![\"apnee\"](\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/02\/apnee.jpg\")
<\/a>m\u0103 mecanic\u0103, apneea central\u0103 este mai mult o problem\u0103 de comunicare, de transmitere a impulsurilor nervoase.\u00a0 Printre cauzele sau condi\u021biile care pot duce la apari\u021bia apneei centrale se num\u0103r\u0103 boala Parkinson, condi\u021bii medicale care afecteaz\u0103 creierul, inclusiv infec\u021biile sau atacurile cerebrale, obezitatea, anumite medicamente precum analgezicele pe baza de narcotice. Al treilea tip de apnee este cea mixt\u0103, o combina\u021bie \u00eentre cea obstructiv\u0103 \u0219i cea central\u0103.<\/p>\nDiagnosticarea acestor apnee \u00een somn se face \u00een urma unor studii ale somnului pacien\u021bilor, fie \u00eentr-un laborator al somnului, fie acas\u0103. Prospectivii pacien\u021bi poart\u0103 \u00een timpul somnului dispozitive de monitorizare pentru fluxul de aer, nivelul de oxigen \u00een s\u00e2nge, tiparele de respira\u021bie, activitatea electric\u0103 a creierului, mi\u0219c\u0103rile ochilor, ritmul cardiac sau activitatea muscular\u0103.<\/p>\n
Riscul de apnee obstructiv\u0103 este crescut \u00een cazul celor care sufer\u0103 de greutate excesiv\u0103, care au g\u00e2tul gros sau au fose nazale mai mici, de exemplu. Poate ap\u0103rea \u0219i \u00een cazul amigdalelor m\u0103rite sau al \u021besuturilor \u00een exces la baza g\u00e2tului, pe interior. O limb\u0103 de dimensiuni peste medie poate, de asemenea, bloca fluxul de aer, la fel ca \u0219i devia\u021biile de sept. \u00a0Riscul de apari\u021bie a apneei obstructive cre\u0219te odat\u0103 cu v\u00e2rsta, dar nu este parte a procesului normal de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire.<\/p>\n
Persoanele care sufer\u0103 de apnee obstructiv\u0103 \u00een somn sunt supuse unui nivel ridicat de stres cardiometabolic c\u00e2nd \u00eencearc\u0103 \u00een mod repetat s\u0103 respire cu ajutorul unor c\u0103i respiratorii obstruc\u021bionate, ceea ce duce la episoade de suboxigenare, tulburare a somnului \u0219i hiper excitare a sistemului nervos simpatic. Aceste perturb\u0103ri fiziologice pot duce deseori la cre\u0219terea tensiunii arteriale \u0219i a ritmului cardiac, disfunc\u021bii de endoteliu \u0219i rezisten\u021b\u0103 la insulin\u0103, mecanisme implicate \u00een pato-geneza bolilor cardio-vasculare, a diabetului sau a tulbur\u0103rilor neurologice.<\/p>\n
Un studiu deosebit de important pentru cercetarea apneei \u00een somn publicat \u00een 2000 a ar\u0103tat c\u0103 apneea obstructiv\u0103 \u00een somn este un factor independent pentru apari\u021bia hipertensiunii, iar reducerea num\u0103rului \u0219i a duratei \u00eentreruperilor de respira\u021bie din timpul somnului nocturn a dus la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea nivelului tensiunii arteriale, chiar \u0219i \u00een cazul acelor cu hipertensiune rezistent\u0103. De asemenea, studii recente arat\u0103 \u0219i o corela\u021bie \u00eentre apneea obstructiv\u0103 \u00een somn \u0219i atacurile vascular cerebrale, precum \u0219i rezisten\u021ba la insulin\u0103 \u0219i dezvoltarea diabetului, ceea ce se adaug\u0103 pe lista pericolelor, \u00een plus de disfunc\u021biile cognitive, hipersomnolen\u021ba \u0219i oboseala cronic\u0103.<\/p>\n
Toate aceste studii arat\u0103 o leg\u0103tur\u0103 destul de clar\u0103 \u00eentre apneea obstructiv\u0103 \u0219i cre\u0219terea riscului mortalit\u0103\u021bii. \u00cen conjunc\u021bie cu prevalen\u021ba crescut\u0103 a cazurilor nediagnosticate, acest lucru cere ca eforturile de depistare, \u00een special timpurie, a afec\u021biunii s\u0103 primeasc\u0103 aten\u021bia necesar\u0103. Una dintre modalit\u0103\u021bile cele mai eficace \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 este \u00eencurajarea discu\u021biilor dintre specialistul clinician, \u00een principal cel din asisten\u021ba primar\u0103, medic sau asistent medical, despre simptomele relevante pentru apneea obstructiv\u0103.\u00cen prezent, pu\u021bini speciali\u0219ti clinicieni \u00ee\u0219i \u00eentreab\u0103 explicit pacien\u021bii despre manifest\u0103rile simptomatice ale apneei, \u00een timp ce un num\u0103r \u0219i mai sc\u0103zut de pacien\u021bi vorbesc \u00een mod voluntar despre acestea. Pacien\u021bii sub-raporteaz\u0103 asemenea simptome care apar \u00een timp \u0219i mul\u021bi dintre ei cred c\u0103 acestea nu sunt oricum tratabile. Cei mai mul\u021bi dintre speciali\u0219tii clinicieni nu \u00eentreab\u0103 despre simptomele legate de somn, deoarece nu sunt preg\u0103ti\u021bi \u00een acest domeniu sau sunt sub presiunea timpului.<\/p>\n
Academia American\u0103 de Medicin\u0103 a Somnului este \u00een prezent angrenat\u0103 \u00eentr-un proces de dezvoltare a unor chestionare standardizate de screening a apneei obstructive, urm\u00e2nd ca acestea s\u0103 fie incluse \u00een dosarele medicale electronice ale celor care le completeaz\u0103.<\/p>\n Chestionarele vor permite colectarea unor date esen\u021biale pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea procesului de depistare a apneei obstructive, ceea ce va reduce rata de cazuri nediagnosticate \u0219i consecin\u021bele negative pentru s\u0103n\u0103tatea acestor persoane.<\/p>\n <\/p>\n Articol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor E-Asistent, Specialist \u00een comunicare \u0219i rela\u021bii publice, PhD.<\/em><\/p>\n Surse de documentare:<\/em><\/p>\n http:\/\/jamanetwork.com\/journals\/jama\/fullarticle\/2598749<\/a> – Screening for Obstructive Sleep Apnea Implications for the Sleep Health of the Population, Susan\u00a0Redline,\u00a0MD, MPH<\/a>\u00a0 (JAMA.<\/em>\u00a0<\/em>2017;317(4):368-370. doi:10.1001\/jama.2016.18630).<\/p>\n https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pmc\/articles\/PMC3104914\/<\/a><\/p>\n https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pubmed\/10805822\/<\/a><\/p>\n https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pmc\/articles\/PMC3104914\/<\/a><\/p>\n http:\/\/www.webmd.com\/sleep-disorders\/guide\/understanding-obstructive-sleep-apnea-syndrome#1<\/a><\/p>\n<\/a>Un studiu a ar\u0103tat c\u0103 timpul care a trecut \u00eentre momentul \u00een care un pacient a recunoscut simptomele \u0219i cel \u00een care i s-a recomandat s\u0103 mearg\u0103 la un laborator al somnului a fost, \u00een medie, de 87 de luni. \u00cen acest timp, ace\u0219ti pacien\u021bi au mers de circa 17 ori la un specialist clinician din asisten\u021ba primar\u0103, ceea ce sugereaz\u0103 c\u0103 s-au pierdut numeroase oportunit\u0103\u021bi de identificare a simptomelor \u0219i dezvoltare a unui plan de evaluare \u0219i tratament. \u00a0\u0218i mai recent, un alt studiu cu peste 3000 de participan\u021bi a dezv\u0103luit c\u0103 34% dintre ace\u0219tia au raportat trecerea a peste 10 ani \u00eentre apari\u021bia simptomelor \u0219i diagnosticarea cu apnee obstructiv\u0103. Toate aceste rezultate sugereaz\u0103 c\u0103 evaluarea simptomelor acestei condi\u021bii \u00een sistemul de asisten\u021b\u0103 primar\u0103 este inadecvat\u0103.<\/p>\n