{"id":4165,"date":"2017-06-29T13:48:48","date_gmt":"2017-06-29T11:48:48","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=4165"},"modified":"2017-07-26T15:38:51","modified_gmt":"2017-07-26T13:38:51","slug":"stigma-asociata-apartinatorilor-persoanelor-cu-dementa-si-perceptia-acestora-asupra-nevoilor-de-servicii-de-ingrijire-interviu-cu-doamna-corina-gagiu-as-med-pr-licentiat-spitalul-clinic-de-psihia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=4165","title":{"rendered":"Stigma asociat\u0103 apar\u021bin\u0103torilor persoanelor cu demen\u021b\u0103 \u0219i percep\u021bia acestora asupra nevoilor de servicii de \u00eengrijire Interviu cu doamna Corina Gagiu, as. med. pr. licen\u0163iat, Spitalul Clinic de Psihiatrie \u201cProf. Dr. Al. Obregia\u201d \u0219i membr\u0103 a grupului de autori ai lucr\u0103rii cu aceea\u0219i tem\u0103 din cadrul Conferin\u021bei OAMGMAMR Bucure\u0219ti 2017"},"content":{"rendered":"

\"corinagagiu1\"<\/a>Ce este stigma? Dar cea afiliat\u0103? Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, \u00een cazul persoanelor cu demen\u021b\u0103, \u00een ceea ce prive\u015fte stigma social\u0103?\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

R. Stigma a fost identificat\u0103 ca fiind una dintre cauzele majore pentru faptul c\u0103 se apeleaz\u0103 cu \u00eent\u00e2rziere la ajutor, \u00een cazul pacien\u021bilor cu demen\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00cen plus de aceasta, membrii familiei pacien\u021bilor sunt, de asemenea, afecta\u021bi de imaginea negativ\u0103 pe care boala o are la nivelul societ\u0103\u021bii, fenomen denumit stigm\u0103 afiliat\u0103.<\/p>\n

Mai concret, stigma afiliat\u0103 este dob\u00e2ndit\u0103 prin faptul c\u0103 persoana are o rela\u021bie cu un individ stigmatizat \u0219i se refer\u0103 la un set de convingeri \u0219i afectenegative care pot duce la retragerea din rela\u021biile interpersonale.<\/p>\n

C\u00e2t de serioas\u0103 este situa\u021bia aceasta \u00een Rom\u00e2nia?<\/em><\/strong><\/p>\n

R. Rata stigmatiz\u0103rii afiliate este similar\u0103 cu cea \u00eenregistrat\u0103 \u00een alte \u021b\u0103ri, dar povara \u00eengrijirii, \u00een special \u00een ceea ce prive\u0219te nivelul de tensiune \u0219i supravegherea, este mai mare dec\u00e2t \u00een \u200b\u200balte \u021b\u0103ri europene.<\/p>\n

Lipsa serviciilor poate contribui la aceast\u0103 situa\u021bie, deoarece percep\u021bia membrilor familiei este c\u0103 sistemul actual ofer\u0103 \u00eengrijire necorespunz\u0103toare membrilor familiei lor.<\/p>\n

Ce v-a determinat s<\/em><\/strong>\u0103 face\u021bi acest studiu? <\/em><\/strong><\/p>\n

R. \u020an Rom\u00e2nia, boala Alzheimer afecteaz\u0103 aproximativ 200.000 de persoane, dintre care doar 10-15% sunt diagnosticate \u015fi tratate, comparativ cu 50-60% \u00een alte \u0163\u0103ri. Explica\u0163ia acestui fenomen este legat\u0103 de mentalitatea gre\u015fit\u0103 a rom\u00e2nilor, care consider\u0103 c\u0103 demen\u0163a este un proces firesc al \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii \u015fi \u201enu se poate face nimic”.<\/p>\n

At\u00e2t persoana suferind\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00eengrijitorii acesteia, au nevoie constant de sprijin manifestat prin informare \u015fi consiliere, dar \u015fi prin asigurarea continuit\u0103\u0163ii asisten\u0163ei medicale \u00een cadrul unei re\u0163ele de servicii destinate persoanelor care sufer\u0103 de aceast\u0103 boal\u0103.<\/p>\n

Persoanele cu Alzheimer au nevoi speciale \u0219i necesit\u0103 \u00eengrijiri deosebite, ceea ce poate fi o provocare pentru cei care au grij\u0103 de acestea.<\/p>\n

Principala preocupare pentru cineva care ofer\u0103 sus\u021binere \u0219i supraveghere unei persoane cu Alzheimer este ca pacientul s\u0103-\u0219i p\u0103streze c\u00e2t mai mult timp o oarecare independen\u0163\u0103 \u0219i un sentiment de \u00eencredere \u00een sine, ceea ce nu este deloc o sarcin\u0103 u\u0219oar\u0103.<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, problema familiilor care \u00eengrijesc pacien\u0163i cu Alzheimer este accentuat\u0103 \u0219i de faptul c\u0103 bolnavii nu pot fi du\u015fi nici m\u0103car pe o perioad\u0103 limitat\u0103 de timp \u00eentr-un centru cu asisten\u0163i specializa\u0163i.<\/p>\n

\u00cen cadrul familiilor, fie c\u0103 este vorba de so\u0163 ori so\u0163ie sau de copii, \u00eengrijirea bolnavului presupune multiple sacrificii \u0219i produce mult stres, care, deseori, poate ajunge dincolo de limitele suportabilit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

\u00cen ce a constat studiul pe care l-a\u021bi realizat?<\/em><\/strong><\/p>\n

R. Au fost aplicate cinci chestionare pentru apar\u021bin\u0103tori \u0219i un chestionar pentru pacient. Chestionarele con\u021bin \u00eentreb\u0103ri privind datele sociale \u0219i demografice ale pacien\u021bilor \u0219i ale apar\u021bin\u0103torilor, precum \u0219i itemi relevan\u021bi pentru identificarea prezen\u021bei fenomenului de stigm\u0103 asociat\u0103 apar\u021bin\u0103torilor persoanelor cu demen\u021b\u0103 \u0219i percep\u021bia acestora asupra nevoilor de servicii de \u00eengrijire.<\/p>\n

Cum au reac\u021bionat membrii familiilor pacien\u021bilor cu demen\u021b\u0103 la aceast\u0103 evaluare? Ce cred ei?<\/em><\/strong><\/p>\n

R. Conform studiului, 99,3% dintre responden\u021bi consider\u0103 c\u0103 atitudinea profesioni\u0219tilor fa\u021b\u0103 de persoana cu demen\u0163\u0103 nu este una stigmatizant\u0103. Aceast\u0103 opinie s-a validat \u0219i prin faptul c\u0103 au fost cooperan\u021bi \u0219i au r\u0103spuns f\u0103r\u0103 rezerve \u00eentreb\u0103rilor noastre.<\/p>\n

Cu toate acestea, \u00een ceea ce prive\u0219te disponibilitatea serviciilor, 43,7% consider\u0103 c\u0103 serviciile existente nu sunt adecvate nevoilor pacientului.<\/p>\n

Ne pute\u021bi da exemplu de aspecte pe care le-a\u021bi investigat?<\/em><\/strong><\/p>\n

R. Obiectivul acestui studiu a fost de a evalua percep\u021biile \u0219i experien\u021bele stigmatiz\u0103rii (stigmatizarea asociat\u0103 \u0219i stigmatizarea structural\u0103), precum \u0219i povara \u00eengrijirii \u00een r\u00e2ndul rudelor persoanelor cu demen\u0163\u0103 care au fost admise \u00een sec\u0163ia IV clinic a Spitalului Clinic de Psihiatrie \u00a0„Prof.Dr.Alex.Obregia” din Bucure\u0219ti.<\/p>\n

 <\/p>\n

Pentru a face acest lucru, rudele (N = 76) persoanelor cu \u00a0demen\u0163\u0103 admise \u00een sec\u0163ie timp de dou\u0103 luni consecutive au completat un chestionar care a inclus Scala Stigma Afiliat\u0103 (ASS), componenta stigmatic\u0103 structural\u0103 \u00a0Stigma Familiei<\/em> \u00een Scala bolii Alzheimer FS-ADS \u0219i chestionarul de evaluare a implic\u0103rii (IEQ).<\/p>\n

Cum a ar\u0103tat e\u0219antionul inclus \u00een studiul dumneavoastr\u0103?<\/em><\/strong><\/p>\n

R. Cum v\u0103 spuneam, au fost chestionate un num\u0103r total de 76 de persoane (24,4%).<\/p>\n

Rudele au fost mai ales femei (60,5%), cu v\u00e2rsta medie de 52,4 ani (min = 28, max = 84, STD = 11,4), din zonele urbane (71,1%), c\u0103s\u0103torite (92,1%). \u00a0\u00cen propor\u021bie de 52,6%, aceste persoane nu erau \u015fi singura rud\u0103 a pacientului.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te educa\u021bia, majoritatea responden\u021bilor au finalizat un program de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt secundar (55,3%), iar aproximativ o treime (36,8%) au ob\u021binut o diplom\u0103 de licen\u021b\u0103.<\/p>\n

De asemenea, pacien\u021bii au fost \u00een cea mai mare parte femei (61,8%), cu o v\u00e2rst\u0103 medie de 63,9 ani (min = 27, max = 86, STD = 14,8). Majoritatea pacien\u021bilor erau \u00eenc\u0103 c\u0103s\u0103tori\u021bi (55,3%), urmat\u0103 de categoria v\u0103duvilor (28,9%). \u00cen ceea ce prive\u0219te educa\u021bia, jum\u0103tate dintre pacien\u021bi au finalizat un program de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt secundar (50,0%) \u0219i aproximativ un sfert (26,3%) au ob\u021binut o diplom\u0103 de licen\u021b\u0103. Majoritatea pacien\u021bilor au tr\u0103it \u00een continuare cu partenerii lor (48%) sau singuri (cu copii = 17,3% \u0219i f\u0103r\u0103 copii = 14,7%). Doar 12% dintre pacien\u021bi \u00eenc\u0103 locuiau \u00eempreun\u0103 cu p\u0103rin\u021bii lor.<\/p>\n

Ce implica\u021bii are studiul dumneavoastr\u0103 asupra practicii clinice din spitalul \u00een care lucra\u021bi?<\/em><\/strong><\/p>\n

R. Foarte pe scurt, studiul a demonstrat nevoia de\u00a0 preg\u0103tire specializat\u0103 continu\u0103\u00a0 a \u00a0profesioni\u0219tilor \u00een domeniu, care s\u0103 vizeze diagnosticarea \u0219i \u00eengrijirea \u00a0persoanelor\u00a0 cu demen\u021b\u0103, dar\u00a0 \u0219i sus\u0163inerea \u0219i consilierea apar\u0163in\u0103torilor.<\/p>\n

Dar la nivel de politici publice, ce se poate face?<\/em><\/strong><\/p>\n

R. Pe baza rezultatelor, subliniez c\u00e2teva implica\u021bii pentru politic\u0103 \u0219i practic\u0103, precum \u0219i o zon\u0103 mai specific\u0103 pentru interven\u021bii. \u00a0Prima idee ar fi necesitatea de a elabora un program anti-stigm\u0103 g\u00e2ndit pentru a reduce stigmatizarea afiliat\u0103 membrilor familiei \u0219i dezvoltarea de servicii suport, pentru a oferi mai mult sprijin apar\u021bin\u0103torilor \u00eempov\u0103ra\u021bi. \u00a0Acestea ar fi dou\u0103 exemple de interven\u021bii la nivel de sistem. \u00a0\u00cen plus, dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare faptul c\u0103 un nivel ridicat al nevoii de \u00eengrijire a pacien\u0163ilor cu Alzheimer pune membrii familiei \u00eentr-o pozi\u021bie vulnerabil\u0103, este necesar\u0103 introducerea unei examin\u0103ri a nevoii de \u00eengrijire pentru a identifica riscurile pentru fiecare membru al familiei \u0219i a adresa aceste riscuri prin programele de prevenire din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii mintale.<\/p>\n

Dac\u0103 a\u021bi f\u0103cut o compara\u021bie cu studii similiare din alte \u021b\u0103ri, ce diferen\u021be \u0219i ce asem\u0103n\u0103ri a\u021bi constatat?<\/em><\/strong><\/p>\n

R. Din cuno\u0219tin\u0163ele mele, acesta este primul studiu din Rom\u00e2nia care utilizeaz\u0103 instrumente structurate pentru a examina \u00eentr-o manier\u0103 comparativ\u0103 experien\u021ba, at\u00e2t a stigmei, c\u00e2t \u0219i a sarcinii rudelor persoanelor cu demen\u0163\u0103.<\/p>\n

Pentru stigmatizarea afiliat\u0103 a membrilor familiei, am constatat c\u0103 aceasta variaz\u0103 \u00eentre 5,3% \u0219i 55,2%, pentru articole individuale \u0219i \u00eentre 10,4% \u0219i 22,6% pentru cele trei niveluri ale scalei Stigma afiliat\u0103, rate care sunt similare cu cele constatate de colegii din alte \u021b\u0103ri (Kadri et al., 2004, Ostman, 2004, Phelan et al., 1998, Phillips et al., 2002, Stuart et al., 2008).<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te povara \u00eengrijirii, rezultatele noastre arat\u0103 niveluri mai ridicate ale sarcinii de \u00eengrijire, \u00een compara\u021bie cu mediile seturilor de date combinate din patru situri din Europa (Amsterdam, Copenhaga, Santander \u0219i Verona), a\u0219a cum au fost raportate \u00een studiul EPSILON (van WIJNGAARDEN et Al., 2000), \u00een special pentru nivelul de tensiune \u0219i de supraveghere. Mai concret, tensiunea se refer\u0103 la atmosfera tensionat\u0103 interpersonal\u0103 dintre pacient \u0219i rude.<\/p>\n

Prin ce sunt concluziile acestui studiu importante la nivel de societate?<\/em><\/strong><\/p>\n

R. Aceste rezultate ar trebui interpretate cu pruden\u021b\u0103, deoarece studiul nostru nu este f\u0103r\u0103 limit\u0103ri. O prim\u0103 limitare este num\u0103rul total de responden\u021bi (76), care, combinat\u0103 cu o eterogenitate ridicat\u0103 a e\u0219antionului (de exemplu, \u00een ceea ce prive\u0219te diagnosticarea), nu ne a permis s\u0103 efectu\u0103m o analiz\u0103 mai avansat\u0103 a datelor. Cu toate acestea, fiind primul studiu de acest tip, consider\u0103m c\u0103 rezultatele noastre sunt utile \u00een sus\u021binerea cercet\u0103rilor viitoare. \u00a0Cea mai mare frecven\u021b\u0103 a r\u0103spunsurilor pozitive (55,2%) pentru \u00eentreb\u0103rile individuale a fost g\u0103sit\u0103 pentru un element din dimensiunea afectiv\u0103 ASS (A5: „M\u0103 simt trist, deoarece am un membru al familiei cu demen\u0163\u0103 „),\u00een timp ce cea mai mic\u0103 frecven\u021b\u0103 a acordului a fost un element de la dimensiunea cognitiv\u0103 ASS (C7: „A avea un membru al familiei cu demen\u0163\u0103 m\u0103 face s\u0103 \u00eemi pierd reputa\u0163ia”.)<\/p>\n

Dumneavoastr\u0103 personal, cu ce concluzie r\u0103m\u00e2ne\u021bi, dup\u0103 experien\u021ba acestui studiu?<\/em><\/strong><\/p>\n

Sunt de acord cu cei 99,3% dintre responden\u021bi, \u0219i anume c\u00e2nd ace\u0219tia consider\u0103 c\u0103 atitudinea noastr\u0103, a profesioni\u0219tilor, fa\u021b\u0103 de persoana cu demen\u0163\u0103 nu este una stigmatizant\u0103. A\u0219a mi-a demonstrat \u0219i experien\u021ba mea profesional\u0103 direct\u0103.<\/p>\n

Cum aprecia<\/em><\/strong>\u021bi lucr\u0103rile conferin\u021bei OAMMR Bucure\u0219ti de anul acesta?\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

R. Lucr\u0103rile prezentate au constituit un exerci\u0163iu benefic de dezbatere deschis\u0103, un schimb de experien\u0163e \u0219i o ocazie s\u0103 acumul\u0103m informa\u0163ii noi. Toate acestea pot fi cu adev\u0103rat utile participan\u0163ilor. Opinia mea este sus\u021binut\u0103 \u0219i de mesajul multora dintre cei prezen\u0163i care \u0219i-au anun\u0163at deja inten\u0163ia de a veni \u0219i la urm\u0103toarele evenimente organizate de OAMGMAMR – filiala Bucure\u0219ti. A\u0219adar, conferin\u021ba a fost o reu\u0219it\u0103 \u00a0\u0219i a fost bine apreciat\u0103 de participan\u021bi, ceea ce ne bucur\u0103 \u0219i ne onoreaz\u0103.<\/p>\n

A consemnat Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor E-Asistent<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ce este stigma? Dar cea afiliat\u0103? Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, \u00een cazul persoanelor cu demen\u021b\u0103, \u00een ceea ce prive\u015fte stigma social\u0103?\u00a0 R. Stigma a fost identificat\u0103 ca fiind una dintre cauzele majore pentru faptul c\u0103 se apeleaz\u0103 cu \u00eent\u00e2rziere la ajutor, \u00een cazul pacien\u021bilor cu demen\u021b\u0103. \u00cen plus de aceasta, membrii familiei pacien\u021bilor sunt, de asemenea, […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":4153,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,12],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4165"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4165"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4165\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4195,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4165\/revisions\/4195"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4153"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4165"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4165"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4165"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}