decizii, \u0219i nu depresia. Important este, deci, s\u0103 fim con\u0219tien\u021bi c\u0103 depresia nu este \u00eentotdeauna factorul principal \u00eentr-o asemenea alegere dramatic\u0103 precum sinuciderea, iar multe dintre p\u0103rerile speciali\u0219tilor exprimate dup\u0103 tragicul eveniment al sinuciderii lui Robin Williams \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne arate exact acest lucru.<\/p>\n Cazul Robin Williams a mai readus \u00een lumina reflectoarelor un lucru esen\u021bial, care reprezint\u0103 un fenomen \u00eengrijor\u0103tor de ceva vreme \u2013 acela ca peste 20% dintre adul\u021bii de peste 60 de ani sufer\u0103 de o tulburare mintal\u0103 sau neurologic\u0103 (excluz\u00e2ndu-le pe cele legate de durerile de cap) \u0219i c\u0103 aproape 7% dintre toate dizabilit\u0103\u021bile pe care le au v\u00e2rstnicii sunt cauzate de aceste tulbur\u0103ri neurologice \u0219i mintale.<\/p>\n Cele mai \u00eent\u00e2lnite tulbur\u0103ri neuro-psihiatrice sunt, \u00een cazul acestui grup de v\u00e2rst\u0103, demen\u021ba \u0219i depresia. \u00cen acela\u0219i timp, tulbur\u0103rile de anxietate afecteaz\u0103 aproape 4% din aceast\u0103 popula\u021bie, abuzul de substan\u021be aproape 1%, iar 25% dintre mor\u021bile auto-cauzate provin din acest grup de v\u00e2rst\u0103.\u00a0 Problemele de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 din r\u00e2ndul acestui grup sunt sub-identificate de c\u0103tre speciali\u0219ti \u0219i de persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 \u00eensele, iar stigma care este \u00eenc\u0103 asociat\u0103 acestor probleme \u00eei face pe mul\u021bi precau\u021bi \u00een a cere ajutor.<\/p>\n \u00cen plus de factorii tipici de stres \u00eent\u00e2lni\u021bi \u00een r\u00e2ndul oric\u0103rui grup de v\u00e2rst\u0103, mul\u021bi adul\u021bi \u00een v\u00e2rst\u0103 de peste 60-65 de ani \u00ee\u0219i pierd abilitatea de a tr\u0103i independent, din cauza mobilit\u0103\u021bii limitate, durerilor cronice, fragilit\u0103\u021bii fizice sau psihice sau altor tipuri de probleme, av\u00e2nd astfel nevoie de o anumit\u0103 form\u0103 de \u00eengrijiri pe termen lung. Mai mult, v\u00e2rstnicii sunt mai expu\u0219i stresului adus de st\u0103rile de doliu dup\u0103 cineva drag, de diminuarea statutului socio-economic adus de pensionare sau de diverse dizabilit\u0103\u021bi. To\u021bi ace\u0219ti factori \u00eei pot conduce spre izolare, pierderea independen\u021bei, singur\u0103tate \u0219i stresului psihologic extrem.<\/p>\n Starea de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 are un impact asupra st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate fizic\u0103 \u0219i vice versa. De exemplu, v\u00e2rstnicii cu boli cardiovasculare au rate mai crescute de depresie fa\u021b\u0103 de cei care au o stare bun\u0103 de s\u0103n\u0103tate fizic\u0103, \u00een timp ce depresia netrat\u0103 a acestor v\u00e2rstnici cu afec\u021biuni cardio-vasculare afecteaz\u0103 negativ deznod\u0103m\u00e2ntul afec\u021biunii fizice.<\/p>\n Depresia este at\u00e2t sub-diagnosticat\u0103, c\u00e2t \u0219i sub-tratat\u0103, \u00een sistemul de \u00eengrijiri primare.<\/p>\n Simptomele depresiei la v\u00e2rstnici sunt de prea multe ori ignorate \u0219i r\u0103m\u00e2n netratate, deoarece ele coincid cu celelalte probleme de s\u0103n\u0103tate, considerate deseori mult mai importante.<\/p>\n Oferirea de servicii de \u00eengrijiri de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 de calitate \u0219i accesibile direct \u00een comunitate este crucial\u0103.\u00a0 O poveste recent\u0103 de succes \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 s-a consemnat \u00een Belgia, unde, \u00een urma cererii tot mai mari din partea pacien\u021bilor cu probleme de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 care-\u0219i doreau s\u0103 primeasc\u0103 \u00eengrijiri \u00een special la domiciliu, sistemul de s\u0103n\u0103tate a reu\u0219it \u00eent\u0103rirea asisten\u021bei de specialitate \u00een comunitate \u00een urma procesului de reform\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale \u00eenceput acum 5 ani. Exemplul Belgiei nu este singular ci, dimpotriv\u0103, tot mai multe \u021b\u0103ri, \u00een frunte cu Statele Unite ale Americii, au luat \u00een calcul remodelarea sistemului primar de \u00eengrijiri medicale pentru a putea oferi servicii de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103, \u00een special la domiciliu.<\/p>\n Aceast\u0103 evolu\u021bie face ca nevoia de a oferi formare specializat\u0103 asisten\u021bilor medicali care activeaz\u0103 in sistemul de \u00eengrijiri primare s\u0103 fie din ce \u00een ce mai mare.<\/p>\n A fost recunoscut faptul c\u0103 asisten\u021bii medicali pot juca un rol vital \u00een oferirea de \u00eengrijiri medicale de calitate, la costuri viabile, direct \u00een comunitate.\u00a0 S\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 se contureaz\u0103 deja drept o specialitate pentru care va exista o cerere \u00een cre\u0219tere semnificativ\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce societ\u0103\u021bile trec printr-o \u00eemb\u0103tr\u00e2nire demografic\u0103 f\u0103r\u0103 precedent \u0219i care este a\u0219teptat\u0103 s\u0103 continue exponen\u021bial \u0219i \u00een deceniile urm\u0103toare.<\/p>\n Formarea asisten\u021bilor medicali pentru a putea acorda \u00eengrijiri corespunz\u0103toare pacien\u021bilor cu tulbur\u0103ri psiho-neurologice cere completarea actualului curriculum de educa\u021bie medical\u0103 de baz\u0103 \u0219i continua, pentru ca ace\u0219tia s\u0103 poat\u0103 dob\u00e2ndi o excelent\u0103 \u00een\u021belegere a patologiilor neuro-psihiatrice \u0219i competen\u021be de observare \u0219i analiz\u0103 a pacientului \u0219i mediului \u00een care tr\u0103ie\u0219te, pentru a putea evalua nevoile acestuia, at\u00e2t din punct de vedere clinic, c\u00e2t \u0219i emo\u021bional, mai ales, av\u00e2nd \u00een vedere unicitatea fiec\u0103rui caz.<\/p>\n Dat\u0103 fiind importan\u021ba \u00een\u021belegerii istoriei personale a fiec\u0103rui pacient cu tulbur\u0103ri psiho-neurologice, asisten\u021bii au nevoie de foarte bune abilit\u0103\u021bi de comunicare, \u00eencep\u00e2nd cu cele de ascultare. Abilit\u0103\u021bile de rela\u021bionare, at\u00e2t cu pacientul, c\u00e2t \u0219i cu familia acestuia, sunt, de asemenea, importante pentru asisten\u021bii medicali care ofera \u00eengrijiri la domiciliu. Ace\u0219tia trebuie s\u0103 dea dovad\u0103 de \u00eencredere \u00een sine \u0219i de capacitatea de luare a deciziilor \u00een mod autonom, \u00een urma observa\u021biilor f\u0103cute la fa\u021ba locului.<\/p>\n Unul dintre aspectele cele mai importante pe care asisten\u021bii medicali le au de comb\u0103tut este sentimentul pacientului c\u0103 pierde controlul. Acesta este, \u00eentr-adev\u0103r, diminuat \u00een cazul \u00eengrijirilor primite la domiciliu, \u00eens\u0103 r\u00e2mane un factor care trebuie analizat permanent. Este, deci, benefic ca asistentul medical s\u0103 \u00eei permit\u0103 pacientului s\u0103 ia propriile decizii c\u00e2t de mult posibil, mai ales \u00een privin\u021ba rutinelor zilnice care \u00eei fac pl\u0103cere. Unul dintre cele mai delicate momente din activitatea asisten\u021bilor medicali este acela \u00een care apar schimb\u0103ri de comportament ale pacientului, pe m\u0103sur\u0103 ce afec\u021biunea se agraveaz\u0103. Acestea pot aduce, de asemenea, \u0219i dificult\u0103\u021bi \u00een alimentarea \u0219i hidratarea pacientului, precum \u0219i \u00een privin\u021ba capacit\u0103\u021bii de a dormi sau a moralului acestuia. \u00cen acela\u0219i timp, asistentul medical care ofer\u0103 \u00eengrijiri la domiciliu are rolul de a organiza evalu\u0103ri periodice ale medica\u021biei \u0219i a altor interven\u021bii terapeutice ale medicilor speciali\u0219ti. \u00cen plus, asistentul medical trebuie s\u0103 fie preg\u0103tit s\u0103 ofere sprijin psihologic \u0219i sfaturi membrilor familiei pacientului<\/p>\n \u00cen aceste condi\u021bii, asisten\u021bii medicali din \u00eengrijirile primare de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 pot deveni o resurs\u0103 vital\u0103 pentru oferirea de servicii de calitate unei popula\u021bii \u00eentr-un accentuat proces de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire \u0219i cu o rat\u0103 \u00een cre\u0219tere a tulbur\u0103rilor neuro-psihice. Ca urmare, peste tot \u00een lume exist\u0103 tot mai multe voci care cer formalizarea rolului de asistent medical specialist \u00een \u00eengrijirile primare de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 \u0219i dezvoltarea unui sistem de recunoa\u0219tere \u0219i remunerare profesional\u0103 adecvat importan\u021bei lui.<\/p>\n <\/p>\n Articol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor E-Asistent, Specialist \u00een comunicare \u0219i rela\u021bii publice, PhD.<\/em><\/p>\n <\/p>\n Surse de documentare:<\/p>\n http:\/\/www.who.int\/mediacentre\/factsheets\/fs381\/en\/<\/a><\/p>\n http:\/\/www.who.int\/mental_health\/mhgap\/newsletter_may_2016.pdf?ua=1<\/a><\/p>\n http:\/\/www.who.int\/ageing\/events\/idop_rationale\/en\/<\/a><\/p>\n http:\/\/www.communitycare.co.uk\/2014\/03\/07\/role-specialist-dementia-nurse-matters-home-care\/<\/a><\/p>\n![\"depression\"](\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2016\/10\/depression.png\")
<\/a><\/p>\n<\/a>Zilele interna\u021bionale ale s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale \u0219i ale persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 pe care le marc\u0103m \u00een luna octombrie a fiec\u0103rui an ne reamintesc importan\u021ba preg\u0103tirii sistemului de \u00eengrijiri medicale, \u00een special a celui primar \u0219i a \u00eentregii societ\u0103\u021bi pentru a identifica \u0219i adresa corespunz\u0103tor nevoile specifice ale v\u00e2rstnicilor. \u00cen acest context, recunoa\u0219terea \u0219i tratarea prompt\u0103 a tulbur\u0103rilor mintale \u0219i neurologice \u0219i a abuzului de substan\u021be de c\u0103tre ace\u0219tia sunt esen\u021biale, fiind recomandate at\u00e2t interven\u021biile psiho-sociale, c\u00e2t \u0219i medicamenta\u021bia specific\u0103.<\/p>\n