{"id":3989,"date":"2017-01-26T12:28:14","date_gmt":"2017-01-26T10:28:14","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=3989"},"modified":"2017-03-01T16:02:25","modified_gmt":"2017-03-01T14:02:25","slug":"preventie-si-depistare-timpurie-sa-ne-cunoastem-datele-sanatatii-personale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=3989","title":{"rendered":"Preven\u021bie \u0219i depistare timpurie \u2013 s\u0103 ne cunoa\u0219tem \u201cdatele s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii personale\u201d"},"content":{"rendered":"

Toat\u0103 lumea este de acord c\u0103 e mai bine s\u0103 r\u0103spunzi unor semnale timpurii de alarm\u0103 dec\u00e2t prezent\u0103rilor simptomatice ale unei afec\u021biuni.<\/p>\n

Tocmai de aceea suntem \u00eencuraja\u021bi s\u0103 ne program\u0103m pentru examene medicale periodice.<\/p>\n

Scopul acestora este multiplu:<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 actioneaz\u0103 ca metod\u0103 de preven\u021bie primar\u0103;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ajut\u0103 la identificarea factorilor de risc pentru bolile cornice;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ac\u021bioneaz\u0103 ca metod\u0103 de preven\u021bie secundar\u0103, detect\u00e2nd bolile care nu prezint\u0103 (\u00eenc\u0103) simptome;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 sunt ocazii perfecte prin care cadrele medicale pot face educa\u021bie pentru s\u0103n\u0103tate;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 permit actualizarea datelor clinice ale popula\u021biei;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 permit \u00eent\u0103rirea rela\u021biei cu medicul.<\/p>\n

De ce este important\u0103 rela\u021bia cu medicul? \u00a0O rela\u021bie bun\u0103 are beneficii reale pe termen lung. Capacitatea de a utiliza sistemul medical este un determinant major al s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i longevit\u0103\u021bii, dup\u0103 cum ne arat\u0103 \u00een mod constant cercet\u0103rile din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice.<\/p>\n

Acestea sunt motivele principale pentru care suntem \u00eencuraja\u021bi s\u0103 ne facem examene medicale regulate. Exist\u0103, totu\u0219i, o \u0219coal\u0103 de g\u00e2ndire care le recomand\u0103 doar infrecvent sau ca r\u0103spuns la apari\u021bia unor simptome. Argumentul adus pentru o asemenea recomandare, argument controversat, de altfel, \u00een lumea medical\u0103, este c\u0103 examenele periodice, cele anuale, de exemplu, pot duce la supra-tratament \u0219i la multe rezultate fals pozitive (rezultate pozitive \u2013 care ar indica prezenta afec\u021biunii – la persoane s\u0103n\u0103toase), adic\u0103 la o situa\u021bie \u00een care riscurile ar dep\u0103\u0219i beneficiile. Un exemplu adus \u00een acest sens este cel al m\u0103surarii tensiunii arteriale la fiecare vizit\u0103 la medic, care poate duce, \u00een multe cazuri, la un diagnostic incorect de hipertensiune.<\/p>\n

Cercet\u0103torii de la Clinica Mayo din SUA au analizat fi\u0219ele medicale ale 68 de pacien\u021bi cu hipertensiune \u0219i 372 de pacien\u021bi f\u0103r\u0103 o tensiune arterial\u0103 crescut\u0103. C\u00e2nd s-au uitat la \u00eenregistr\u0103rile efectuate la fiecare vizit\u0103 medical\u0103, ei au identificat toate cele 68 de cazuri de hipertensiune, dar \u0219i 110 cazuri de diagnostic gre\u0219it de hipertensiune \u00een cazul persoanelor care nu aveau aceast\u0103 afec\u021biune (110 din cele 372). C\u00e2nd s-au uitat doar la \u00eenregistr\u0103rile f\u0103cute \u00een cadrul unei vizite anuale, cercet\u0103torii au putut identifica 63 dintre cele 68 de cazuri de hipertensiune, dar au \u0219i putut reduce, \u00een acela\u0219i timp, \u0219i num\u0103rul rezultatelor fals pozitive cu 50%.<\/p>\n

Care este cea mai eficace abordare? Ca aproape \u00eentotdeauna, punctul optim este \u00een zona de mijloc.<\/p>\n

\"health-checks2\"<\/a>P\u00e2n\u0103 acum, cei mai multi speciali\u0219ti recomandau o examinare medical\u0103 anual\u0103. Totu\u0219i, recent, Asocia\u021bia Medical\u0103 American\u0103 \u0219i alte organiza\u021bii similare au \u00eenceput s\u0103 nu mai recomande aceast\u0103 frecven\u021b\u0103. Recomand\u0103rile lor de acum se refer\u0103 la examin\u0103ri sau evalu\u0103ri periodice de s\u0103n\u0103tate \u0219i indic\u0103 ca ele s\u0103 fie efectuate din 5 \u00een 5 ani (pentru adul\u021bii de peste 18 ani) p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 40 de ani \u0219i la un interval de 1-3 ani peste v\u00e2rsta de 40 de ani. Recomand\u0103rile sunt pentru examin\u0103ri mai frecvente pentru cei care iau medicamente prescrise de medici.<\/p>\n

Explica\u021bia schimb\u0103rii de abordare provine din faptul c\u0103 persoanele sub 40 de ani nu sufer\u0103, \u00een general, de afec\u021biuni care ar putea fi diagnosticate doar prin intermediul unor examin\u0103ri medicale. \u00cen aceast\u0103 grup\u0103 de v\u00e2rst\u0103, problemele de s\u0103n\u0103\u0103tate au, de obicei, semne specifice sau simptome care ar trebui s\u0103 \u00eei fac\u0103 pe cei care le prezint\u0103 s\u0103 se programeze la un consult medical. De asemenea, o mare parte dintre examin\u0103rile medicale de rutin\u0103 din trecut nu au fost eficiente din punct de vedere al costurilor \u0219i au dus, \u00een unele cazuri, la teste suplimentare care nu au fost necesare \u0219i la anxietate inutil\u0103.<\/p>\n

Nu ar trebui s\u0103 existe reguli rigide privind frecven\u021ba examin\u0103rilor medicale. Este ideal ca aceasta s\u0103 fie dat\u0103 de decizia informat\u0103 a fiec\u0103ruia dintre noi, \u00een urma discu\u021biilor cu medicul nostru pe baza datelor legate de istoria noastr\u0103 medical\u0103 personal\u0103, istoria medical\u0103 a familiei, stilul nostru de via\u021b\u0103 \u0219i alegerile comportamentale.<\/p>\n

Un element care ne-ar putea fi util fiec\u0103ruia dintre noi este un calendar pentru s\u0103n\u0103tate precum cel ilustrat al\u0103turat (acesta este dedicat femeilor, \u00eens\u0103 unul similar exist\u0103 \u0219i pentru b\u0103rba\u021bi).<\/p>\n

Un asemenea calendar ne prezint\u0103 bornele importante ale examin\u0103rilor medicale care ne sunt recomandate, at\u00e2t auto-examin\u0103ri c\u00e2t \u0219i examin\u0103ri efectuate de c\u0103tre cadre medicale.<\/p>\n

Acest calendar pentru s\u0103n\u0103tate cuprinde urm\u0103toarele momente ale\u2026adev\u0103rului:<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Auto-examinarea lunar\u0103 a s\u00e2nilor \u2013 pentru depistarea unor eventuali noduli. Cel mai concludent moment este la c\u00e2teva zile dupa menstrua\u021bie.<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Auto-examinarea pielii \u2013 o dat\u0103 pe lun\u0103 \u2013 pentru depistarea unor pete \/semne\/ excrescen\u021be noi sau neobi\u0219nuite. E important s\u0103 c\u0103ut\u0103m semne \/excrescen\u021be asimetrice, cu margini neregulate, de culoare neuniform\u0103, cu diametrul mai mare de 6 mm \u0219i care \u00ee\u0219i schimb\u0103 forma \u0219i m\u0103rimea \u00een timp.<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Control stomatologic \u2013 la 6 luni \u2013 pentru cur\u0103\u021bare \u0219i alte m\u0103suri de \u201cmentenan\u021b\u0103\u201d preventiv\u0103. Radiografiile dentare trebuie f\u0103cute doar la recomandarea medicului stomatolog, evit\u00e2ndu-se, astfel, expunerea inutil\u0103 la radia\u021bii.<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Examinarea medical\u0103 o dat\u0103 la 5 ani pentru adul\u021bii de p\u00e2n\u0103 \u00een 40 ani \u0219i o dat\u0103 la 1-3 ani peste 40 de ani. Aceasta va cuprinde, \u00een mod ideal, m\u0103surarea \u00een\u0103l\u021bimii \u0219i a greut\u0103\u021bii, inclusiv a taliei, screening al tensiunii arteriale, teste de s\u00e2nge (pentru glicemie, globule ro\u0219ii\/albe, trigliceride, colesterol, nivel hormonal, inclusiv al tiroidei, \u0219i al\u021bi markeri importan\u021bi) sau testul Papanicolau.<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Examinare pelvian\u0103\/ginecologic\u0103 o dat\u0103 pe an \u00een special dup\u0103 \u00eenceperea vie\u021bii sexuale pentru depistarea fibrozelor sau chisturilor ovariene sau a unor dureri \u0219i inflama\u021bii care ar putea indica infec\u021bii.<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Teste de depistare a unor boli cu transmitere sexual\u0103 \u00eenainte de \u00eenceperea rela\u021biilor sexuale cu un nou partener sau dac\u0103 ave\u021bi simptome neobi\u0219nuite.<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Examinare oftalmologic\u0103 \u2013 o dat\u0103 la 2 ani sau anual dac\u0103 ave\u021bi deja probleme de vedere (dac\u0103 purta\u021bi ochelari, de exemplu).<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Colonoscopie \u00a0– \u00een jurul v\u00e2rstei de 50 de ani, dac\u0103 nu ave\u021bi antecedente de cancer colo-rectal \u00een familie, caz \u00een care este recomandat s\u0103 \u00eencepe\u021bi cu aproximativ 10 ani \u00eenainte de v\u00e2rsta la care a fost diagnosticat\u0103 ruda dumneavoastr\u0103.<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Screening dedicat pentru depistarea diabetului \u2013 \u00eencep\u00e2nd cu v\u00e2rsta de 50 ani, dup\u0103 care se recomand\u0103 o dat\u0103 la 3 ani, cu aproxima\u021bie.<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mamografie \u2013 o dat\u0103 la 1-2 ani , cu aproxima\u021bie, \u00eencep\u00e2nd cu v\u00e2rsta de 40 de ani, \u00een caz c\u0103 nu ave\u021bi antecedente \u00een familie.<\/p>\n

Folosirea unui asemenea calendar pentru s\u0103n\u0103tate ne va permite s\u0103 ne cunoa\u0219tem \u201cnumerele\u201d, adic\u0103 indicatori cheie ai st\u0103rii noastre de s\u0103n\u0103tate precum tensiunea arterial\u0103, nivelul glicemiei, al feritinei, proteinei C-reactive (o m\u0103sur\u0103 a gradului de inflama\u021bie temporar\u0103 sau cronic\u0103), enzimele hepatice, nivelul TSH-ului (indicatorul hormonului tiroidian), trigliceridele, nivelul vitaminei B12, important \u00een mod special \u00een cazul adul\u021bilor \u00een v\u00e2rst\u0103 deoarece poate semnaliza apari\u021bia uor probleme cognitive, sau nivelul acidului uric.<\/p>\n

Persoanele care \u00ee\u0219i \u0219tiu \u201cnumerele\u201d, fiind implicate activ \u00een \u00een\u021belegerea \u0219i gestionarea st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate, inclusiv prin examinarea medical\u0103 periodic\u0103, sunt cele ale c\u0103ror nevoi de s\u0103n\u0103tate \u0219i \u00eengrijire vor fi cel mai bine \u00eendeplinite. Ele se vor bucura de o calitate mai bun\u0103 a vie\u021bii \u0219i vor economisi, pe termen mediu \u0219i lung, timp \u0219i resurse financiare.<\/p>\n

Ce altceva mai este de spus? Prelua\u021bi controlul asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii dumneavoastr\u0103! \u201cUn om prea ocupat s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de s\u0103n\u0103tatea lui este ca un mecanic prea ocupat s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de uneltele lui\u201d (proverb spaniol).<\/p>\n

 <\/p>\n

Articol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor E-Asistent, Specialist \u00een comunicare \u0219i rela\u021bii publice, PhD.<\/em><\/strong><\/p>\n

Surse de documentare:<\/em><\/strong><\/p>\n

International Health News December 2016\/January 2017 – William R. Ware, PhD \u2013 Editor, numarul 273<\/p>\n

http:\/\/www.womenshealthmag.com\/health\/how-often-should-you-check-your<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.emedicinehealth.com\/checkup\/article_em.htmhttp:\/\/www.emedicinehealth.com\/checkup\/article_em.htm<\/a><\/p>\n

https:\/\/www.takingcharge.csh.umn.edu\/enhance-your-wellbeing\/security\/safety-and-prevention\/why-are-safety-and-prevention-important<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Toat\u0103 lumea este de acord c\u0103 e mai bine s\u0103 r\u0103spunzi unor semnale timpurii de alarm\u0103 dec\u00e2t prezent\u0103rilor simptomatice ale unei afec\u021biuni. Tocmai de aceea suntem \u00eencuraja\u021bi s\u0103 ne program\u0103m pentru examene medicale periodice. Scopul acestora este multiplu: –\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 actioneaz\u0103 ca metod\u0103 de preven\u021bie primar\u0103; –\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ajut\u0103 la identificarea factorilor de risc pentru bolile cornice; […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3976,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3989"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3989"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3989\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3976"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3989"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3989"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3989"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}