{"id":4056,"date":"2017-04-03T14:43:09","date_gmt":"2017-04-03T12:43:09","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=4056"},"modified":"2017-04-25T10:56:38","modified_gmt":"2017-04-25T08:56:38","slug":"istoria-profesiei-de-moasa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=4056","title":{"rendered":"Istoria profesiei de moa\u0219\u0103"},"content":{"rendered":"<p>Conform datelor furnizate de UNICEF, 353 000 de copii se nasc zilnic \u00een \u00eentreaga lume (\u00een jur de 4,3 na\u0219teri la fiecare secund\u0103). \u00cen timp ce popula\u021bia actual\u0103 a lumii este de 7.2 miliarde, \u00een continu\u0103 cre\u0219tere, se a\u0219teapt\u0103 ca num\u0103rul de locuitori ai Terrei sa ajung\u0103 la 8-10 miliarde, p\u00e2n\u0103 \u00een 2050.<\/p>\n<p>Progresele din medicin\u0103 \u0219i revolu\u021bia industrial\u0103 sunt cei doi piloni principali pe care s-a sprijinit boomul demografic. Num\u0103rul deceselor la na\u0219tere a sc\u0103zut, iar copiii de ast\u0103zi au mai multe \u0219anse s\u0103 creasc\u0103 \u0219i s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 aib\u0103 \u0219i ei copii. Par\u021bial, num\u0103rul na\u0219terilor \u00een cre\u0219tere se datoreaz\u0103 politicilor guvernamentale \u00een domeniu, reducerii ratei mortalit\u0103\u021bii infantile, politicilor din anumite zone ale lumii cu privire la contracep\u021bie \u0219i avort, cre\u0219terii nivelului de dezvoltare socio-economic\u0103, diferen\u021belor culturale sau oportunit\u0103\u021bilor pentru femei.<\/p>\n<p>Parte dintre ace\u0219ti 353 000 de copii care se nasc zilnic vin pe lume \u00een spitale, al\u021bii acas\u0103, femeile fiind asistate de o moa\u0219\u0103 sau o \u201ddoula\u201d \u2013 termen generic folosit \u00een limba englez\u0103 pentru a denumi o femeie experimentat\u0103 care poate asista na\u0219terea \u2013 iar al\u021bii \u00een ambulan\u021b\u0103 sau alt mijloc de transport care o duce pe viitoarea mama c\u0103tre spital.<\/p>\n<p>Istoria obstetricii este una complicat\u0103 \u0219i adesea ciclic\u0103. \u00cen timp ce \u00een secolul al 19-lea, moa\u0219ele erau cele care asistau majoritatea na\u0219terilor, medicina modern\u0103 \u0219i noile tehnologii duc la medicalizarea puternic\u0103 a na\u0219terilor \u00een secolul 20, sprijinul moa\u0219elor fiind descurajat, pentru ca, de cur\u00e2nd, mi\u0219carea de promovare a na\u0219terilor naturale s\u0103 ia din nou av\u00e2nt.<\/p>\n<p>Se poate spune c\u0103, dac\u0103 examin\u0103m atitudinile societ\u0103\u021bii fa\u021b\u0103 de na\u0219tere, ne putem da seama care erau principalele valori \u00een familie \u0219i societate din acea period\u0103.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Perioada antic\u0103 \u0219i \u00eenceputul celei medievale<\/strong><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/04\/m1.jpg\"><img class=\"alignleft size-full wp-image-4037\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/04\/m1.jpg\" alt=\"m1\" width=\"250\" height=\"228\" \/><\/a>Obstetrica este o meserie veche, fiind, prin tradi\u021bie, cea care ofer\u0103 \u00eengrijire, \u00een timpul sarcinii \u0219i la na\u0219tere, femeilor \u0219i bebelu\u0219ilor. Cele mai timpurii asistente la na\u0219tere au fost femeile. \u00cen mitologia antic\u0103, zei\u021bele (nu zeii) erau asociate cu na\u0219terea. \u00cen triburile &#8222;primitive&#8221; studiate de antropologi, femeia \u00een travaliu era \u00eenso\u021bit\u0103 de mama ei sau o alt\u0103 rud\u0103 de sex feminin. Moa\u0219ele sunt \u0219i ele men\u021bionate \u00een Vechiul Testament.<\/p>\n<p>Basorelief din insula Dell\u2019 Sacra, Ostia, secolul I era noastr\u0103<\/p>\n<p>Obstetrix este cuv\u00e2ntul latin pentru moa\u0219\u0103.\u00a0 Se crede c\u0103 deriv\u0103 din obstare (s\u0103 stea \u00een fa\u021b\u0103), pentru c\u0103 persoana care asista la na\u0219tere st\u0103tea \u00een fa\u021ba femeii pentru a primi copilul. Abia \u00een secolul 20, subiectul fiind predat \u00een \u0219colile medicale, s-a preferat schimbarea denumirii de &#8222;moa\u0219\u0103&#8221; \u00een &#8222;obstetric\u0103&#8221;, probabil consider\u00e2ndu-se c\u0103 un nume latin pare mai academic dec\u00e2t cel anglo-saxon (din care provine numele moa\u0219\u0103). De remarcat \u0219i c\u0103 prima cezarian\u0103 de succes \u00een Insulele britanice a fost realizat\u0103 de c\u0103tre o moa\u0219\u0103 irlandez\u0103, Mary Donally, \u00een 1738.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Secolul al XVI- lea<\/strong><\/p>\n<p>De\u0219i, cum am v\u0103zut, moa\u0219ele sunt prezente \u00een societate \u00eenc\u0103 din zorii istoriei umanit\u0103\u021bii, diverse femei din trib ajut\u00e2nd la na\u0219tere chiar \u0219i \u00eenainte de apari\u021bia limbajului verbal, perioada \u00een care moa\u0219ele primesc un statut special \u00een societate ar putea fi considerat secolul al 16 lea. De acum \u00eencolo, moa\u0219ele, licen\u021biate \u0219i educate pentru a asista na\u0219terea, erau foarte respectate de membrii comunit\u0103\u021bii. Ori de c\u00e2te ori o moa\u0219\u0103 venea \u00eentr-o cas\u0103 pentru a oferi asisten\u021b\u0103, viitoarea mam\u0103 se \u00eengrijea ca ea s\u0103 fie bine primit\u0103 \u0219i s\u0103 se simt\u0103 apreciat\u0103, oferindu-i anumite pr\u0103jituri sau b\u0103uturi \u00een semn de respect.<\/p>\n<p>Na\u0219terea copilului devenea un eveniment social. Femeile apropiate de noua mam\u0103 veneau \u00een casa acesteia, \u00eempreun\u0103 cu moa\u0219a, se osp\u0103tau \u0219i o \u00eencurajau pe femeia \u00een travaliu. \u00a0Ele se numeau surorile lui Dumnezeu (\u00een limba englez\u0103, God sibs). Cu timpul, numele s-a transformat \u00eentr-un termen r\u0103sp\u00e2ndit ast\u0103zi \u2013 godssips (limbutele).<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/04\/m2.jpg\"><img class=\"alignleft wp-image-4038\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/04\/m2.jpg\" alt=\"m2\" width=\"300\" height=\"237\" \/><\/a>Spre mijlocul secolului \u0219i dup\u0103 multe pove\u0219ti de groaz\u0103 despre decese la na\u0219tere, o familie cunoscut\u0103 sub numele de Chamberlens a creat un instrument care avea s\u0103 aduc\u0103 o mic\u0103 revolu\u021bie \u00een domeniu na\u0219tere. Ei au creat instrumentul cunoscut sub numele de forceps, inven\u021bie pe care o p\u0103zeau cu str\u0103\u0219nicie. Pentru a p\u0103stra secretul, ei participau adesea la na\u0219teri cu instrumentul ascuns sub mantie, o legau la ochi pe viitoarea mam\u0103 \u0219i f\u0103ceau diverse zgomote, lovind \u00een tig\u0103i \u0219i oale, pentru a masca sunetul f\u0103cut de acesta (care se temeau c\u0103 ar dezv\u0103lui cum era construit). Abia peste 200 de ani, instrumentul ajunge s\u0103 fie utilizat pe scar\u0103 larg\u0103, dup\u0103 ce prototipul original a fost descoperit \u00een podeaua casei familei Chamberlens, mult timp de la moartea inventatorilor acestuia.<\/p>\n<p>Urm\u0103toarea perioad\u0103 de progrese \u00een obstetrica din Americi avea s\u0103 fie generat\u0103 de studiile medicilor care practicau tehnicile de sutur\u0103 pe sclave pe care, de multe ori, chiar le cump\u0103rau cu acest scop \u00een minte. Ulterior, s-au dezvoltat mai multe proceduri ginecologice comune, mai ales referitoare la tratamentul fistulelor.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h2><strong>Perioada victorian\u0103 \u00een Anglia<\/strong><\/h2>\n<p><a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/04\/m3.jpg\"><img class=\"alignleft size-full wp-image-4039\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/04\/m3.jpg\" alt=\"m3\" width=\"240\" height=\"356\" \/><\/a>Peste ocean, femeile s\u0103race din Londra mureau pe capete de &#8222;febra l\u0103uziei&#8221; sau febra puerperal\u0103. Spitale de aici, ca de altfel \u0219i cele din Statele erau dedicate aproape \u00een \u00eentregime aducerii pe lume a bebelu\u0219ilor celor mai s\u0103race femei. O diferen\u021b\u0103 interesant\u0103 fa\u021b\u0103 de timpurile moderne c\u00e2nd na\u0219tere unui copil \u00een spital ajunge s\u0103 coste peste $ 30.000.<\/p>\n<p>Femeile intrau \u00een spital s\u0103 nasc\u0103 \u0219i multe mureau \u00eentr-o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. \u0218i aceasta \u00een timp ce medicii tineri alergau \u00eentre sala de na\u0219teri \u0219i morg\u0103 unde \u00eencercau s\u0103 afle de ce acele femei au murit. Din p\u0103cate, pentru c\u0103 nu-\u0219i sp\u0103lau m\u00e2inile dup\u0103 autopsii, chiar ei erau cei care continuau s\u0103\u00a0 r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 bacteriile pe care le aduceau de la morg\u0103 \u00een saloane, \u00eemboln\u0103vind femei s\u0103n\u0103toase.<\/p>\n<p>Din fericire pentru femeile din Londra, avea s\u0103 apar\u0103 &#8222;teoria microbilor&#8221; (ceea ce noi numim ast\u0103zi bacteriologie), iar tinerii studen\u021bi la medicin\u0103 au \u00eenv\u0103\u021bat despre tehnicile de sp\u0103lare a m\u00e2inilor \u0219i sterilizare. Cum era de a\u0219teptat, odat\u0103 ce aceste inova\u021bii simple au fost incluse \u00een protocoalele din spitale, cazurile de febr\u0103 a l\u0103uzie au sc\u0103zut dramatic.<\/p>\n<p>\u00cens\u0103 imaginea spitalelor era deja mult afectat\u0103. Cele mai multe femei din clasa superioar\u0103 preferau s\u0103 nasc\u0103 acas\u0103.<\/p>\n<p>Chiar \u0219i regina Victoria avea s\u0103 nasc\u0103 la Palatul Buckingham, desigur, nu f\u0103r\u0103 ajutor. Tot ea avea s\u0103 fie cea care va aduce urm\u0103toarea schimbare \u00een lumea obstetricii, odat\u0103 cu folosirea eterului.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Moa\u0219ele \u00een SUA<\/strong><\/p>\n<p>Cu toate c\u0103 moa\u0219ele asistau na\u0219terile de la colonizarea Americii, profesia de asistent-obstetrician a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 la \u00eenceputul anilor 1920, ca r\u0103spuns la rata alarmant\u0103 a mortalit\u0103\u021bii infantile \u0219i materne \u00een Statele Unite. Atunci, pentru a rezolva problema, un grup de obstetricieni, asistente medicale \u0219i mame au fondat Asocia\u021bia Centrul Maternit\u0103\u021bii (MCA), \u00een New York City.<\/p>\n<p>MCA a \u00eencercat s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u00een alte \u021b\u0103ri care aveau rezultate remarcabile \u00een zona s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mamei \u0219i copilului exemple pozitive pentru a servi ca modele. Au descoperit c\u0103 \u00een aceste \u021b\u0103ri figura cea mai proeminent\u0103 era moa\u0219a. Din p\u0103cate, la acel moment, astfel de asistente medicale specializate \u00een obstetric\u0103 nu lucrau \u00een SUA.<\/p>\n<p>Aceasta este perioada \u00een care o asistent\u0103 medical\u0103 &#8211; Mary Breckinridge &#8211; a fondat Serviciul de Nursing de Frontier\u0103 (FNS), \u00een estul statului Kentucky. FNS a fost \u00eenfiin\u021bat pentru a oferi servicii de s\u0103n\u0103tate familiilor din zonele izolate \u00een Mun\u021bii Apala\u0219i, prin trimiterea de asistente medicale de s\u0103n\u0103tate public\u0103 \u00een comunit\u0103\u021bile rurale. C\u00e2nd a aflat despre asistentele-moa\u0219e din Europa, Breckinridge a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 aduc\u0103 astfel de speciali\u0219ti din Fran\u021ba sau Anglia. \u00cen 1929, ea va aduce moa\u0219e britanice \u00een FNS, primii astfel de speciali\u0219ti din America care aveau s\u0103 furnizeze servicii medicale de calitate pacientelor din zonele izolate, dar \u0219i familiilor lor.<\/p>\n<p>Acestea aveau s\u0103 fie primele experien\u021be documentate despre activitatea moa\u0219elor din Statele Unite care au reu\u0219it s\u0103 reduc\u0103 mortalitatea infantil\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 s\u0103n\u0103tatea femeilor, mai ales \u00een r\u00e2ndul familiilor celor mai s\u0103race sau izolate.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Moa\u0219ele din ziua de ast\u0103zi<\/strong><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/04\/m4.jpg\"><img class=\"alignleft size-full wp-image-4040\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/04\/m4.jpg\" alt=\"m4\" width=\"213\" height=\"293\" \/><\/a>Moa\u0219ele specializate \u0219i, de cele mai multe ori, licen\u021biate de ast\u0103zi sunt \u00eentr-o pozi\u021bie mult privilegiat\u0103, pentru c\u0103-\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea \u00een colaboarare \u0219i consult\u00e2ndu-se cu al\u021bi speciali\u0219ti din medicina primar\u0103, ginecologi sau neonatologi, pediatri ori asistente medicale, nutri\u021bioni\u0219ti, kinetoterapeu\u021bi sau psihologi care ofer\u0103 mamelor \u0219i nou-n\u0103scu\u021bilor sprijin \u00een contextul mult mai generos oferit de sistemele medicale moderne.<\/p>\n<p>Popularitatea \u0219i gradul de acceptare a moa\u0219elor a crescut semnificativ \u00een ultimii 35 de ani. Num\u0103rul moa\u0219elor practiciene a crescut semnificativ, mai ales \u00een \u021b\u0103rile cu sisteme medicale puternice, pe m\u0103sur\u0103 ce femeile au descoperit beneficiile \u00eengrijirilor de s\u0103n\u0103tatea holistice \u0219i personalizate pe care o moa\u0219\u0103 modern\u0103 le poate oferi.<\/p>\n<p>La nivel mondial, \u00een aproape toate \u021b\u0103rile, asistentele medicale \u0219i moa\u0219ele se estimeaz\u0103 c\u0103 ofer\u0103 peste 80% din serviciile de \u00eengrijire a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. Propor\u021bia personalului de \u00eengrijire (asistente medicale \u0219i moa\u0219e) arat\u0103 c\u0103, \u00een timp ce \u00een aproape 20% din statele membre exist\u0103 mai mult de 6 asistente medicale pentru fiecare medic, aproximativ 30% din \u021b\u0103ri au mai pu\u021bin de 2 asistente medicale pentru fiecare medic. \u00cen acela\u0219i timp, 43% dintre statele membre OMS raporteaz\u0103 mai pu\u021bin de 2 asistente medicale sau moa\u0219e la 1000 de locuitori, iar 28% dintre state sub 1 specialist medical.<\/p>\n<p>\u00cen \u021b\u0103rile cu sisteme medicale puternice, cum ar fi SUA, <strong>moa\u0219ele promoveaz\u0103 \u0219i practic\u0103 o filosofie a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. <\/strong>Ele reprezint\u0103, \u00een viziunea organiza\u021biei profesionale care le reprezint\u0103, dar \u0219i a majorit\u0103\u021bii popula\u021biei, o resurs\u0103 na\u021bional\u0103 pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii familiilor americane.<strong>\u00a0 <\/strong>Aceasta este o situa\u021bie spre care este de dorit s\u0103 se \u00eendrepte \u0219i Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong><em>Articol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor E-Asistent, Specialist \u00een comunicare \u0219i rela\u021bii publice, PhD.<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em>Surse de documentare:<\/em><\/strong><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/interesjournals.org\/full-articles\/midwifery-and-midwives-a-historical-analysis.pdf?view=inline\">http:\/\/interesjournals.org\/full-articles\/midwifery-and-midwives-a-historical-analysis.pdf?view=inline<\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.dimensionshealth.org\/dimensions-health-services-prince-georges-county-maryland-md\/midwifery\/history-of-midwifery\/\">https:\/\/www.dimensionshealth.org\/dimensions-health-services-prince-georges-county-maryland-md\/midwifery\/history-of-midwifery\/<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/all-that-is-interesting.com\/midwife-history\">http:\/\/all-that-is-interesting.com\/midwife-history<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.who.int\/gho\/health_workforce\/nursing_midwifery_density\/en\/\">http:\/\/www.who.int\/gho\/health_workforce\/nursing_midwifery_density\/en\/<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Conform datelor furnizate de UNICEF, 353 000 de copii se nasc zilnic \u00een \u00eentreaga lume (\u00een jur de 4,3 na\u0219teri la fiecare secund\u0103). \u00cen timp ce popula\u021bia actual\u0103 a lumii este de 7.2 miliarde, \u00een continu\u0103 cre\u0219tere, se a\u0219teapt\u0103 ca num\u0103rul de locuitori ai Terrei sa ajung\u0103 la 8-10 miliarde, p\u00e2n\u0103 \u00een 2050. Progresele din [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":4037,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4056"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4056"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4056\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4037"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4056"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4056"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4056"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}