{"id":4276,"date":"2017-08-31T12:18:20","date_gmt":"2017-08-31T10:18:20","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=4276"},"modified":"2017-09-25T10:40:31","modified_gmt":"2017-09-25T08:40:31","slug":"neuroticismul-ii-poate-ajuta-pe-unii-oameni-sa-traiasca-mai-mult","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=4276","title":{"rendered":"Neuroticismul \u00eei poate ajuta pe unii oameni s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 mai mult"},"content":{"rendered":"

\"neuroticism\"<\/a>Potrivit datelor unui studiu longitudinal care a cuprins peste 500.000 de persoane din Marea Britanie, un nivel mai ridicat al neuroticismului poate reduce riscul de deces.Studiul a fost publicat \u00een revista Psychological Science<\/em> a Asocia\u021biei pentru \u0218tiin\u021be Psihologice. El a ar\u0103tat c\u0103 un aspect caracteristic neuroticismului – legat de \u00eengrijorare \u0219i sentimentele de vulnerabilitate – a fost asociat cu o mortalitate mai sc\u0103zut\u0103, indiferent de s\u0103n\u0103tatea persoanei respective.<\/p>\n

Tr\u0103s\u0103turile de personalitate specifice neuroticismului se refer\u0103 la tendin\u021be relativ stabile de a r\u0103spunde cu emo\u021bii negative la amenin\u021bare, frustrare sau pierdere. Persoanele din aceast\u0103 categorie prezint\u0103 reac\u021bii emo\u021bionale dese \u0219i intense la provoc\u0103ri minore sau reac\u021bii emo\u021bionale slabe chiar \u0219i \u00een fa\u021ba unor dificult\u0103\u021bi semnificative. De\u0219i aspectul este pu\u021bin discutat, exist\u0103 tot mai multe dovezi c\u0103 neuroticismul este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 psihologic\u0103 de importan\u021b\u0103 profund\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea public\u0103.<\/p>\n

Pe de o parte, vorbim despre un indicator sigur al diferitelor tulbur\u0103ri mentale \u0219i fizice, comorbiditatea dintre acestea \u0219i frecven\u021ba utiliz\u0103rii serviciilor de s\u0103n\u0103tate mental\u0103 \u0219i general\u0103. Pe de alt\u0103 parte, el este \u0219i un predictor al calit\u0103\u021bii \u0219i longevit\u0103\u021bii vie\u021bii noastre. Tocmai datorit\u0103 acestui contrast interesant, \u00een\u021belegerea cauzelor \u0219i naturii neuroticismului \u0219i a mecanismelor prin care el este legat de tulbur\u0103rile psihice \u0219i fizice ar trebui s\u0103 fie o prioritate de prim\u0103 importan\u021b\u0103 pentru cercetare.<\/p>\n

\u00cen timp ce depresia este legat\u0103 de tendin\u021ba de a analiza mult mai critic propriul sine \u0219i lumea, \u00een general, costurile unei stime de sine sc\u0103zute \u0219i ale sentimentelor de neputin\u021b\u0103 pot fi foarte mari. Cu toate acestea, exist\u0103 \u0219i un mic avantaj \u00een a fi mai realist.<\/p>\n

O serie de studii recente care au analizat tr\u0103s\u0103turile de personalitate \u00een cuplurile longevive au descoperit c\u0103 femeile c\u0103s\u0103torite cu b\u0103rba\u021bi cu tr\u0103s\u0103turi de personalitate specifice neuroticismului se sim\u021beau mult mai s\u0103n\u0103toase, pentru c\u0103 aveau parteneri care le \u00eendemnau s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de ele \u00eensele. Unul dintre aspectele de subliniat aici este acela c\u0103 oamenii se influen\u021beaz\u0103 reciproc, ei schimb\u00e2ndu-se \u0219i \u00een rela\u021bia cu ceilal\u021bi. Interesant de observat c\u0103 modelul nu a func\u021bionat \u0219i \u00een cazul so\u021bilor.<\/p>\n

Revenind la studiul din Marea Britanie (realizat de speciali\u0219ti de la Universitatea din Edinburgh \u0219i Universitatea din Southampton), acesta sugereaz\u0103 c\u0103 neuroticismul poate avea uneori un efect de protec\u0163ie, probabil pentru c\u0103-i face pe oameni mai vigilen\u0163i cu privire la s\u0103n\u0103tatea lor.<\/p>\n

Prin defini\u021bie, persoanele cu niveluri ridicate de neuroticism au mai multe \u0219anse de a experimenta emo\u021bii negative, inclusiv iritabilitate, frustrare, nervozitate, \u00eengrijorare \u0219i vin\u0103 – \u00een compara\u021bie cu altele care au niveluri mai sc\u0103zute de neuroticism. Dac\u0103 ne uit\u0103m la studiile care investigheaz\u0103 leg\u0103turile dintre neuroticism \u0219i mortalitate f\u0103cute p\u00e2n\u0103 acum, ele au produs rezultate neconcludente: unele indic\u0103 un risc mai mare de deces, altele ar\u0103t\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 nicio rela\u021bie sau chiar c\u0103 ar exista un risc mai mic de deces.<\/p>\n

Pornind de la studiile \u0219i dovezile existente, grupul de cercet\u0103tori britanici de la cele dou\u0103 universit\u0103\u021bi a emis ipoteza c\u0103 rela\u021bia dintre neuroticism \u0219i riscul de deces poate depinde de modul \u00een care oamenii \u00ee\u0219i evalueaz\u0103 starea de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

Cercet\u0103torii au examinat datele colectate de la 502.655 de persoane cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 37 \u2013 73 \u0219i de\u021binute de UK Biobank. Acestea fuseser\u0103 incluse \u00eentr-o evaluare ce analiza tr\u0103s\u0103turile de personalitate specifice neuroticismului \u0219i indica \u0219i care sunt convingerile referitoare la starea de s\u0103n\u0103tate. Datele includeau, de asemenea, informa\u021bii despre comportamentele generale ale participan\u021bilor referitoare la s\u0103n\u0103tate (de exemplu, fumatul, activitatea fizic\u0103), s\u0103n\u0103tatea fizic\u0103 (de exemplu, indicele masei corporale, tensiunea arterial\u0103), func\u021bia cognitiv\u0103 \u0219i diagnosticele medicale (de exemplu, probleme cardiace, diabet, cancer).<\/p>\n

Din examinarea certificatelor de deces din Registrul Central al Serviciului Na\u021bional de S\u0103n\u0103tate, cercet\u0103torii care au lucrat la acest studiu au descoperit c\u0103, \u00een perioada aleas\u0103 ca reper (circa 6.25 ani), a murit un total de 4497 de persoane. De\u0219i datele au ar\u0103tat c\u0103 mortalitatea a fost u\u0219or mai ridicat\u0103 \u00een r\u00e2ndul participan\u021bilor cu niveluri generale mai ridicate de neuroticism, c\u00e2nd echipa de cercet\u0103tori a ajustat analiza \u00een func\u021bie de modul \u00een care \u0219i-au apreciat responden\u021bii s\u0103n\u0103tatea, direc\u021bia rela\u021biei s-a inversat, persoanele cu nivel mai ridicat de neuroticism mai mare prezent\u00e2nd un risc de deces u\u0219or mai mic la toate cauzele, inclusiv pentru cancer.<\/p>\n

Din explor\u0103rile ulterioare, cercet\u0103torul principal al acestui studiu a precizat c\u0103 echipa a tras concluzia c\u0103 efectul de protectie a fost prezent doar la persoanele care \u0219i-au evaluat s\u0103n\u0103tatea ca fiind moderat\u0103 sau problematic\u0103. Ei au constatat, de asemenea, c\u0103 oamenii care prezentaser\u0103 scoruri foarte mari la griji \u0219i vulnerabilitate au avut \u0219i riscul cel mai redus de deces, indiferent de modul \u00een care \u00ee\u0219i evaluau s\u0103n\u0103tatea.<\/p>\n

Paradoxal, aceste rela\u021bii nu par s\u0103 fie influen\u021bate de comportamentele de s\u0103n\u0103tate ale participan\u021bilor (cum ar fi fumatul, exerci\u021biul fizic, dieta \u0219i consumul de alcool) sau de diagnosticele medicale din momentul complet\u0103rii chestionarului legat de neuroticism. Cu alte cuvinte, o mai mare \u00eengrijorare sau vulnerabilitate nu-i face pe oameni s\u0103 aib\u0103 un comportament mai s\u0103n\u0103tos.<\/p>\n

Tocmai de aceea grupul de cercet\u0103tori britanici implica\u021bi \u00een acest studiu \u0219i-a propus s\u0103 continue investiga\u021biile legate de diferitele fa\u021bete ale neuroticismului, pentru a \u00een\u021belege de ce \u00eengrijorarea \u0219i vulnerabilitatea pot avea efecte de protec\u021bie.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, acest studiu confirm\u0103 faptul c\u0103 neuroticismul poate avea uneori un efect pozitiv de protec\u021bie.<\/p>\n

Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, pentru cei care simt c\u0103 au anumite tr\u0103s\u0103turi de personalitate care \u00eei \u00eempiedic\u0103 s\u0103 se bucure de via\u021b\u0103, merit\u0103 amintit c\u0103 exist\u0103 modalit\u0103\u021bi prin care pot face schimb\u0103ri pozitive pentru a se sim\u021bi mai \u00eemplini\u021bi.<\/p>\n

Lista acestor m\u0103suri ar fi bine s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu acceptarea \u00eengrijor\u0103rilor. \u00cen via\u021b\u0103 apar motive s\u0103 ne facem griji \u0219i motive pentru care nu avem de ce s\u0103 ne facem griji. Dac\u0103 motivele voastre sunt legate \u00een mod realist de ceea ce vi se \u00eent\u00e2mpl\u0103, nu ad\u0103uga\u021bi senza\u021bia negativ\u0103 de vinov\u0103\u021bie la sentimentele deja existente de triste\u021be sau anxietate. Este normal s\u0103 fi\u021bi \u00eengrijorat, c\u00e2nd ceva nepl\u0103cut sau nea\u0219teptat vi se \u00eent\u00e2mpl\u0103.<\/p>\n

C\u00e2nd apar aceste \u00eengrijor\u0103ri normale, ave\u021bi posibilitatea s\u0103 ac\u021biona\u021bi pentru a schimba cursul evenimentelor.\u00a0 Psihologii cognitiv-comportamentali, spre deosebire de psihanali\u0219ti, privesc st\u0103rile de triste\u0163e \u0219i \u00eengrijor\u0103rile ca fiind rezultatul g\u00e2ndurilor negative. Cu alte cuvinte, v\u0103 pute\u021bi schimba starea de spirit schimb\u00e2ndu-v\u0103 g\u00e2ndurile, pu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin.<\/p>\n

Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, realismul depresiv poate fi folosit \u00een beneficiul nostru. De\u0219i persoanele care au depresie clinic\u0103 prezint\u0103 mari dificult\u0103\u021bi \u00een a vedea ceva pozitiv la via\u021b\u0103, \u0219i exagerarea \u00een direc\u021bia opus\u0103 aduce mari riscuri. Calea de mijloc presupune s\u0103 ne uit\u0103m bine la situa\u021biile pe care le putem controla \u0219i la cele pe care nu le putem schimba \u0219i s\u0103 ac\u021bion\u0103m pentru a le \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi pe cele aflate \u00een controlul nostru.<\/p>\n

Concluzia acestui studiu ar fi c\u0103 a avea o stare proast\u0103 sau a te \u00eengrijora nu este \u00eentotdeauna ceva r\u0103u. Uneori, aceasta te ajut\u0103 s\u0103 te vezi pe tine sau via\u021ba ta \u00eentr-un mod mai clar \u0219i mai onest \u0219i chiar s\u0103 pre\u021buie\u0219ti mai mult ce ai ca, de exemplu, propria s\u0103n\u0103tate sau pe a celor dragi.<\/p>\n

Articol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor Executiv E-Asistent<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Surse de documentare<\/em><\/strong><\/p>\n

https:\/\/www.sciencedaily.com\/releases\/2017\/07\/170724083043.htm<\/strong><\/a><\/p>\n

https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pmc\/articles\/PMC2792076\/<\/a><\/p>\n

https:\/\/www.psychologytoday.com\/basics\/neuroticism<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.psihiatrie-timisoara.ro\/rezidenti\/personalitate_teorii_curente.pdf<\/p>\n

Surs\u0103 foto:https:\/\/scitechdaily.com\/healthy-neuroticism-lowers-risk-of-chronic-disease\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Potrivit datelor unui studiu longitudinal care a cuprins peste 500.000 de persoane din Marea Britanie, un nivel mai ridicat al neuroticismului poate reduce riscul de deces.Studiul a fost publicat \u00een revista Psychological Science a Asocia\u021biei pentru \u0218tiin\u021be Psihologice. El a ar\u0103tat c\u0103 un aspect caracteristic neuroticismului – legat de \u00eengrijorare \u0219i sentimentele de vulnerabilitate – […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":4265,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4276"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4276"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4276\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4277,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4276\/revisions\/4277"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4265"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4276"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4276"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4276"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}