{"id":4061,"date":"2017-04-03T15:06:01","date_gmt":"2017-04-03T13:06:01","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=4061"},"modified":"2017-04-25T10:57:21","modified_gmt":"2017-04-25T08:57:21","slug":"ucigasi-de-top-ai-femeilor-din-europa-si-sua-bolile-de-inima-si-accidentele-vasculare-cerebrale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=4061","title":{"rendered":"Uciga\u0219i de top ai femeilor din Europa \u0219i SUA \u2013 bolile de inim\u0103 \u0219i accidentele vasculare cerebrale"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/04\/avc.jpg\"><img class=\"alignleft size-full wp-image-4062\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/04\/avc.jpg\" alt=\"avc\" width=\"272\" height=\"170\" \/><\/a>Cele mai recente informa\u021bii (din mai 2016) estimate pentru\u00a0cele 28 state membre ale Uniunii Europene(UE) referitoare la cauzele de deces au devenit disponibile. Ele arat\u0103 c\u0103 bolile sistemului circulator \u0219i\u00a0cancerul (neoplasmele maligne) au fost, de departe, principalele cauze de deces \u00een UE.<\/p>\n<p>A\u0219adar, bolile cardiovasculare sunt principala cauza de deces \u00een UE. Acestea se refer\u0103 la un grup larg de probleme medicale care afecteaz\u0103 sistemul circulator (inima, vasele de s\u00e2nge \u0219i arterele), de multe ori cauzate de ateroscleroz\u0103 &#8211; acumularea anormal\u0103 a lipidelor \u00een pere\u021bii vaselor, sub forma unor pl\u0103ci de aterom, care reduc lumenul vascular \u0219i mic\u0219oreaz\u0103 aportul de s\u00e2nge la \u021besuturi. Unele dintre cele mai comune boli care afecteaz\u0103 sistemul circulator includ boala cardiac\u0103 ischemic\u0103 (infarct miocardic) \u0219i bolile vasculare cerebrale (accidente vasculare cerebrale).<\/p>\n<p>C\u00e2nd ne g\u00e2ndim la boli de inim\u0103, cei mai mul\u021bi dintre noi credem c\u0103 este ceva de care ar trebui s\u0103 ne facem griji doar peste o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103. Doar c\u0103 datele recente arat\u0103 c\u0103 factorii de risc \u00een cazul bolilor de inim\u0103 sunt \u00een cre\u0219tere la femeile mai tinere.<\/p>\n<p>De aceea, este important ca femeile \u00een jur de 20 sau 30 de ani s\u0103 ia m\u0103suri de pe acum \u0219i s\u0103-\u0219i \u00eencurajeze prietenele, surorile, ori colegele s\u0103 fac\u0103 acela\u0219i lucru.<\/p>\n<p>Tocmai pentru c\u0103 femeile sunt cele care au grij\u0103 de ceilal\u021bi din jur, este cazul ca tot ele s\u0103 ia m\u0103suri \u00een cazul unei boli care ucide 1 din 3 persoane. Iar vestea bun\u0103 este c\u0103 80 la sut\u0103 din bolile de inim\u0103 \u0219i accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite.<\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Bolile cardio-vasculare \u2013 particularit\u0103\u021bi pentru femei<\/strong><\/p>\n<p>Toate femeile se confrunt\u0103 cu amenin\u021barea bolilor de inim\u0103. \u00cens\u0103, devenind con\u0219tiente de simptome \u0219i riscuri \u0219i av\u00e2nd o diet\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, combinat\u0103 cu un program adecvat de exerci\u021bii fizice, ne putem proteja s\u0103n\u0103tatea.<\/p>\n<p>Provocarea este reprezentat\u0103 de faptul c\u0103 unele simptome ale bolilor de inim\u0103 la femei pot fi diferite de cele ale b\u0103rba\u021bilor. Astfel, de\u0219i cel mai frecvent simptom al atacurilor de cord la femei este un anumit tip de durere, presiune sau disconfort \u00een piept, acesta nu este \u00eentotdeauna simptomul cel mai sever sau important, femeile put\u00e2nd avea un atac de cord f\u0103r\u0103 dureri \u00een piept.<\/p>\n<p>\u00cen cazul femeilor sunt mai multe \u0219anse dec\u00e2t \u00een cazul b\u0103rba\u021bilor ca simptomele atacului de cord s\u0103 fie altele dec\u00e2t durerile \u00een piept \u0219i s\u0103 se refere la un discomfort la nivelul g\u00e2tului, maxilarului, umerilor, p\u0103r\u021bii superioare a spatelui sau la nivel abdominal, dificult\u0103\u021bi de respira\u021bie, durerea \u00een unul sau ambele bra\u021be, grea\u021b\u0103 \u0219i v\u0103rs\u0103turi, transpira\u021bii, oboseal\u0103 neobi\u0219nuit\u0103 \u0219i ame\u021beli.<\/p>\n<p>Deci, simptomele sunt mult mai subtile dec\u00e2t durerea toracic\u0103 puternic\u0103 care este adesea asociat\u0103 cu atacurile de cord. Femeile vor descrie durerile \u00een piept ca o presiune sau o senza\u021bie de ap\u0103sare. Acest lucru poate fi generat de faptul c\u0103 femeile tind s\u0103 aib\u0103 blocaje nu numai \u00een principalele artere, dar \u0219i \u00een arterele mai mici care furnizeaz\u0103 s\u00e2nge la inim\u0103 &#8211; o afec\u021biune numit\u0103 boal\u0103 coronarian\u0103 microvascular\u0103.<\/p>\n<p>Simptomele femeilor pot ap\u0103rea mai frecvent atunci c\u00e2nd acestea se odihnesc, sau chiar \u00een somn. De asemenea, stresul mental poate declan\u0219a simptome de atac de cord la femei.<\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Factori de risc \u00een cazul bolilor de inim\u0103 la femei<\/strong><\/p>\n<p>Cu toate c\u0103 mai mul\u021bi factori tradi\u021bionali de risc pentru bolile arterelor coronare sunt comuni at\u00e2t femeilor c\u00e2t \u0219i b\u0103rba\u021bilor &#8211; cum ar fi colesterolul ridicat, hipertensiunea arterial\u0103 \u0219i obezitatea &#8211; al\u021bi factori pot juca un rol mai important \u00een dezvoltarea bolilor de inim\u0103 la femei. Ace\u0219tia pot include:<\/p>\n<p>&#8211; Diabetul. Femeile cu diabet au un risc mai mare de boli de inim\u0103 dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii cu diabet zaharat.<\/p>\n<p>&#8211; Stresul mental \u0219i depresia afecteaz\u0103 inimile femeilor mai mult dec\u00e2t pe cele ale b\u0103rba\u021bilor. Explica\u021bia vine din aceea c\u0103 depresia face dificil\u0103 men\u021binerea unui stil de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos \u0219i respectarea corespunz\u0103toare a tratamentului recomandat. De aceea, \u00een caz de depresie sau stres excesiv, femeile sunt \u00eencurajate s\u0103 discute cu medicul lor \u0219i despre riscul bolilor cardi-vasculare.<\/p>\n<p>&#8211; Fumatul este un factor mai mare de risc pentru boli de inim\u0103 la femei dec\u00e2t la b\u0103rba\u021bi.<\/p>\n<p>&#8211; Inactivitatea. Lipsa activit\u0103\u021bii fizice este un factor de risc major pentru bolile de inim\u0103, iar unele cercetari au ar\u0103tat c\u0103 femeile sunt mai inactive dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii.<\/p>\n<p>&#8211; Menopauza. Nivelurile sc\u0103zute de estrogeni dup\u0103 menopauz\u0103 reprezinta un factor important de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare pe vasele de s\u00e2nge mai mici (boala coronarian\u0103 microvascular\u0103).<\/p>\n<p>&#8211; Sindromul inimii fr\u00e2nte. Aceast\u0103 condi\u021bie &#8211; adesea cauzat\u0103 de situa\u021bii stresante grave &#8211; apare mai frecvent dup\u0103 menopauz\u0103. Aceast\u0103 condi\u021bie poate fi numit\u0103 cardiomiopatie tsubo sau cardiomiopatie de stres.<\/p>\n<p>&#8211; Complica\u021bii ale sarcinii. Tensiune arterial\u0103 mare sau diabet zaharat \u00een timpul sarcinii pot cre\u0219te riscul pe termen lung de hipertensiune arterial\u0103 sau diabet zaharat \u0219i pot face ca mama s\u0103 dezvolte boli de inim\u0103.<\/p>\n<p>&#8211; Unele cercet\u0103ri au constatat c\u0103, dac\u0103 mama are complica\u021bii ale sarcinii, cum ar fi hipertensiune arterial\u0103 sau diabet zaharat, copiii pot avea, de asemenea, un risc crescut de boli de inim\u0103 \u00een viitor.<\/p>\n<p>&#8211; Femeile cu boli inflamatorii, cum ar fi artrita reumatoid\u0103 sau lupusul, pot prezenta un risc crescut de boli de inim\u0103.<\/p>\n<h3>Ce pot face femeile pentru a reduce riscul de boli cardio-vasculare?<\/h3>\n<p><a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/04\/avc1.jpg\"><img class=\"alignleft size-full wp-image-4063\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/04\/avc1.jpg\" alt=\"avc1\" width=\"341\" height=\"198\" \/><\/a>C\u00e2teva modificari ale stilului de via\u021b\u0103 pot reduce semnificativ riscul de a face boli de inim\u0103: renun\u021barea la fumat, exerci\u021bii fizice regulate, men\u021binerea unei greut\u0103\u021bi normale, o nutri\u021bie s\u0103n\u0103toas\u0103 (care include cereale integrale, o varietate de fructe \u0219i legume, pu\u021bine gr\u0103simi, produse lactate f\u0103r\u0103 gr\u0103simi \u0219i carne slab\u0103 \u0219i exclude gr\u0103simi saturate, zaharuri ad\u0103ugate \u0219i cantit\u0103\u021bi mari de sare).<br \/>\nPe l\u00e2ng\u0103 men\u021binerea medica\u021biei prescrise de medic, trebuie gestiona\u021bi \u0219i factorii majori de risc pentru bolile de inim\u0103, cum ar fi hipertensiunea arterial\u0103, colesterolul ridicat \u0219i diabetul zaharat.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Tensiune arterial\u0103 crescut\u0103<\/strong><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/04\/avc2.jpg\"><img class=\"alignleft size-full wp-image-4064\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/04\/avc2.jpg\" alt=\"avc2\" width=\"341\" height=\"198\" \/><\/a>Hipertensiunea arterial\u0103 (hipertensiunea), este un alt factor de risc major pentru bolile de inim\u0103, dar \u0219i pentru bolile de rinichi \u0219i pentru insuficien\u021ba cardiac\u0103 congestiv\u0103. Hipertensiunea este, de asemenea, cel mai important factor de risc pentru accidentul vascular cerebral.<\/p>\n<p>Responsabile de tensiunea arterial\u0103 crescut\u0103 sunt antecedentele familiale, excesul de greutate, \u0219i o diet\u0103 bogat\u0103 \u00een sare. Riscurile sunt mai mai mari pentru persoanele mai \u00een v\u00e2rst\u0103 \u0219i pentru femei.<\/p>\n<p>Pentru c\u0103 nu are simptome evidente, mul\u021bi oameni acord\u0103 pu\u021bin\u0103 aten\u021bie hipertensiunii arteriale.<\/p>\n<p>Vestea bun\u0103 este c\u0103, prin educa\u021bie \u0219i pu\u021bin efort, fiecare dintre noi poate lua m\u0103suri pentru a \u00a0controla sau a preveni tensiunea arterial\u0103 ridicat\u0103, evit\u00e2nd astfel multe tulbur\u0103ri care ne pun via\u021ba \u00een pericol.<\/p>\n<p>De aceea, o categorie intermediar\u0103 a tensiunii arteriale, numita pre-hipertensiunea, a fost creat\u0103 pentru a alerta persoanele cu risc crescut de a dezvolta hipertensiune, astfel \u00eenc\u00e2t acestea s\u0103 poat\u0103 lua m\u0103suri din timp.<\/p>\n<p>Tensiunea arterial\u0103 este presiunea exercitat\u0103 de c\u0103tre s\u00e2nge asupra pere\u021bilor arterelor atunci c\u00e2nd inima bate (tensiune arterial\u0103 sistolic\u0103) \u0219i atunci c\u00e2nd inima se odihne\u0219te (tensiune arterial\u0103 diastolic\u0103). Ea se m\u0103soar\u0103 \u00een milimetri coloan\u0103 de mercur (mmHg) \u0219i se exprim\u0103 prin dou\u0103 numere, primul reprezent\u00e2nd tensiunea sistolic\u0103, iar cel de-al doilea pe cea diastolic\u0103.<\/p>\n<p>\u00cenainte de a decide dac\u0103 tensiunea arterial\u0103 este prea mare, aceasta trebuie verificat\u0103 \u00een mai multe zile diferite. Tensiunea arteriala este considerata &#8222;mare&#8221; atunci c\u00e2nd acesta r\u0103m\u00e2ne peste nivelurile pre-hipertensive pentru o perioad\u0103 de timp. De exemplu, dac\u0103 o persoan\u0103 are pre-hipertensiune, prezint\u0103 risc crescut de atac de cord, accident vascular cerebral, sau insuficien\u021b\u0103 cardiac\u0103. De asemenea, \u00een cazul \u00een care tensiunea arterial\u0103 sistolic\u0103 este de 140 mm Hg sau mai mare, persoana este mai susceptibil\u0103 de a dezvolta boli cardiovasculare \u0219i renale, chiar dac\u0103 tensiunea arterial\u0103 diastolic\u0103 nu este prea mare. Iar peste 55 de ani femeile sunt mult mai predispuse s\u0103 dezvolte tensiune arterial sistolic\u0103 ridicat\u0103, caz \u00een care se impun dou\u0103 m\u0103suri: schimbarea stilului de via\u021b\u0103 \u0219i tratamentul medicamentos.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<table>\n<tbody>\n<tr>\n<td width=\"208\">Tensiune arterial\u0103<\/td>\n<td width=\"208\">Sistolic\u0103<\/td>\n<td width=\"208\">Diastolic\u0103<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"208\">Normal\u0103<\/td>\n<td width=\"208\">Mai pu\u021bin de 120 mmHg<\/td>\n<td width=\"208\">Mai pu\u021bin de 80 mmHg<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"208\">Pre-hipertensiune<\/td>\n<td width=\"208\">120\u2013139 mmHg<\/td>\n<td width=\"208\">80\u201389 mmHg<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"208\">Hipertensiune<\/td>\n<td width=\"208\">Mai mare de 140 mmHg<\/td>\n<td width=\"208\">Mai mare de 90 mmHg<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<p><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p>Valorile tensiunii arteriale se apreciaz\u0103 astfel \u2013 de exemplu, dac\u0103 tensiunea sistolic\u0103 este 115 mmHg, iar cea diastolic\u0103 85 mmHg se consider\u0103 pre-hipertensiune.<\/p>\n<p>Dac\u0103 tensiunea dumneavoastr\u0103 arterial\u0103 nu este prea mare, o pute\u021bi men\u021bine sub control prin men\u021binerea unei greut\u0103\u021bi normale, activit\u0103\u021bi fizice regulate, reducerea consumului de alcool \u0219i schimbarea obiceiurilor alimentare. O diet\u0103 special\u0103 care poate ajuta la sc\u0103derea tensiunii arteriale este &#8222;DASH&#8221; (Dieta Alimentar\u0103 de Stopare a Hipertensiunii). Ea pune accentul pe fructe, legume, lapte \u0219i produse lactate, produse din cereale integrale, pe\u0219te, carne de pas\u0103re, fasole, semin\u021be \u0219i nuci. DASH cere, de asemenea, mai pu\u021bin\u0103 sare \/ sodiu, dulciuri, zaharuri, b\u0103uturi care con\u021bin zah\u0103r, gr\u0103simi \u0219i carne ro\u0219ie. Substan\u021bele nutritive care sunt asociate cu sc\u0103derea tensiunii arteriale sunt, deci, potasiul, magneziul, calciul, proteinele \u200b\u200b\u0219i fibrele. Pe de alt\u0103 parte, sodiul este o substan\u021b\u0103 care cre\u0219te tensiunea arterial\u0103 \u0219i este ingredientul principal \u00een sare. De aceea, reducerea consumului de sare ne ajut\u0103 cel mai mult s\u0103 evit\u0103m hipertensiunea.<\/p>\n<p>Hipertensiunea arterial\u0103 este factorul de risc num\u0103rul 1 pentru insuficien\u021ba cardiac\u0103 congestiv\u0103 \u0219i accidentul vascular cerebral. \u00cen cazul \u00een care tensiunea arterial\u0103 este mai mare de 140\/90 mmHg, este absolut necesar s\u0103 discuta\u021bi cu medicul dumneavoastr\u0103 despre \u00eenceperea sau ajustarea medica\u021biei, precum \u0219i despre schimbarea stilului de via\u021b\u0103. Controlul greut\u0103\u021bii este, de asemenea, foarte important, chiar \u0219i pentru o persoan\u0103 moderat supraponderal\u0103.<\/p>\n<p>De asemenea, este foarte important s\u0103 \u0219tim semnele de avertizare pentru accidentul vascular cerebral, care este o urgen\u021b\u0103 medical\u0103. Oricine are un accident vascular cerebral sau suspecteaz\u0103 unul la un membru al familiei sau cunoscut este important s\u0103 recunoasc\u0103 simptomele, astfel \u00eenc\u00e2t pacientul s\u0103 ajung\u0103 rapid la un spital. Dac\u0103 acesta prime\u0219te tratamentul adecvat \u00een termen de 60 de minute, se poate preveni dizabilitatea.<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/04\/avc3.jpg\"><img class=\"alignleft size-full wp-image-4065\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/04\/avc3.jpg\" alt=\"avc3\" width=\"320\" height=\"240\" \/><\/a>Principalele semne de avertizare ale unui accident vascular cerebral sunt: <strong>amor<\/strong><strong>\u021b<\/strong><strong>eal<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong> brusc<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong> sau o sl<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong>biciune la nivelul fe<\/strong><strong>\u021b<\/strong><strong>ei, bra<\/strong><strong>\u021b<\/strong><strong>ului sau piciorului<\/strong> (mai ales pe aceea\u0219i parte a corpului); <strong>confuzie brusc\u0103<\/strong>, <strong>probleme \u00een a vorbi sau a <\/strong><strong>\u00ee<\/strong><strong>n<\/strong><strong>\u021b<\/strong><strong>elege ce ni se spune<\/strong>; <strong>probleme bru\u0219te de vedere la unul sau ambii ochi<\/strong>; <strong>dificult\u0103\u021bi bru\u0219te la mers, ame<\/strong><strong>\u021b<\/strong><strong>eli sau pierderea echilibrului ori a coordon<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong>rii<\/strong>; <strong>dureri bru\u0219te \u0219i severe de cap, f\u0103r\u0103 o cauz\u0103 cunoscut\u0103<\/strong>.<\/p>\n<p>Dac\u0103 crede\u021bi c\u0103 cineva ar putea avea un accident vascular cerebral, suna\u021bi imediat la 1-1-2. De asemenea, pentru oricare dintre noi este util s\u0103 v\u0103 asigura\u021bi c\u0103 membrii familiei \u0219i alte persoane apropiate cunosc semnele de avertizare ale unui accident vascular cerebral. Cel mai simplu este s\u0103 le da\u021bi o copie a acestei liste. Ruga\u021bi-i s\u0103 cheme 1-1-2 imediat dac\u0103 oricine prezint\u0103 orice semne ale unui accident vascular cerebral. \u00cen felul acesta putem salva ori feri de dizabilitate un semen de-al nostru.<\/p>\n<p><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p><em>Articol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor E-Asistent, Specialist \u00een comunicare \u0219i rela\u021bii publice, PhD.<\/em><\/p>\n<p><em>Surse de documentare:<\/em><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/health.usnews.com\/health-care\/for-better\/articles\/2017-02-24\/womens-heart-health-know-your-risks-and-take-action\">http:\/\/health.usnews.com\/health-care\/for-better\/articles\/2017-02-24\/womens-heart-health-know-your-risks-and-take-action<\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.fda.gov\/ForConsumers\/ByAudience\/ForWomen\/WomensHealthTopics\/ucm117974.htm\">https:\/\/www.fda.gov\/ForConsumers\/ByAudience\/ForWomen\/WomensHealthTopics\/ucm117974.htm<\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.nhlbi.nih.gov\/files\/docs\/public\/heart\/hdbk_wmn.pdf\">https:\/\/www.nhlbi.nih.gov\/files\/docs\/public\/heart\/hdbk_wmn.pdf<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/ec.europa.eu\/eurostat\/statistics-explained\/index.php\/Cardiovascular_diseases_statistics\">http:\/\/ec.europa.eu\/eurostat\/statistics-explained\/index.php\/Cardiovascular_diseases_statistics<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.sfatulmedicului.ro\/Boli-ale-inimii-si-vaselor\/ateroscleroza-cauze-simptome-si-tratament_11801\">http:\/\/www.sfatulmedicului.ro\/Boli-ale-inimii-si-vaselor\/ateroscleroza-cauze-simptome-si-tratament_11801<\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cele mai recente informa\u021bii (din mai 2016) estimate pentru\u00a0cele 28 state membre ale Uniunii Europene(UE) referitoare la cauzele de deces au devenit disponibile. Ele arat\u0103 c\u0103 bolile sistemului circulator \u0219i\u00a0cancerul (neoplasmele maligne) au fost, de departe, principalele cauze de deces \u00een UE. A\u0219adar, bolile cardiovasculare sunt principala cauza de deces \u00een UE. Acestea se refer\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":4062,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4061"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4061"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4061\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4062"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4061"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4061"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4061"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}