{"id":4307,"date":"2017-09-25T10:33:27","date_gmt":"2017-09-25T08:33:27","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=4307"},"modified":"2017-10-25T10:26:29","modified_gmt":"2017-10-25T08:26:29","slug":"istoria-microbiologiei-romanesti-si-profesorul-ioan-cantacuzino","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=4307","title":{"rendered":"Istoria microbiologiei rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i profesorul Ioan Cantacuzino"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/09\/cantacuzino.jpg\"><img class=\"alignleft size-medium wp-image-4297\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/09\/cantacuzino-199x300.jpg\" alt=\"cantacuzino\" width=\"199\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/09\/cantacuzino-199x300.jpg 199w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/09\/cantacuzino.jpg 250w\" sizes=\"(max-width: 199px) 100vw, 199px\" \/><\/a>Printre cele mai importante 10 inven\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti cunoscute \u00een lume se num\u0103r\u0103 \u0219i vaccinul antiholeric. El a fost creat de microbiologul Ioan Cantacuzino.<\/p>\n<p>Acesta a absolvit Facultatea de Litere \u0219i Filosofie din Paris. Dup\u0103 stagiul militar din \u021bar\u0103, se \u00eentoarce \u00een capitala Fran\u021bei \u0219i se \u00eenscrie, concomitent, la Facultatea de \u0218tiin\u021be \u0219i la Facultatea de Medicin\u0103. A lucrat la Institutul Pasteur, unde a fost asistentul p\u0103rintelui imunologiei \u0219i laureatului premiului Nobel &#8211; Ilia Mecinicov. Revenit \u00een \u021bar\u0103, \u00eentre 1894 \u0219i 1896, va preda la Ia\u0219i. Tot aici va amenaja primul laborator de cercet\u0103ri \u00een microbiologie din Rom\u00e2nia. Dup\u0103 o nou\u0103 perioad\u0103 la Paris, la Institutul Pasteur, revine \u00een \u021bar\u0103, \u00een 1901, ca profesor la Facultatea de Medicin\u0103 din Bucure\u0219ti. \u00cenfiin\u021beaz\u0103 un laborator \u00een cadrul Institutului de Bacteriologie, pun\u00e2nd, practic, bazele microbiologiei \u0219i imunologiei rom\u00e2ne\u0219ti. A \u00eenfiin\u021bat \u0219ase laboratoare antiepidemice \u00een \u021bar\u0103 \u0219i este autor al legii sanitare din 1910.<\/p>\n<p>Cel\u0103lalt p\u0103rinte al \u0219colii rom\u00e2ne\u0219ti de microbiologie este considerat Victor Babe\u015f. El a condus prima catedr\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt medical de anatomie patologic\u0103 \u015fi bacteriologic\u0103. Victor Babe\u015f a studiat boli ca turbarea, morva, lepra, holera, tuberculoza, parazitoze \u015fi a introdus \u00een \u0163ara noastr\u0103 tratamentul prin serotapie \u2013 imunizare cu serul provenit de la animalele vaccinate \u00een prealabil.<\/p>\n<p>Revenind la personalitatea profesorului Cantacuzino, acesta este cunoscut ast\u0103zi mai ales pentru institutul care \u00eei poart\u0103 numele. Aici se produc seruri \u0219i vaccinuri \u00eempotriva bolilor infec\u021bioase \u0219i a constituit centrul \u0219colii de microbiologie create de acesta.<\/p>\n<p>Profesorul Cantacuzino a creat \u0219i condus &#8222;Laboratorul de Medicin\u0103 Experimental\u0103&#8221; care, pe l\u00e2ng\u0103 activit\u0103\u0163ile sale didactice si \u015ftiin\u0163ifice, avea ca sarcin\u0103, \u00een anul 1904, s\u0103 prepare serul antistreptococic \u0219i, apoi, serul antidizenteric, primele dou\u0103 dintr-o lung\u0103 serie de produse biologice pe care la va produce ulterior Institutul Cantacuzino.<\/p>\n<p>La 16 iulie 1921, la trei ani de la \u00eencheierea Primului R\u0103zboi Mondial, regele Ferdinand \u00eenfiin\u021beaz\u0103, prin mare decret regal,\u00a0al doilea institut de seruri \u0219i vaccinuri din lume. Acesta prime\u0219te, de la \u00eenfiin\u021bare, numele directorului s\u0103u, prof. dr. Ioan Cantacuzino.<\/p>\n<p>Perioadele dificile pentru acest institut i-au marcat activitatea, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput. \u00centr-un raport redactat la \u00eenceputul anului 1921, Profesorul Cantacuzino se exprima astfel: &#8222;<em>\u00cenc\u0103 de la \u00eenceputul r\u0103zboiului na\u0163ional (primul r\u0103zboi mondial) \u0219i de-a lungul \u00eentregii sale durate (1916-1918), laboratorul nostru a avut ca sarcin\u0103 de a produce toate vaccinurile \u0219i serurile necesare armatei (precizez c\u0103 este vorba at\u00e2t de armata rom\u00e2n\u0103, c\u00e2t \u0219i de cea rus\u0103 \u0219i, apoi, de misiunea Aliat\u0103), c\u00e2t \u0219i popula\u0163iei din Moldova, unde laboratorul nostru a fost evacuat. \u00cen aceste \u00eemprejur\u0103ri \u0219i \u00een ciuda dificult\u0103\u0163ilor tehnice, am reu\u015fit s\u0103 facem fa\u021b\u0103 necesit\u0103\u0163ilor colosale ale r\u0103zboiului, f\u0103r\u0103 a fi obliga\u0163i s\u0103 apel\u0103m la un ajutor venit din str\u0103in\u0103tate. C\u00e2nd s-a instaurat pacea, noi am continuat s\u0103 producem aceea\u015fi cantitate de vaccinuri \u0219i seruri, deoarece cererea crescuse prin m\u0103rirea teritoriului Rom\u00e2niei \u0219i popula\u0163iei sale \u0219i prin generalizarea practicii de vaccinare \u0219i serotipie. \u00cen ziua de azi, nevoile au crescut at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t mijloacele de care dispunem au devenit total insuficiente. Ne afl\u0103m, deci, \u00een imposibilitatea material\u0103 absolut\u0103 ca pe viitor s\u0103 ne putem realiza sarcina \u2026 Acestea sunt motivele pentru care ne g\u00e2ndim c\u0103 este imperativ necesar s\u0103 g\u0103sim o rezolvare a situa\u0163iei \u00een care ne afl\u0103m, \u00een scopul de a putea face fa\u021b\u0103 nevoilor actuale ale Rom\u00e2niei\u201d<\/em>.<\/p>\n<p>Lupt\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 cerin\u021belor, \u015fcoala \u015ftiin\u0163ific\u0103 format\u0103 \u00een Institutul Cantacuzino a concentrat eforturile de cercetare \u00een domenii ca microbiologia \u0219i patologia experimental\u0103, favoriz\u00e2nd dezvoltarea lor \u00een Rom\u00e2nia. \u00cencetul cu \u00eencetul, Institutul Cantacuzino a devenit un puternic centru de \u015ftiin\u0163\u0103 care a ajutat \u0219i domenii apropiate de \u015ftiin\u0163e biomedicale \u2013 igien\u0103 \u0219i epidemiologie, patologie comparat\u0103 \u0219i patologie infec\u0163ioas\u0103, biochimie, enzimologie, imunologie, etc.<\/p>\n<p>Institutul derula cercet\u0103ri \u00een toate domeniile importante ale momentului (microbiologie \u0219i \u0219tiin\u021be \u00eenrudite), producea vaccinuri, derula activit\u0103\u021bi de s\u0103n\u0103tate public\u0103 (suport \u0219i \u00eendrumare metodologic\u0103 pentru Centrele de s\u0103n\u0103tate public\u0103 din Rom\u00e2nia) \u0219i urm\u0103rire epidemiologic\u0103 a teritoriului.<\/p>\n<p>Din motive politice, care urm\u0103reau de fapt \u00eenl\u0103turarea conducerii Institutului Cantacuzino, \u00een 1952 se creaz\u0103 dou\u0103 institu\u021bii (cu sedii noi): Institutul de Parazitologie \u0219i Malarie \u0219i Institutul de Imunologie. \u00cen plus, noua conducere a Institutului Cantacuzino l-a reorganizat \u00een dou\u0103 sectoare: sectorul care se ocupa cu cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u0219i sectorul de produc\u0163ie. Mai mult, toat\u0103 activitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a celor dou\u0103 sectoare se desf\u0103\u015fura conform indica\u0163iilor din &#8222;Normele generale privind munca de cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u0219i de produc\u0163ie a preparatelor biologice \u00een Institutul de Epidemiologie \u0219i Microbiologie \u201dDr. I. Cantacuzino&#8221;, aprobate pe 7 aprilie 1952. O tr\u0103s\u0103tur\u0103 caracteristic\u0103 a acestei perioade (1952-1955) o constituia obligativitatea de a nu presta nicio activitate \u015ftiin\u0163ific\u0103, f\u0103r\u0103 aprobarea Ministerului S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii: tot ce se f\u0103cea \u00een Institut era &#8222;bun al statului&#8221;, iar to\u021bi cercet\u0103torii erau numi\u0163i de c\u0103tre Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, la propunerea directorului Institutului. \u00cen toat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 sectorul de cercetare era bugetar, pe c\u00e2nd sectorul de produc\u0163ie \u00ee\u015fi asigura propria finan\u0163are: gestiunile erau separate, sistemele de salarizare, diferite.<\/p>\n<p>\u00cen anul 1956, conducerea Institutului este preluat\u0103 de echipa Profesorului Ionescu-Mih\u0103ie\u015fti, odat\u0103 cu ea revenind \u0219i sistemul anterior de organizare, iar \u00een anul 1970 Institutul a fost reorganizat, av\u00e2nd \u00eens\u0103 \u00een continuare sarcinile de plan impuse de Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. Principiul de conducere unic\u0103 este \u00eenlocuit cu cel de &#8222;conducere colectiv\u0103&#8221;, de\u0219i mai mult formal, de vreme ce conducerea exercitat\u0103 de &#8222;Consiliul \u015ftiin\u0163ific&#8221; este strict reglat\u0103 de deciziile superioare ale statului, ca \u0219i structura \u0219i organizarea acestuia.<\/p>\n<p>Perioada anilor 60 \u2013 \u00eenceputul anilor 70 aduce o oarece dezvoltare, prin modernizarea structurilor \u0219i dot\u0103rilor tehnice, o circula\u0163ie mai liber\u0103 a oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103 \u0219i informa\u0163iei \u015ftiin\u0163ifice.<\/p>\n<p>Dup\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103, odat\u0103 cu deterioarea condi\u021biilor politice \u0219i economice, Institutul s-a izolat \u0219i separat de lumea \u015ftiin\u0163ific\u0103 interna\u0163ional\u0103, iar degradarea condi\u0163iilor tehnice \u0219i lipsa noilor tehnologii au agravat serios cercetarea, ca \u0219i produc\u0163ia sa. Iar problemele Institutului aveau s\u0103 continue p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre.<\/p>\n<p>\u0218i toate acestea \u00een pofida beneficiilor aduse de activitatea sa.<\/p>\n<p>Nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 introducerea vacinului antirujeol\u0103, \u00een anul 1979, a dus la sc\u0103derea cazurilor de rujeol\u0103, iar o alt\u0103 faz\u0103 de reducere a num\u0103rului de \u00eemboln\u0103viri se \u00eenregistreaz\u0103 \u00een anul 1994, dup\u0103 introducerea celei de-a doua doze de vaccin. Mai mult, \u00een urma campaniei de vaccinare din perioada 1998 &#8211; 1999, nu au mai existat cazuri de rujeol\u0103. Ele au reap\u0103rut, din 2009, din cauza unor deficien\u021be, printre care refuzul vaccin\u0103rii \u0219i sincopele \u00een aprovizionarea cu vaccinuri. Iar povestea problemelor Institutului Cantacuzino este str\u00e2ns corelat\u0103 cu acestea din urm\u0103, mai mult poate dec\u00e2t aspectele privind refuzul unor p\u0103rin\u021bi de a-\u0219i vaccina copiii.<\/p>\n<p><strong><em>Articol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor Executiv E-Asistent<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em>\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em>Surse de documentare:<\/em><\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.voci.ro\/victor-babes-fondatorul-microbiologiei-moderne\/\">http:\/\/www.voci.ro\/victor-babes-fondatorul-microbiologiei-moderne\/<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.voci.ro\/victor-babes-fondatorul-microbiologiei-moderne\/\">http:\/\/www.voci.ro\/victor-babes-fondatorul-microbiologiei-moderne\/<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.descopera.ro\/stiinta\/4622348-cele-mai-importante-inventii-romanesti\">http:\/\/www.descopera.ro\/stiinta\/4622348-cele-mai-importante-inventii-romanesti<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.romania-actualitati.ro\/grafic_evolutia_cazurilor_de_rujeola_1960_2016-105255\">http:\/\/www.romania-actualitati.ro\/grafic_evolutia_cazurilor_de_rujeola_1960_2016-105255<\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.cantacuzino.ro\/ro\/\">https:\/\/www.cantacuzino.ro\/ro\/<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Printre cele mai importante 10 inven\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti cunoscute \u00een lume se num\u0103r\u0103 \u0219i vaccinul antiholeric. El a fost creat de microbiologul Ioan Cantacuzino. Acesta a absolvit Facultatea de Litere \u0219i Filosofie din Paris. Dup\u0103 stagiul militar din \u021bar\u0103, se \u00eentoarce \u00een capitala Fran\u021bei \u0219i se \u00eenscrie, concomitent, la Facultatea de \u0218tiin\u021be \u0219i la Facultatea de [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":4297,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4307"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4307"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4307\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4323,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4307\/revisions\/4323"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4297"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4307"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4307"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4307"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}