{"id":4344,"date":"2017-10-25T10:03:00","date_gmt":"2017-10-25T08:03:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=4344"},"modified":"2017-11-24T11:16:17","modified_gmt":"2017-11-24T09:16:17","slug":"o-noua-abordare-in-privinta-diagnosticarii-si-tratarii-astmului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=4344","title":{"rendered":"O nou\u0103 abordare \u00een privin\u0163a diagnostic\u0103rii \u015fi trat\u0103rii astmului"},"content":{"rendered":"

\"astm\"<\/a>Din ce \u00een ce mai mul\u0163i speciali\u015fti afirm\u0103 c\u0103 progresele f\u0103cute \u00een ultimii 20 de ani \u00een diagnosticarea \u015fi tratarea astmului sunt nesemnificative, departe de poten\u0163ialul domeniului \u015fi mult \u00een spatele progreselor f\u0103cute \u00een cazul altor boli.<\/p>\n

Astmul este \u00eenc\u0103 responsabil pentru un grad considerabil de morbiditate la nivel global, \u00een timp ce costurile \u00eengrijirilor medicale \u015fi prevalen\u0163a bolii continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103 de la an la an, mai ales \u00een r\u00e2ndul copiilor.<\/p>\n

Mai mult de 300 de milioane de persoane sunt diagnosticate cu astm \u00een \u00eentreaga lume, din care, \u00een Europa, aproximativ 30 de milioane, copii \u015fi adul\u0163i sub 45 de ani. \u00cen Rom\u00e2nia, prevalen\u0163a estimat\u0103 este de 4\u20136% – peste un milion de astmatici.<\/p>\n

Num\u0103rul tot mai mare al cazurilor de astm este atribuit de unii speciali\u015fti polu\u0103rii \u015fi \u00eenc\u0103lzirii globale, care intensific\u0103 circula\u0163ia curen\u0163ilor de aer \u015fi, odat\u0103 cu ei, a alergenilor.<\/p>\n

\u00cen acest context, se a\u0219teapt\u0103 ca prevalen\u0163a astmului s\u0103 continue s\u0103 creasc\u0103, ceea ce alerteaz\u0103 deja autorit\u0103\u0163ile de s\u0103n\u0103tate public\u0103 \u015fi \u00eei face pe cercet\u0103tori s\u0103 cear\u0103 o schimbare de paradigm\u0103 \u00een diagnosticarea \u015fi tratarea astmului. Astfel, o comisie de cercet\u0103tori, care a publicat rezultatele studiului \u00een jurnalul medical \u201cThe Lancet\u201d, arat\u0103 c\u0103 metodele actuale de diagnosticare a astmului se bazeaz\u0103, prea des, pe o analiz\u0103 a simptomelor \u015fi un simplu test al func\u0163iei respiratorii, ceea ce nu este suficient de specific. Este ca \u015fi c\u00e2nd, afirm\u0103 ei, un reumatolog ar diagnostica artrita f\u0103r\u0103 s\u0103 determine cauza specific\u0103 a bolii \u015fi tipul ei.<\/p>\n

De asemenea, conform raportului lor, medicii trebuie s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 abordarea potrivit c\u0103reia astmul este o condi\u0163ie pe via\u0163\u0103, fiind deci tratat\u0103 drept boal\u0103 cronic\u0103. \u00cen schimb, accentul trebuie pus pe prevenirea astmului \u015fi vindecarea lui.<\/p>\n

\u00cen acela\u015fi timp, astmul nu trebuie privit ca un diagnostic uniform, care poate fi tratat cu o terapie standard, de tip \u201cm\u0103rime universal\u0103\u201d. Pentru ca schimbarea de paradigm\u0103 s\u0103 fie posibil\u0103, este \u00a0nevoie de biomarkeri mai buni pentru ca medicii s\u0103 poat\u0103 stabili despre ce tip de boal\u0103 a sistemului respirator este vorba \u015fi care sunt cauzele ei fundamentale.<\/p>\n

Metodologia actual\u0103 de clasificare a bolilor respiratorii este dep\u0103\u015fit\u0103, conform acestui colectiv de cercet\u0103tori, deoarece prezint\u0103 o imagine limitat\u0103 asupra combina\u0163iei de mecanisme pato-biologice diferite care interac\u0163ioneaz\u0103 pentru apari\u0163ia bolii.<\/p>\n

Astfel, bolile respiratorii trebuie \u201cdescompuse\u201d \u00een parametri care pot fi m\u0103sura\u0163i \u015fi, \u00een anumite cazuri, modifica\u0163i (parametrii pe care trebuie s\u0103 se axeze tratamentul). Ace\u015fti parametri trebuie v\u0103zu\u0163i \u00een contextul factorilor sociali \u015fi de mediu \u015fi al comorbidit\u0103\u0163ilor extra pulmonare.\u00a0 Toate aceste schimb\u0103ri sunt fezabile, dup\u0103 cum o demonstreaz\u0103 \u015fi progresele \u00eenregistrate \u00een m\u0103surarea inflama\u0163iei respiratorii de tip eozinofilic cu ajutorul biomarkerilor, ceea ce a f\u0103cut posibil\u0103 \u015fi dezvoltarea unor medicamente eficace.<\/p>\n

Cel pu\u0163in la fel de important\u0103 ca descoperirea biomarkerilor relevan\u0163i pentru diversele afec\u0163iuni ale sistemului respirator este g\u0103sirea celei mai bune strategii de preven\u0163ie. Pentru ca acest lucru s\u0103 fie posibil, trebuie \u00eenceput cu identificarea persoanelor cu risc crescut, \u00een special nou-n\u0103scu\u0163ii \u015fi copiii, \u015fi cu \u00eendrumarea acestora \u015fi a \u00eengrijitorilor lor pentru schimbarea necesar\u0103 a comportamentului.<\/p>\n

Din fericire, au \u00eenceput s\u0103 se fac\u0103 deja primii pa\u015fi \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie \u2013 cercet\u0103torii au construit un scor, numit Indicele de Predic\u0163ie a Astmului, care a fost validat \u00eentr-un studiu cu un num\u0103r important de subiec\u0163i (o valoare pozitiv\u0103 a acestui indice a fost corelat\u0103 semnificativ cu probabilitatea ca subiectul s\u0103 dezvolte astm \u00een viitor).<\/p>\n

M\u0103surarea timpurie a obstruc\u0163iei respiratorii la nou n\u0103scu\u0163i poate ajuta, de asemenea, deoarece arat\u0103 mult mai devreme o anumit\u0103 hiper-responsivitate a c\u0103ilor bronhice, c\u00e2\u015ftigandu-se astfel timp pre\u0163ios fa\u0163\u0103 de investiga\u0163iile cele mai folosite \u00een prezent, care se fac odat\u0103 ce sistemul imunitar este mai dezvoltat. De exemplu, un studiu condus de cercet\u0103torul Bisgaard a ar\u0103tat c\u0103 acei copii care au dezvoltat astm p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 7 ani prezentaser\u0103 un deficit al func\u0163iei pulmonare \u015fi responsivitate bronhic\u0103 crescut\u0103 \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd erau nou-n\u0103scu\u0163i.<\/p>\n

Unul dintre factorii pe care speciali\u015ftii \u00eei suspecteaz\u0103, cu multe dovezi, pentru cre\u015fterea inciden\u0163ei astmului la copii este, al\u0103turi de poluare, sc\u0103derea diversit\u0103\u0163ii microbiomului. Aceasta poate fi afectat\u0103, conform p\u0103rerii multor speciali\u015fti, de na\u015fterea prin cezarian\u0103, de supra-administrarea de antibiotice nou n\u0103scu\u0163ilor sau de mediul hiper-igienic \u00een care cresc acum majoritatea copiilor din \u0163\u0103rile dezvoltate.<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere preocup\u0103rile din ce \u00een ce mai accentuate ale cercet\u0103rilor pe tema astmului \u015fi descoperirile \u00eencurajatoare din acest domeniu, putem spune c\u0103 momentul \u00een care acestea se vor materializa \u00een metode mai eficace de diagnosticare \u015fi tratament este aproape.\u00a0 Este important \u015fi ca observa\u0163iile \u015fi ideile pacien\u0163ilor s\u0103 fie folosite de c\u0103tre cercet\u0103tori \u015fi clinicieni pentru a \u00een\u0163elege mai bine eterogenitatea cazurilor care acum poart\u0103 un singur nume, astm.<\/p>\n

 <\/p>\n

Articol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor Executiv E-Asistent<\/em><\/strong><\/p>\n

Surse de documentare<\/em>:<\/strong><\/p>\n

    \n
  1. http:\/\/www.thelancet.com\/journals\/lancet\/article\/PIIS0140-6736(17)30879-6\/fulltext<\/a><\/li>\n
  2. http:\/\/www.viata-medicala.ro\/In-Romania-astmul-este-subdiagnosticat.html*articleID_8514-dArt.html<\/a><\/li>\n
  3. http:\/\/medicinetoday.com.au\/2016\/october\/feature-article\/what%E2%80%99s-new-asthma-treatment<\/a><\/li>\n
  4. http:\/\/err.ersjournals.com\/content\/25\/139\/77<\/a><\/li>\n
  5. www.webmd.com<\/a><\/li>\n<\/ol>\n

     <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Din ce \u00een ce mai mul\u0163i speciali\u015fti afirm\u0103 c\u0103 progresele f\u0103cute \u00een ultimii 20 de ani \u00een diagnosticarea \u015fi tratarea astmului sunt nesemnificative, departe de poten\u0163ialul domeniului \u015fi mult \u00een spatele progreselor f\u0103cute \u00een cazul altor boli. Astmul este \u00eenc\u0103 responsabil pentru un grad considerabil de morbiditate la nivel global, \u00een timp ce costurile \u00eengrijirilor […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":4325,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4344"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4344"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4344\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4345,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4344\/revisions\/4345"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4325"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4344"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4344"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4344"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}