{"id":4095,"date":"2017-04-25T10:42:49","date_gmt":"2017-04-25T08:42:49","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=4095"},"modified":"2017-05-31T10:28:13","modified_gmt":"2017-05-31T08:28:13","slug":"istoria-depresiei-de-ce-ar-trebui-sa-ne-preocupe","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=4095","title":{"rendered":"Istoria depresiei \u2013 de ce ar trebui s\u0103 ne preocupe?"},"content":{"rendered":"

\"depresia1\"<\/a>Depresia a fost \u00eentotdeauna o problem\u0103 de s\u0103n\u0103tate a umanit\u0103\u021bii. De ce o istorie a unei astfel de probleme? Dac\u0103 accept\u0103m c\u0103 se poate contura un parcurs istoric al modului \u00een care cancerul a fost diagnosticat \u0219i tratat de-a lungul timpului, de ce nu se poate face acela\u0219i lucru \u0219i \u00een cazul depresiei?<\/p>\n

Cumva, \u00een Occident, am ajuns s\u0103 privim depresia aproape ca pe orice alt\u0103 boal\u0103 fizic\u0103, compara\u021bia fiind tentant\u0103, pentru c\u0103 diminueaz\u0103 stigmatul asociat unei boli psihice. Dac\u0103 un pacient nu s-ar sim\u021bi jenat c\u0103 apeleaz\u0103 la un tratament pentru tratarea unei tumori la splin\u0103, de exemplu, de ce s-ar sim\u021bi r\u0103u c\u0103 apeleaz\u0103 la ajutor pentru a trata o tumoare invizibil\u0103 pe creier?<\/p>\n

\u00cens\u0103, oric\u00e2t de mult ne-am dori s\u0103 simplific\u0103m lucrurile, bolile psihice, \u00een general, \u0219i depresia, \u00een particular, nu sunt deloc simple. \u00cen cazul lor, vorbim despre un amestec de genetic\u0103 \u0219i mediu, despre fizic \u0219i mental, despre biologic \u0219i psihologic, despre nivelul individual \u0219i cel cultural. Cu alte cuvinte, modul \u00een care fiecare experimenteaz\u0103 depresia \u0219i cum interpret\u0103m ceea ce ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 este generat nu numai de sentimentele noastre, dar \u0219i de ceea ce cultura din care facem parte ne spune c\u0103 ar trebui s\u0103 \u00eensemne acele sentimente. Iar acest sistem de interpretare a variat considerabil \u00een timp \u0219i spa\u021biu \u0219i continu\u0103 s\u0103 fie diferit \u0219i ast\u0103zi. Provocarea este s\u0103 \u0219tim cum se manifest\u0103 \u0219i de ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acest lucru.<\/p>\n

Dac\u0103 parcurgem retrospectiv paginile istoriei umanit\u0103\u021bii, documentele scrise de vindec\u0103tori, filozofi, scriitori de-a lungul veacurilor indic\u0103 existen\u021ba milenar\u0103 a depresiei ca problem\u0103 de s\u0103n\u0103tate \u0219i luptele continue \u0219i, uneori, ingenioase ale oamenilor de a g\u0103si un tratament pentru aceast\u0103 boal\u0103.<\/p>\n

Denumit\u0103 ini\u021bial \u201dmelancolie\u201d, depresia apare \u00een textele mesopotamiene antice \u00een al doilea mileniu \u00ee.Hr. Pe atunci, toate bolile psihice erau considerate ca av\u00e2nd origine \u201ddemoniac\u0103\u201d, deci de ele se ocupau preo\u021bii. Prin compara\u021bie \u201dmedicii\u201d tratau leziuni fizice. Astfel, depresia era considerat\u0103 o boal\u0103 spiritual\u0103 (sau mental\u0103), mai degrab\u0103 dec\u00e2t una fizic\u0103.<\/p>\n

Referitor la cauzele melancoliei, viziunile grecilor antici \u0219i romanilor cunosc o timid\u0103 evolu\u021bie. Dac\u0103 literatura din perioada veche con\u021bine multe referiri la boli psihice cauzate de spirite sau demoni, cu timpul apar \u0219i referin\u021be de natur\u0103 psihologic\u0103 sau biologic\u0103. Astfel, dac\u0103 \u00een secolul al 5-lea \u00ee.Hr. istoricul grec Herodot scria despre un rege care a fost \u00eennebunit de spiritele rele, iar primii babilonieni, chinezii \u0219i civiliza\u021biile egiptene vedeau, de asemenea, bolile mintale ca o form\u0103 de posedare demonic\u0103, iar tehnicile de exorcizare (cum ar fi b\u0103t\u0103i sau \u00eenfometare) erau folosite ca tratamente, medicii romani \u0219i grecii timpurii considerau c\u0103 depresia este at\u00e2t o boal\u0103 biologic\u0103 c\u00e2t \u0219i una psihologic\u0103.<\/p>\n

Pentru ei, gimnastica, masajul, dietele speciale, muzica \u0219i b\u0103ile, al\u0103turi de un amestec de extract de mac \u0219i lapte de m\u0103gar au devenit remediile folosite pentru a atenua simptomele depresive.<\/p>\n

Hippocrate, un medic grec, a sugerat c\u0103 tr\u0103s\u0103turile de personalitate \u0219i bolile mintale sunt legate de fluidele corporale, numite umori, care pot fi echilibrate sau dezechilibrate. El men\u021bioneaz\u0103 patru astfel de umori: bila galben\u0103, bila neagr\u0103, flegma \u0219i s\u00e2ngele. Hippocrate clasific\u0103 bolile mintale \u00een categorii care au inclus mania, melancolia (depresia) \u0219i febra creierului. El credea c\u0103 melancolia este cauzat\u0103 de prea mult\u0103 bil\u0103 neagr\u0103 \u00een splin\u0103. Pentru aceasta el folosea ca tratament urm\u0103toarele: tehnica presupus terapeutic\u0103 de a elimina s\u00e2nge din organism, b\u0103ile, exerci\u021biile \u0219i dieta.<\/p>\n

Spre deosebire de Hippocrate, celebrul filozof \u0219i om de stat roman Cicero a sus\u021binut c\u0103 melancolia este cauzat\u0103 de furie violent\u0103, fric\u0103 \u0219i durere; o explica\u021bie bazat\u0103 pe dezechilibre mintale, mai degrab\u0103 dec\u00e2t unele de natur\u0103 fizic\u0103. Chiar \u0219i Hippocrate ajunge la concluzia c\u0103 bolile mintale, cum ar fi melancolia sever\u0103, au oarecum de-a face cu creierul.<\/p>\n

\u00cen ultimii ani \u00eenainte de Hristos, influen\u021ba viziunii lui Hippocrate se estompeaz\u0103, teoria predominant\u0103 printre romanii educa\u021bi fiind aceea c\u0103 bolile mintale, cum ar fi depresia, sunt cauzate de demoni \u0219i de m\u00e2nia zeilor. De exemplu, Cornelius Celsus (25 \u00ee.C.- 50 d.C) recomanda \u00eenfometarea, \u00eenc\u0103tu\u0219area (lan\u021buri la picioare) \u0219i b\u0103taia ca „tratamente”. \u00cen schimb, medicii persani, cum ar fi Rhazes (865-925 d.C), medic \u0219ef la spitalul din Bagdad, se dovedeau reprezentan\u021bii unei \u0219coli de g\u00e2ndire care vedea creierul ca fiind la originea bolilor mintale \u0219i a melancoliei. Pentru el, tratamentele bolilor psihice con\u021bineau hidroterapie (b\u0103i) \u0219i primele forme de terapie comportamental\u0103 (recompense pentru comportamentul adecvat).<\/p>\n

Este meritul lui Galen, un medic roman din secolul II, de a fi conturat teoria c\u0103 unele persoane care sufer\u0103 de melancolie \u0219i alte boli mintale se nasc cu un temperament care le predispune la astfel de suferin\u021be \u0219i c\u0103 tratamentele pot face foarte pu\u021bin pentru aceste persoane.<\/p>\n

La r\u00e2ndul lor, filozofii stoici romani au venit cu o abordare filozofic\u0103 a melancoliei \u0219i au sus\u021binut c\u0103 tulbur\u0103rile mintale \u0219i emo\u021bionale sunt cauzate de o percep\u021bie gre\u0219it\u0103 asupra propriilor experien\u021be \u0219i situa\u021bii de via\u021b\u0103. Ace\u0219ti filozofi credeau c\u0103 modul \u00een care sunt percepute evenimentele dezastruoase sau stresante, ar putea accentua sau reprima anxietatea (\u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, melancolia). Astfel, ace\u0219tia au sus\u021binut c\u0103 schimbarea percep\u021biei cognitive asupra circumstan\u021belor de via\u021b\u0103 ar putea atenua chinul mintal.<\/p>\n

Dup\u0103 c\u0103derea Imperiului Roman, \u00een secolul al V-lea, g\u00e2ndirea \u0219tiin\u021bific\u0103 cu privire la cauzele bolilor mintale a regresat din nou. \u00cen timpul Evului Mediu, explica\u021biile bolilor psihice erau prin excelen\u021b\u0103 religioase. Cei mai mul\u021bi oameni credeau c\u0103 oamenii bolnavi mintal sunt poseda\u021bi de diavol, demoni sau vr\u0103jitoare \u0219i erau capabili s\u0103 infecteze alte persoane cu nebunia lor. \u201dTratamentele\u201d constau \u00een exorcizare \u0219i alte strategii barbare, cum ar fi \u00eenecul \u0219i arderea pe rug. Doar o mic\u0103 minoritate de medici a continuat s\u0103 cread\u0103 c\u0103 bolile mintale au drept cauz\u0103 umori corporale dezechilibrate, dieta s\u0103rac\u0103 sau durerea.<\/p>\n

\u00cen timpul Rena\u0219terii, care a \u00eenceput \u00een Italia, \u00een secolul al XIV-lea \u0219i s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een toat\u0103 Europa, \u00een secolele XVI \u0219i XVII, g\u00e2ndirea despre bolile mintale a fost caracterizat\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 de regres \u0219i de progres. Pe de o parte, v\u00e2n\u0103torile de vr\u0103jitoare \u0219i execu\u021biile bolnavilor mintal erau destul de frecvente, \u00een toat\u0103 Europa. Pe de alt\u0103 parte, unii medici au revenit la convingerile lui Hippocrate, afirm\u00e2nd c\u0103 bolile mintale sunt generate de cauze naturale \u0219i c\u0103 vr\u0103jitoarele sunt, de fapt, persoane cu probleme psihice care au nevoie de tratament. Mai mult, tratamentele pentru melancolie folosite \u00een Grecia antic\u0103 aveau s\u0103 revin\u0103 \u00een actualitate \u2013 mersul pe jos, reflec\u021bia filozofic\u0103, rug\u0103ciunea, po\u021biunile, dormitul \u00een hamace \u0219i laptele matern.<\/p>\n

\"depresia2\"<\/a>Semnificativ pentru Rena\u0219tere este \u0219i faptul c\u0103 scriitorii \u0219i filozofii perioadei v\u0103d st\u0103rile depresive prin lentila aristotelic\u0103 – ca un posibil catalizator de geniu \u0219i m\u0103re\u021bie. Filozoful italian renascentist Marsilio Ficino va postula faptul c\u0103 melancolicii ajung astfel pentru c\u0103 se str\u0103duiesc s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 taina \u0219i slava lui Dumnezeu, dar \u00ee\u0219i dau seama c\u0103 ei n-au cum s\u0103 o ob\u021bin\u0103 aici, pe P\u0103m\u00e2nt. Cel care-i aduce la disperare este decalajul dintre poten\u021bialul lor elevat \u0219i \u201dpicioarele de plumb\u201d. \u201eAt\u00e2t timp c\u00e2t suntem reprezentan\u021bii lui Dumnezeu pe p\u0103m\u00e2nt, suntem deranjati continuu de nostalgie pentru patria cereasc\u0103\u201c, scrie Ficino. De aceea, pentru renascenti\u0219tii europeni, melancolia a devenit un semn de calitate, profunzime \u0219i complexitate intelectual\u0103.<\/p>\n

A fi melancolic \u00een Europa Rena\u0219terii devine un semn de elitism. Aristocra\u021bii \u0219i scriitorii \u00eencep s\u0103-\u0219i asume cu m\u00e2ndrie un dram de temperament melancolic. \u00cen literatur\u0103 sau teatru, personajele ursuze \u0219i capricioase ajung s\u0103 fie la mod\u0103. Cel mai faimos dintre ei a fost, probabil, Hamlet al lui Shakespeare.<\/p>\n

\u00cen cartea sa dedicat\u0103 subiectului – Anatomia melancoliei <\/em>\u2013 publicat\u0103 \u00een anul 1621, savantul englez Robert Burton contureaz\u0103 istoria, cauzele \u0219i tratamentele posibile ale condi\u021biei. Tot el subliniaz\u0103 binecuv\u00e2nt\u0103rile creative care vin odat\u0103 cu ea. Lucrare enciclopedic\u0103 cu peste 1000 de pagini, cartea descrie cauzele psihologice \u0219i sociale (cum ar fi s\u0103r\u0103cia, frica \u0219i singur\u0103tatea), dar \u0219i remediile – dieta, exerci\u021biile fizice, distragerea aten\u021biei, c\u0103l\u0103toriile, purgativele, flebotomia, remediile din plante, c\u0103s\u0103toria, chiar \u0219i terapia prin muzic\u0103.<\/p>\n

La \u00eenceputul Epocii Luminilor (secolele XVIII \u0219i \u00eenceputul secolului XIX), se credea c\u0103 depresia este mo\u0219tenit\u0103, o sl\u0103biciune de neschimbat legat\u0103 de temperament, ceea ce ducea la ideea c\u0103 cei afecta\u021bi trebuie fie evita\u021bi, fie \u00eenchi\u0219i. Ca urmare, cei mai mul\u021bi bolnavi mintal ajungeau f\u0103r\u0103 ad\u0103post \u0219i s\u0103raci, iar unii erau \u00eenchi\u0219i \u00een institu\u021bii.<\/p>\n

Medicul englez George Cheyne (sec. XVIII) va dezvolta teoria c\u0103 melancolia este cauzat\u0103 de confortul \u0219i luxul \u00een cre\u0219tere generate de industrializare \u0219i propune drept tratament o diet\u0103 vegetarian\u0103 spartan\u0103\u00a0 Cel mai bun remediu pentru bolile mintale precum depresia este exerci\u021biul fizic sau munca, crede Samuel Johnson, un melancolic el \u00eensu\u0219i. El afirm\u0103 c\u0103 via\u021b\u0103 rural\u0103 produce oameni inimosi \u0219i robu\u0219ti emo\u021bional, \u00een timp ce via\u021ba de ora\u0219 le diminuiaz\u0103 rezisten\u021ba \u0219i-i face vulnerabili la depresie.<\/p>\n

Romantismul, perioada primei jum\u0103t\u0103\u021bi a sec. XIX revigoreaz\u0103 ideea c\u0103 starea de spirit \u00eentunecat\u0103 erau mediul propice geniului creator \u0219i \u00een\u021belepciunii perceptive.<\/p>\n

\"depresia3\"<\/a>\u00cen Melancolia lui Lincoln<\/em>, Joshua Wolf Shenk constat\u0103 c\u0103 dispozi\u021bia melancolic\u0103 a pre\u0219edintelui American era \u201ecaracterizat\u0103 nu numai prin mohoral\u0103, ascez\u0103 \u0219i mizantropie, dar \u0219i prin reflec\u021bie profund\u0103, perseveren\u021b\u0103 \u0219i energie mare pentru ac\u021biune\u201d.<\/p>\n

Poe\u021bi precum John Keats \u0219i Samuel Taylor Coleridge aveau s\u0103 scrie ode melancoliei \u0219i deprim\u0103rii. Lord Byron va numi st\u0103rile lui \u00eentunecate \u201eun dar de temut\u201c, iar filozofi precum Schopenhauer \u0219i Kierkegaard au g\u0103sit confort \u0219i chiar pl\u0103cere \u00een disperarea \u0219i anxietatea lor. Acesta din urm\u0103 avea s\u0103 scrie: „\u00cen marea mea melancolie, am iubit via\u021ba, pentru c\u0103 am iubit melancolia mea”.<\/p>\n

\u00cens\u0103 rena\u0219terea melancoliei va fi de scurt\u0103 durat\u0103. Progresele din biologie \u0219i psihologie din a doua jum\u0103tate a secolului XIX vor pune bazele concep\u021biei moderne asupra depresiei \u2013 o boal\u0103 mintal\u0103 care \u00eempiedic\u0103, mai degrab\u0103 dec\u00e2t faciliteaz\u0103, manifestare autentic\u0103 a sinelui.<\/p>\n

Pihologii \u00eencep s\u0103 construiasc\u0103 teoria potrivit c\u0103reia melancolia este cauzat\u0103 de un sistem nervos suprasolicitat. Simptome precum nelini\u0219te, letargie \u0219i deprimare vor fi semnele unui ritm tot mai mare de industrializare \u0219i tehnologizare, potrivit neurologului american George Miller Beard. El inventeaz\u0103 termenul de \u201eneurastenie\u201c pentru a descrie condi\u021bia generat de \u201eexcitare nervoas\u0103\u201c adus\u0103 de via\u021ba modern\u0103. Celor care manifestau primele simtome li se recomanda evitarea consumului de alcool \u0219i carne, programul prelungit \u0219i compania persoanelor toxice.<\/p>\n

Aceast\u0103 perioad\u0103 reprezint\u0103 momentul de cotitur\u0103 \u00een g\u00e2ndirea referitoare la natura melancoliei. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 acum se credea c\u0103 aceasta este un defect al intelectului, creierului sau corpului, acum \u00eencepe s\u0103 fie privit\u0103 ca o tulburare emo\u021bional\u0103.<\/p>\n

\u00cen anul 1895, psihiatrul german Emil Kraepelin va aduce contribu\u021bii semnificative privind abordarea \u0219i tratamentul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale. El este primul care va separa depresia maniacal\u0103 \u0219i schizofrenia \u0219i va clasifica oficial diverse tipuri de melancolie, \u00een func\u021bie de severitatea lor. Tot el va propune, de asemenea, o baz\u0103 biologic\u0103 \u0219i genetic\u0103 pentru \u201estarea depresiv\u0103\u201c \u0219i va sus\u021bine c\u0103 tratarea melancoliei cere interven\u021bie medical\u0103.<\/p>\n

Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, \u00eencet-\u00eencet, termenul \u201ddepresie\u201d \u00eencepe s\u0103 fie folosit \u00eempreun\u0103 cu cel de \u201dmelancolie\u201d \u0219i-l va \u00eenlocui definitiv la mijlocul sec. XX.<\/p>\n

\"depresia4\"<\/a>\u00cenceputul secolului XX este dominat de abordarea psiho-analitic\u0103 a lui Freud. \u00cendep\u0103rt\u00e2ndu-se de abordarea psiho-biologic\u0103 a lui Kraepelin, \u00een eseul s\u0103u \u201eDoliul \u0219i melancolia\u201c, Sigmund Freud sus\u021bine c\u0103, \u00een timp ce doliul (definit ca durere \u00een urma pierderii) \u0219i melancolia au acelea\u0219i simptome, melancolia este o stare depresiv\u0103 f\u0103r\u0103 o cauz\u0103 anume, sau cel pu\u021bin cu o cauz\u0103 necunoscut\u0103, incon\u0219tient\u0103. De aceea, psihanaliza este necesar\u0103 pentru a c\u0103uta r\u0103d\u0103cinile sale subliminale.<\/p>\n

Al\u021bi psihanali\u0219ti freudieni au sus\u021binut c\u0103 melancolia are la baz\u0103 un tip de narcisism. Sandor Rado credea c\u0103 melancolicii sunt, pur \u0219i simplu, persoane care caut\u0103 aprobare \u0219i afec\u021biune \u0219i c\u0103, atunci c\u00e2nd dragostea nu este reciproc\u0103, apare melancolia. Melanie Klein \u0219i al\u021bii au emis ipoteza c\u0103 melancolia este rezultatul respingerii de c\u0103tre mam\u0103; cu c\u00e2t este mai intens\u0103 ostilitatea din partea mamei, cu at\u00e2t va fi mai intens\u0103 depresia.<\/p>\n

Cel care va reduce decalajul dintre perspectiva psihanalitic\u0103 a lui Freud \u0219i punctul de vedere psihobiologic lui Kraepelin a fost Adolf Meyer. El va afirma c\u0103 experien\u021bele din copil\u0103rie precum \u0219i genetica pot pot m\u0103ri predispozi\u021bia cuiva c\u0103tre melancolie. Cu toate acestea, el crede c\u0103 experien\u021ba din trecut \u0219i genetica nu reprezint\u0103 destinul persoanei. El crede, de asemenea, c\u0103 termenul \u201ddepresie\u201d \u0219i nu \u201dmelancolie\u201d trebuie folosit pentru a descrie condi\u021bia sever\u0103 \u0219i prelungit\u0103 de proast\u0103 dispozi\u021bie.<\/p>\n

Mijlocul secolului XX, prin progresele neuro\u0219tiin\u021bei, va aduce informa\u021bii f\u0103r\u0103 precedent despre\u00a0 modul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 mintea. De exemplu, psihiatrii \u0219i psihologii au aflat c\u0103 at\u00e2t produsele chimice c\u00e2t \u0219i curentul electric stimuleaz\u0103 activitatea creierului, c\u0103 diferite p\u0103r\u021bi ale creierului sunt responsabile pentru diferite comportamente \u0219i c\u0103 modific\u0103rile la nivelul creierului pot schimba modul \u00een care o persoan\u0103 ac\u021bioneaz\u0103 sau se simte. Av\u00e2nd aceast\u0103 \u00een\u021belegere, tratamente precum terapia cu electro-\u0219ocuri \u0219i lobotomiile au fost efectuate, \u00een speran\u021ba de a vindeca sau cel pu\u021bin diminua severitatea st\u0103rilor depresive.<\/p>\n

O alt\u0103 dezvoltare major\u0103 a secolului XX este crearea de categorii formale pentru a clasifica diverse boli mintale. Pentru a ajuta la standardizarea \u0219i tratamentul bolilor psihice \u00eentr-o manier\u0103 c\u00e2t mai asem\u0103n\u0103toare cu boala biologic\u0103, psihologii \u0219i psihiatrii vor dezvolta \u00eempreun\u0103 Manualul American Statistic \u0219i de Diagnostic al Bolilor Mintale (DSM), \u00een 1952. \u00cen prima edi\u021bie a DSM, termenul \u201dmelancolie\u201d a fost \u00eenlocuit cu reac\u021bie depresiv\u0103,<\/em> pentru a descrie starea de proast\u0103-dispozi\u021bie sever\u0103, care rezult\u0103 dintr-un conflict intern sau dintr-un eveniment identificabil cum ar fi pierderea locului de munc\u0103 sau un divor\u021b.<\/p>\n

Perioada anilor 50 vine \u0219i cu dezvolt\u0103ri \u00een lumea farmaceutic\u0103, tranchilizantele devenind tratamente populare pentru anxietate. De acum, idea c\u0103 medicamentele pot fi folosite pentru a altera st\u0103rile mintale indezirabile preg\u0103te\u0219te terenul pentru dezvoltarea \u0219i acceptarea lor \u00een tratarea depresiei, \u00een plus de solu\u021bia psiho-terapeutic\u0103 care prevalase p\u00e2n\u0103 \u00een acel moment. \u00cen \u00eencercarea lor de a c\u00e2\u0219tiga teren, companiile farmaceutice \u0219i cercet\u0103torii din domeniul psihologiei vor sus\u021bine c\u0103 depresia este doar un dezechilibru chimic \u00een creier \u0219i c\u0103 anumite medicamente \u00eel pot remedia. Ei fac adesea analogia cu diabetul, unde aportul de insulin\u0103 echilibreaz\u0103 zah\u0103rul din s\u00e2nge \u00een mod similar produc\u00e2ndu-se \u0219i reechilibrarea creierului, cu ajutorul medicamentelor anti-depresive.<\/p>\n

Efectul acestei b\u0103t\u0103lii a fost acela c\u0103, \u00een numai 30 de ani, num\u0103rul americanilor care luau anti-depresive a crescut de la 2.5 milioane \u00een 1980 la 40 milioane \u00een 2010 (o cre\u0219tere de 1500%).<\/p>\n

V\u0103zut\u0103 prin prisma acestei evolu\u021bii, versiunea DSM-III este privit\u0103 adesea de istoricii psihologiei ca o victorie a psiho-biologilor \u0219i o mare \u00eenfr\u00e2ngere a psiho-anali\u0219tilor. Ea include a\u0219a numita Tulburare Depresiv\u0103 Sever\u0103 (Major Depressive Disorder – MDD) care se diferen\u021biaz\u0103 de anxietate sau nevroz\u0103.<\/p>\n

Pentru a fi diagnosticat cu MDD, un pacient trebuie s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 trei criterii:<\/p>\n

1) o stare disforic\u0103 (trist, s\u0103 se simt\u0103 f\u0103r\u0103 speran\u021b\u0103),<\/p>\n

2) cel pu\u021bin patru simptome dintr-o list\u0103 care include lipsa apetitului, somnolen\u021b\u0103, nivel sc\u0103zut de energie, pierderea interesului pentru activit\u0103\u021bi normale \u0219i vinov\u0103\u021bie excesiv\u0103 \u0219i<\/p>\n

3) simptomele trebuie s\u0103 persiste cel pu\u021bin dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. \u00cen plus de MDD, au fost adoptate alte categorii depresive, inclusiv tulburarea distimic\u0103, care se caracterizeaz\u0103 printr-o stare de proast\u0103 dispozi\u021bie mai pu\u021bin pregnant\u0103, dar de durat\u0103.<\/p>\n

Problema este c\u0103 DSM-III nu face o distinc\u021bie clar\u0103 \u00eentre triste\u021be \u0219i depresie. Ca urmare, mul\u021bi oameni au \u00eenceput a cauta tratament pentru depresie, chiar \u0219i pentru o triste\u021be \u201enormal\u0103\u201c generat\u0103 de o situa\u021bie de via\u021b\u0103 obi\u0219nuit\u0103 ca un divor\u021b sau pierderea unui loc de munc\u0103. \u00cen cele din urm\u0103, \u00een timp ce medicalizarea depresiei duce oarecum la reducerea stigmei, ea transfer\u0103 \u00een zona patologicului emo\u021bii \u0219i comportamente altfel normale.<\/p>\n

\u00cens\u0103, a doua jum\u0103tate a secolului XX vine \u0219i cu progrese \u00een tab\u0103ra psiho-analitic\u0103.<\/p>\n

\"depresia5\"<\/a>Cel mai proeminent este noul tratament dezvoltat de psihiatrul Aaron Beck de la Universitatea din Pennsylvania, \u00een anii 1960. Numita terapie cognitiv comportamental\u0103 (TCC), aceast\u0103 form\u0103 de terapie se bazeaz\u0103 pe premisa c\u0103 depresia este cauzat\u0103 de cogni\u021biile negative, gre\u0219ite. Scopul TCC este de a ajuta individul deprimat s\u0103 identifice g\u00e2ndurile gre\u0219ite \u0219i s\u0103 le \u00eenlocuiasc\u0103 cu cele mai concordante cu realitatea. \u00cen timp ce TCC \u0219i altele asem\u0103n\u0103toare au c\u00e2\u0219tigat teren, pu\u021bine persoane care sufer\u0103 de depresie apeleaz\u0103 la ele, deoarece acestea sunt costisitoare at\u00e2t financiar c\u00e2t \u0219i ca timp. De aceea, pentru mul\u021bi oameni, medicamentele sunt mai convenabile \u0219i mai eficiente.<\/p>\n

Lansat \u00een 2000, DSM-IV a f\u0103cut c\u00e2teva schimb\u0103ri \u00een ceea ce prive\u0219te diagnosticul depresiei prin ad\u0103ugarea de niveluri sau stadii. Astfel, o persoan\u0103 ar putea fi diagnosticat\u0103 cu tulburare depresiv\u0103 u\u0219oar\u0103, \u00een cazul \u00een care ar manifesta dou\u0103 dintre simptomele de depresie major\u0103, \u00een loc de patru. De asemenea, acesta a eliminat diagnosticarea cu MDD a unei persoane care a pierdut pe cineva apropiat. DSM-V, publicat \u00een 2013, a f\u0103cut unele re-clasific\u0103ri, pentru a ajuta la atenuarea posibilei supra-diagnostic\u0103ri a depresiei.<\/p>\n

Dup\u0103 cum se poate vedea din acest periplu prin istoria depresiei (la nivelul Occidentului), punctele de vedere ale societ\u0103\u021bii asupra naturii \u0219i tratamentului acesteia au variat foarte mult \u00een timp \u0219i au fost ciclice adesea. De la echilibrarea umorilor la echilibrarea neurotransmi\u021b\u0103torilor. De la g\u00e2ndirea dreapt\u0103 a stoicilor la g\u00e2ndirea corectat\u0103 prin terapie cognitiv comportamental\u0103. Concep\u021bia asupra depresiei este o c\u0103l\u0103torie de tip roller-coaster \u00een universul condi\u021biei umane, iar \u00een\u021belegerea asupra acesteia poate fi cu greu definit\u0103 drept stabil\u0103, definitiv\u0103 sau liniar\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Articol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor E-Asistent, Specialist \u00een comunicare \u0219i rela\u021bii publice, PhD.<\/em><\/strong><\/p>\n

Surse de documentare:<\/em><\/strong><\/p>\n

http:\/\/www.artofmanliness.com\/2015\/03\/16\/the-history-of-depression\/<\/p>\n

https:\/\/www.mentalhelp.net\/articles\/historical-understandings-of-depression\/<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.historytoday.com\/blog\/2012\/08\/history-depression<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Depresia a fost \u00eentotdeauna o problem\u0103 de s\u0103n\u0103tate a umanit\u0103\u021bii. De ce o istorie a unei astfel de probleme? Dac\u0103 accept\u0103m c\u0103 se poate contura un parcurs istoric al modului \u00een care cancerul a fost diagnosticat \u0219i tratat de-a lungul timpului, de ce nu se poate face acela\u0219i lucru \u0219i \u00een cazul depresiei? Cumva, \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":4070,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4095"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4095"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4095\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4095"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4095"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4095"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}