{"id":4313,"date":"2017-09-25T10:36:31","date_gmt":"2017-09-25T08:36:31","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=4313"},"modified":"2017-10-25T10:26:34","modified_gmt":"2017-10-25T08:26:34","slug":"cresterea-calitatii-vietii-pentru-pacientii-cu-alzheimer","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=4313","title":{"rendered":"Cre\u015fterea calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii pentru pacien\u0163ii cu Alzheimer"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/09\/alz.png\"><img class=\"alignleft size-medium wp-image-4304\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/09\/alz-300x187.png\" alt=\"alz\" width=\"300\" height=\"187\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/09\/alz-300x187.png 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/09\/alz.png 486w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a>Alzheimer a fost identificat\u0103, pentru prima dat\u0103, \u00een 1906, de c\u0103tre medicul german Alois Alzheimer.<\/p>\n<p>Maladie neurodegenerativ\u0103, Alzheimer afecteaz\u0103 celulele creierului \u0219i ale coloanei vertebrale \u015fi genereaz\u0103 un proces de deteriorare progresiv\u0103 a func\u021biilor cognitive (aten\u021bia, percep\u021bia, memoria, etc.), afect\u00e2nd comportamentul \u0219i aspectele func\u0163ionale ale vie\u021bii pacientului.<\/p>\n<p>Speciali\u015ftii estimeaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 boal\u0103 va dep\u0103\u015fi, \u00een deceniile urm\u0103toare, bolile cardiovasculare \u015fi cancerul ca num\u0103r de decese cauzate \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei de peste 65 de ani, cele dou\u0103 boli din urm\u0103 afl\u00e2ndu-se pe un trend descresc\u0103tor \u00een ultimii ani.<\/p>\n<p>Av\u00e2nd \u00een vedere aceste evolu\u0163ii \u015fi impactul lor semnificativ asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii publice, autorit\u0103\u0163ile medicale din \u00eentreaga lume \u00ee\u015fi concentreaz\u0103 tot mai mult aten\u0163ia \u015fi resursele pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i preven\u0163ia \u015fi tratamentul, cu scopul de a reduce num\u0103rul de decese asociate \u015fi a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i calitatea vie\u0163ii pentru pacien\u0163i. \u00a0Astfel, la nivel mondial, sunt \u00een curs de desf\u0103\u015furare din ce \u00een ce mai multe studii interdisciplinare. Ele implic\u0103 speciali\u015fti \u00een tehnologia informa\u0163iei, biologie, pato-fiziologie, imagistic\u0103 medical\u0103 \u015fi genetic\u0103.<\/p>\n<p>De exemplu, un studiu recent desf\u0103\u015furat \u00een SUA \u015fi ale c\u0103rui rezultate au fost publicate \u00een august anul acesta \u00een revista Asocia\u0163iei Americane de Medicin\u0103 Neurologic\u0103 a examinat dosarele medicale ale aproape 58 000 de pacien\u0163i cu Alzheimer din America de Nord \u015fi Europa. Cercet\u0103torii au \u00eencercat s\u0103 g\u0103seasc\u0103 corela\u0163ii \u00eentre parametri precum sexul pacientului, modific\u0103rile genetice, grupul etnic sau v\u00e2rsta \u00een momentul diagnostic\u0103rii. Concluziile acestui studiu, unul dintre cele mai extinse desf\u0103\u015furate vreodat\u0103 pe tema Alzheimer, sunt incitante, ele contrazic\u00e2nd c\u00e2teva dintre ipotezele de lucru considerate valide p\u00e2n\u0103 acum \u015fi suger\u00e2nd direc\u0163ii noi de urmat pentru testele clinice.<\/p>\n<p>Astfel, studiul arat\u0103 c\u0103 femeile albe \u015fi b\u0103rba\u0163ii albi cu v\u00e2rsta \u00eentre 55 \u015fi 85 de ani au acela\u015fi risc de a dezvolta boala, cu o singur\u0103 excep\u0163ie \u2013 \u00een intervalul de v\u00e2rst\u0103 65-75 de ani, femeile sunt expuse unui risc mult mai mare dec\u00e2t b\u0103rba\u0163ii din aceea\u015fi categorie de v\u00e2rst\u0103. Aceast\u0103 descoperire poate reprezenta o pist\u0103 bun\u0103 de urmat pentru a identifica cauzele \u00eemboln\u0103virii \u015fi, de asemenea, de a g\u0103si metode de preven\u0163ie sau tratament mai eficace pentru acest grup cu risc ridicat. P\u00e2n\u0103 acum, femeile au fost sub-reprezentate \u00een studiile clinice, iar speciali\u015ftii cer acum ca acestea s\u0103 fie supra-reprezentate, la fel \u015fi \u00een cazul minorit\u0103\u0163ilor etnice.<\/p>\n<p>O alt\u0103 direc\u0163ie de aplicare \u00een practic\u0103 a concluziilor studiului este ca femeile din grupul de risc s\u0103 fie \u00eencurajate, cu ajutorul profesionistilor din sistemul de \u00eengrijiri primare din comunitate, \u00een special cabinetele de medicin\u0103 de familie, s\u0103-\u015fi schimbe stilul de via\u0163\u0103 pentru a evita obezitatea \u015fi bolile cardiovasculare prin mai mult\u0103 mi\u015fcare \u015fi pentru a-\u015fi men\u0163ine creierul t\u00e2n\u0103r, utiliz\u00e2ndu-l la capacitate maxim\u0103.<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/09\/alz1.png\"><img class=\"alignleft size-medium wp-image-4294\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/09\/alz1-300x196.png\" alt=\"alz1\" width=\"300\" height=\"196\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/09\/alz1-300x196.png 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2017\/09\/alz1.png 628w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a>Av\u00e2nd \u00een vedere cre\u015fterea a\u015fteptat\u0103 a num\u0103rului de cazuri de Alzheimer \u015fi lipsa unui remediu pentru vindecare, speciali\u015ftii \u00eencearc\u0103 nu numai s\u0103 g\u0103seasc\u0103 cauzele bolii, dar \u015fi solu\u0163ii de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii pacien\u0163ilor, o nevoie presant\u0103, mai ales \u00een cazul din ce \u00een ce mai multor pacien\u0163i care locuiesc singuri. \u00cen Suedia, de exemplu, num\u0103rul persoanelor peste 60 de ani care locuiesc singure a crescut de la 23% \u00een 1960 la 32% \u00een 2012. Jum\u0103tate dintre femeile de peste 65 de ani locuiesc singure, o rat\u0103 dubl\u0103 fa\u0163\u0103 de cea a b\u0103rba\u0163ilor peste 65 de ani care locuiesc singuri. \u00a0Aceste evolu\u0163ii sunt \u00eengrijor\u0103toare, \u00een contextul \u00een care studiile arat\u0103 c\u0103 a locui singur poate duce la \u00eensingurare, depresie \u015fi, \u00een cazul celor bolnavi, o aderen\u0163\u0103 mai mic\u0103 la tratament.<\/p>\n<p>Astfel, un studiu care a folosit date din Registrul cazurilor de demen\u0163\u0103 din Suedia cu privire la pacien\u0163ii diagnostica\u0163i cu Alzheimer \u00een perioada 2007-2015 (circa 26 000 de cazuri) a ar\u0103tat c\u0103 pacien\u0163ii care locuiesc singuri nu beneficiaz\u0103 de acela\u015fi nivel de \u00eengrijire ca cei care coabiteaz\u0103. \u00a0Dintre problemele pe care pacien\u0163ii care locuiesc singuri le \u00eenfrunt\u0103 enumer\u0103m simptome comportamentale mai pronun\u0163ate, nutri\u0163ie deficitar\u0103, risc mai mare de accidente domestice \u015fi acces mai limitat la \u00eengrijiri de calitate.<\/p>\n<p>De asemenea, acestora li se administreaz\u0103 mai degrab\u0103 medicamente psihotrope, pentru a atenua simptomele comportamentale, \u015fi nu medica\u0163ie personalizat\u0103 pentru Alzheimer, care urm\u0103re\u015fte s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 procesele neurodegenerative. Una dintre posibilele explica\u0163ii este c\u0103 prezen\u0163a unui apar\u0163in\u0103tor influen\u0163eaz\u0103 pozitiv deciziile terapeutice, probabil fiindc\u0103 acesta poate colabora cu medicul pentru alegerea celei mai bune variante de tratament, poate \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i aderen\u0163a la tratament \u015fi poate gestiona mai bine efectele secundare.<\/p>\n<p>Autorii studiului recomand\u0103 ca medicii s\u0103 nu ia \u00een calcul dac\u0103 pacientul locuie\u015fte singur sau nu \u00een momentul prescrierii medicamenta\u0163iei, ci s\u0103 \u00eel ajute pe acesta s\u0103 g\u0103seasc\u0103 mijloace pentru o mai bun\u0103 aderen\u0163\u0103 la tratament. O posibil\u0103 solu\u0163ie este s\u0103 solicite ajutorul asisten\u0163ilor medicali din sistemul de \u00eengrijiri primare, care \u00eei vor putea ghida \u015fi monitoriza pe pacien\u0163i \u00een managementul medicamenta\u0163iei \u015fi al efectelor secundare.<\/p>\n<p>Important este, deci, ca sistemul medical s\u0103 acorde tot mai mult\u0103 aten\u0163ie diagnostic\u0103rii mai timpurii a bolii, precum \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii pacien\u0163ilor, mai ales \u00een cazul celor care locuiesc singuri.<\/p>\n<p><strong><em>Articol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor Executiv E-Asistent<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em>\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em>Surse de documentare<\/em><\/strong><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.sciencedaily.com\/releases\/2017\/08\/170828124531.htm\">https:\/\/www.sciencedaily.com\/releases\/2017\/08\/170828124531.htm<\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pubmed\/28550260\">https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pubmed\/28550260<\/a><\/p>\n<p>Sursa foto: <a href=\"http:\/\/www.cbnc.com\/\">www.cbnc.com<\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Alzheimer a fost identificat\u0103, pentru prima dat\u0103, \u00een 1906, de c\u0103tre medicul german Alois Alzheimer. Maladie neurodegenerativ\u0103, Alzheimer afecteaz\u0103 celulele creierului \u0219i ale coloanei vertebrale \u015fi genereaz\u0103 un proces de deteriorare progresiv\u0103 a func\u021biilor cognitive (aten\u021bia, percep\u021bia, memoria, etc.), afect\u00e2nd comportamentul \u0219i aspectele func\u0163ionale ale vie\u021bii pacientului. Speciali\u015ftii estimeaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 boal\u0103 va dep\u0103\u015fi, \u00een [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":4304,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4313"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4313"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4313\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4314,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4313\/revisions\/4314"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4304"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4313"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4313"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4313"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}