{"id":4429,"date":"2017-12-22T18:11:56","date_gmt":"2017-12-22T16:11:56","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=4429"},"modified":"2018-03-05T12:35:59","modified_gmt":"2018-03-05T10:35:59","slug":"un-istoric-al-medicinei-durerii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=4429","title":{"rendered":"Un istoric al medicinei durerii"},"content":{"rendered":"

\u00cenc\u0103 de la apari\u021bia sa \u00een antichitate, conceptul de durere a r\u0103mas un subiect de larg\u0103 dezbatere. Primele \u00eencerc\u0103ri de a defini durerea sunt anterioare anului 1800 \u0219i se reg\u0103sesc, at\u00e2t \u00een Orient, c\u00e2t \u0219i \u00een Occident. De\u0219i teoriile momentului referitoare la durere erau potrivite pentru interpretarea unor aspecte, ele nu sunt \u00eenc\u0103 exhaustive. Parte din explica\u021bie vine din aceea c\u0103 istoria durerii este la fel de lung\u0103 ca cea a omenirii, \u00een\u021belegerea mecanismelor sale fiind departe de a fi complet\u0103. Ea poate fi abordat\u0103, de exemplu, pornind de la dezvoltarea teoriilor durerii \u0219i a descoperirilor fundamentale din acest domeniu.<\/p>\n

O \u00eentrebare care vine natural ar putea fi \u2013 de ce s\u0103 ne preocupe istoria durerii? Cum ar putea aceast\u0103 informa\u021bie s\u0103 ajute un cititor obi\u0219nuit, un pacient sau un medic?<\/p>\n

\"istoric\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Sursa foto: http:\/\/www.descopera.ro<\/i><\/em><\/p>\n

Durerea este \u00eenfrico\u0219\u0103toare \u0219i genereaz\u0103 fric\u0103. Pacien\u021bii care se tem de durere sunt \u00een situa\u021bia cea mai dificil\u0103. Ei simt c\u0103 nu au niciun control asupra corpului lor, iar aceasta amplific\u0103 frica. \u00cen astfel de situa\u021bii, cunoa\u0219terea poate s\u0103 ajute.<\/p>\n

O istorie a durerii, dincolo de valen\u021bele informa\u021bionale, \u00eei poate ajuta pe pacien\u021bii care se tem de durere s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 emo\u021bia negativ\u0103 generat\u0103 de fric\u0103 \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 natura durerii \u0219i modul \u00een care produc\u0103torii de medicamente \u0219i cercet\u0103torii au ajuns la gama actual\u0103 de op\u021biuni de tratament.<\/p>\n

Practicile cele mai documentate sunt cele din perioada secolelor XVII \u0219i XVIII.<\/p>\n

Ren\u00e9 Descartes (1596-1650) a fost cel a c\u0103rui cercetare a influen\u021bat g\u00e2ndirea referitoare la durere, chiar \u0219i \u00een secolele care au urmat.\u00a0\u00cen plus, contribu\u021biile sale \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i medicin\u0103 au fost at\u00e2t de semnificative \u00eenc\u00e2t sunt \u00eenc\u0103 valide \u00een practica medical\u0103 occidental\u0103 de ast\u0103zi. \u00cen anul 1644 au fost publicate Principiile filosofiei Descartes<\/i><\/em>, \u00een care apare tema legat\u0103 de durerea \u00een membrele lips\u0103.\u00a0Din observa\u021biile sale, el a dedus c\u0103 durerea este sim\u021bit\u0103 \u00een creier, nu \u00een membrul amputat.\u00a0El a definit conceptul de suflet al durerii care e localizat \u00een glanda pineal\u0103 \u0219i a sus\u0163inut c\u0103 agita\u021bia persistent\u0103 a nervilor membrului amputat produce senza\u021bii ca \u0219i c\u00e2nd acesta este \u00eenc\u0103 intact.\u00a0Pentru c\u0103 g\u00e2ndirea Bisericii la acel moment considera durerea ca fiind str\u00e2ns legat\u0103 de p\u0103catul original, iar Biserica avea o mare influen\u021b\u0103 asupra g\u00e2ndirii \u0219tiin\u021bifice a perioadei, Descartes a preferat s\u0103 nu ri\u0219te \u0219i a introdus conceptul de suflet \u00een explica\u021bia sa. Ast\u0103zi este bine cunoscut modelul s\u0103u al durerii resim\u021bit\u0103 de un b\u0103iat care-\u0219i apropie piciorul de fl\u0103c\u0103ri. Pe m\u0103sur\u0103 ce focul se apropie de picior, \u00eentre stimulul dureros \u0219i creier se genereaz\u0103 o leg\u0103tur\u0103 rapid\u0103 (indicat\u0103 de el printr-un fir cu traseu scurt)<\/p>\n

\"istoric1\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Sursa foto: <\/i><\/em>http:\/\/www.allstartoday.com<\/i><\/em><\/a><\/p>\n

Modelul lui Descartes al durerii sugereaz\u0103 c\u0103 aceasta este \u00een primul r\u00e2nd un fenomen senzorial care este separat de influen\u021bele de ordin superior (neocortex). \u00cen plus, natura dualist\u0103 a durerii lui Descartes presupune c\u0103 durerea este fie fizic\u0103, fie de origine psihic\u0103, deci ele se exclud reciproc.<\/p>\n

Cercet\u0103rile din prezent au \u00eenceput din ce \u00een ce mai mult s\u0103 indice eroarea teoriei dualiste a lui Descartes \u0219i s\u0103 demonstreze importan\u021ba dimensiunii psihice a durerii asociate diverselor afect\u0103ri fizice.<\/p>\n

Cu toate acestea, g\u00e2ndirea lui Descartes aduce o real\u0103 valoare prin aceea c\u0103 el a deschis calea cercet\u0103rii ulterioare privind localizarea func\u021biilor cerebrale. Tot el are meritul de a fi \u00eencercat s\u0103 \u00eenl\u0103ture confuzia dintre durere \u0219i triste\u021be. El sim\u021bea c\u0103 triste\u021bea urma \u00eentotdeauna durerii, deoarece sufletul recuno\u0219tea astfel sl\u0103biciunea trupului \u0219i incapacitatea lui de a rezista leziunilor care l-au afectat. Cercetarea sa era revolu\u021bionar\u0103 pentru perioada \u00een care a tr\u0103it, mai ales dac\u0103 avem \u00een vedere nivelul tehnologic precar al acesteia.<\/p>\n

Secolul al XVIII, cunoscut mai ales ca perioada iluminist\u0103, va aduce progrese, favorizate \u0219i de descre\u0219terea influen\u021bei Bisericii. \u00cen plus, g\u00e2ndirea \u0219i sentimentele aveau s\u0103 se schimbe, \u00een ceea ce prive\u0219te percep\u021bia \u0219i definirea durerii.<\/p>\n

\u00cen lucrarea Istoria durerii<\/i><\/em>, Roselyne Rey avea s\u0103 observe c\u0103 \u00een secolul al XVIII-lea au existat trei filozofii medicale diferite:<\/p>\n

\u2022 \u0218coala mecanic\u0103 de g\u00e2ndire \u2013 erau cei care voiau s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la ideea corpului uman care func\u021bioneaz\u0103 ca o ma\u0219in\u0103 simpl\u0103, model care era popular p\u00e2n\u0103 \u00een mijlocul secolului al XVIII-lea.<\/p>\n

\u2022 \u0218coala de g\u00e2ndire vitalist\u0103, care a fost mai dominant\u0103 spre sf\u00e2r\u0219itul secolului. Erau lideri care au adoptat conceptul de sensibilitate, care includea simultan conceptele de fiziologie \u0219i psihologie.<\/p>\n

\u2022 \u0218coala minoritar\u0103 de g\u00e2ndire (animism) considera c\u0103 natura este mai pasiv\u0103. Ace\u0219ti credincio\u0219i acceptau explica\u021bii mecanice \u0219i considerau c\u0103 sufletul este direct responsabil pentru toate func\u021biile organice. Mai mult, ei au crezut c\u0103 durerea era un semn important al bolii ca urmare a conflictelor interne.<\/p>\n

Primul mare contributor la aceast\u0103 schimbare \u00een modul de g\u00e2ndire a fost Albrecht von Haller (1708-1777). El a f\u0103cut distinc\u021bia dintre iritabilitatea fibrei musculare (pe care a numit-o contractibilitate) \u0219i excitabilitatea fibrelor nervoase (pe care a numit-o sensibilitate). Von Haller va insista pe dihotomia strict\u0103 \u00eentre sensibilitate, care este asociat\u0103 cu con\u0219tiin\u021ba, \u0219i iritabilitate, care este independent\u0103 de con\u0219tiin\u021b\u0103. El a fost prima persoan\u0103 care a descoperit c\u0103 numai nervii produc senza\u021bii \u0219i numai acele p\u0103r\u021bi ale corpului conectate la sistemul nervos pot suferi o senza\u021bie.<\/p>\n

C\u0103tre mijlocul secolului XVIII, Pierre Jean George Cabanis (1757-1808) va propune o abordare psihofiziologic\u0103 a durerii, care a inclus componenta emo\u021bional\u0103. Pentru el, sensibilitatea nu a putut fi definit\u0103 \u00een afara domeniului pl\u0103cerii \u0219i durerii, deoarece ceea ce ne afecteaz\u0103 nu ne poate fi niciodat\u0103 indiferent. \u00cen opinia sa, durerea este util\u0103 deoarece aduce stabilitate \u0219i echilibrul nervilor \u0219i sistemelor musculare. Ideea utilit\u0103\u021bii durerii a condus la tehnicile terapeutice de tip \u0219oc electric \u0219i de stimulare. El a introdus \u0219i conceptul de ipohondrie \u0219i durere: durerea nu este o reac\u021bie fiziologic\u0103 pur\u0103 la un stimul, ci necesit\u0103 activitatea mental\u0103 a pacientului.<\/p>\n

\u00centreb\u0103rile sale despre condi\u021biile psiho-fiziologice necesare pentru ca durerea s\u0103 ajung\u0103 la con\u0219tiin\u021b\u0103 l-au f\u0103cut s\u0103 considere percep\u021bia durerii ca fiind un proces complex \u0219i cronologic. \u00cen timpul acestui proces, orice senza\u021bie, la un moment dat, ar putea fi absorbit\u0103 de o alt\u0103 senza\u021bie. El a propus un model competitiv \u00eentre sentimentele interne \u0219i externe, unde cele mai slabe senza\u021bii au fost absorbite de cele mai puternice.
\nCel care a venit cu alte contribu\u021bii semnificative pe finalul secolului XVIII avea s\u0103 fie Xavier Bichat (1771-1802). El a studiat separat sistemul nervos simpatic \u0219i parasimpatic, pe care le vedea distincte, fiecare av\u00e2nd dou\u0103 centre principale: unul \u00een creier \u0219i cel\u0103lalt \u00een ganglioni. \u00cen plus, durerea venit\u0103 din ganglioni era foarte diferit\u0103 de durerea din nervii spinali. Contribu\u021bia lui Bichat la medicina durerii a fost descoperirea importan\u021bei sistemului nervos simpatic. Descoperirile sale au condus, de asemenea, la cre\u0219terea utiliz\u0103rii opiului ca op\u021biune de tratament.<\/p>\n

Lucr\u0103rile lui Cabanis \u0219i Bichat au reprezentat \u00eenceputul unei tendin\u021be importante \u00een tratamentul durerii: abordarea holistic\u0103 \u0219i multidisciplinar\u0103.<\/p>\n

Secolele XIX \u0219i XX aduc noi dezvolt\u0103ri ale domeniului. Livingston este cel care vorbe\u0219te despre ciclul vicios al durerii (causalgia). El afirm\u0103 c\u0103 o leziune organic\u0103 la periferie care implic\u0103 un nerv senzorial poate fi sursa irit\u0103rii constante. Mai mult, impulsurile aferente de la „punctul de declan\u0219are” genereaz\u0103 o stare anormal\u0103 de activitate \u00een centrele neuronilor de leg\u0103tur\u0103 ai materiei cenu\u0219ii din m\u0103duva spin\u0103rii. Aceast\u0103 perturbare se reflect\u0103 apoi \u00eentr-un r\u0103spuns motor anormal, at\u00e2t din coarnele laterale, c\u00e2t \u0219i din cele anterioare. Acest spasm muscular, modific\u0103rile vasomotorii \u0219i alte efecte pe care le produce perturbarea central\u0103 a func\u021biilor \u00een \u021besuturile periferice pot contribui la noi surse de durere \u0219i noi reflexe. Este creat un ciclu vicios de activitate. Dac\u0103 acestui proces i se permite s\u0103 continue, el se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te \u00een zone noi \u0219i va fi din ce \u00een ce mai greu de \u00eenvins.
\nTeoria por\u021bii de control a durerii, care a fost lansat\u0103 sub influen\u021ba lui Livingston, reprezint\u0103 un model care este contrar \u0219colii dualismului \u0219i teoriei specificit\u0103\u021bii durerii, \u00eenc\u0103 predate \u00een multe \u0219coli medicale din SUA. \u00cen 1965, Ron Melzack (1929-prezent) \u0219i Patrick Wall (1925-2001) au propus aceast\u0103 teorie, care sugereaz\u0103 c\u0103 mecanismele neuronale din cornul dorsal al m\u0103duvei spin\u0103rii ar putea ac\u021biona ca o poart\u0103, cresc\u00e2nd sau sc\u0103z\u00e2nd fluxul de impulsuri nervoase de la fibrele periferice c\u0103tre celulele m\u0103duvei spin\u0103rii \u0219i apoi c\u0103tre creier. Cu alte cuvinte, poarta m\u0103duvei spin\u0103rii blocheaz\u0103 semnalele de durere sau le permite acestora s\u0103 treac\u0103 c\u0103tre creier.<\/p>\n

Cei doi cercet\u0103tori au afirmat c\u0103 intrarea somatic\u0103 este supus\u0103 influen\u021bei modulatoare a por\u021bii, \u00eenainte de a evoca percep\u021bia \u0219i r\u0103spunsul durerii. Aceast\u0103 teorie sugereaz\u0103 c\u0103 intr\u0103rile, cum ar fi frecarea sau vibra\u021bia u\u0219oar\u0103, \u00eenchid poarta, \u00een timp ce o stimulare intens\u0103 deschide, \u00een general, poarta, care este influen\u021bat\u0103 de controalele descendente din creier. Au mai precizat c\u0103 intrarea senzorial\u0103 este modulat\u0103 de sinapsele succesive de la m\u0103duva spin\u0103rii c\u0103tre creier. Durerea apare atunci c\u00e2nd num\u0103rul impulsurilor nervoase care ajung \u00een aceste zone dep\u0103\u0219e\u0219te un anumit nivel critic (Figura 1)<\/p>\n

\"istoric2\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Sursa foto: www.practicalpainmanagement.com<\/a><\/p>\n

Melzack, \u00eempreun\u0103 cu colegul s\u0103u Kenneth Casey, au extins, \u00een 1968, teoria por\u021bii de control pentru a include componenta motiva\u021bional\u0103 a durerii. \u00cen acest model, exist\u0103 trei componente descrise ca fiind sistemul senzorial, sistemul motiva\u021bional \/ afectiv \u0219i sistemul cognitiv \/ evaluativ (figura 2).<\/p>\n

\"istoric3\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Sursa foto: www.practicalpainmanagement.com<\/a><\/p>\n

Melzack \u0219i Casey au presupus c\u0103 toate cele trei componente interac\u021bioneaz\u0103 una cu cealalt\u0103 pentru a furniza informa\u021bii perceptuale care influen\u021beaz\u0103 \u00een cele din urm\u0103 mecanismele motrice ale durerii.<\/p>\n

Ast\u0103zi, teoria por\u021bii de control continu\u0103 s\u0103 evolueze, \u00een ciuda controverselor considerabile. Conceptul de poart\u0103 este mai puternic dec\u00e2t oric\u00e2nd. Tehnologia stimul\u0103rii m\u0103duvei spin\u0103rii se bazeaz\u0103 \u0219i ea pe teoria por\u021bii de control.<\/p>\n

De ce sunt importante toate aceste lucruri? Durerea este o problem\u0103 major\u0103 \u00een Europa. De\u0219i durerea acut\u0103 poate fi \u00een mod rezonabil considerat\u0103 un simptom al bolii sau al r\u0103nirii, durerea cronic\u0103 \u0219i recurent\u0103 este o problem\u0103 specific\u0103 de s\u0103n\u0103tate, o boal\u0103 \u00een sine.<\/p>\n

Durerea acut\u0103, cum ar fi cea care rezult\u0103 din traume sau interven\u021bii chirurgicale, constituie un semnal pentru un creier con\u0219tient de prezen\u021ba unor stimuli nocivi \u0219i \/ sau a afect\u0103rii \u021besuturilor. Acest semnal de durere acut\u0103 este util \u0219i adaptabil, avertiz\u00e2nd persoana de pericol \u0219i indic\u00e2nd nevoia de a sc\u0103pa sau de a c\u0103uta ajutor. Durerea acut\u0103 este un rezultat direct al evenimentului nociv \u0219i este, \u00een mod rezonabil, clasificat\u0103 ca un simptom al afect\u0103rii sau bolii. Cu toate acestea, la mul\u021bi pacien\u021bi durerea persist\u0103 mult timp dup\u0103 ce utilitatea sa a dip\u0103rut \u0219i, adesea, mult timp dup\u0103 vindecarea leziunilor tisulare. Durerea cronic\u0103 la ace\u0219ti pacien\u021bi nu este (probabil) \u00een mod direct legat\u0103 de leziunea sau boala ini\u021biale, ci mai degrab\u0103 de modific\u0103rile secundare, inclusiv cele care apar \u00een sistemul de detectare a durerii.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 se datoreaz\u0103 unor mecanisme fiziologice diferite dec\u00e2t durerea acut\u0103, durerea cronic\u0103 creeaz\u0103 adesea condi\u021biile pentru apari\u021bia unui set complex de modific\u0103ri fizice \u0219i psihosociale, care fac parte integrant\u0103 din problematica durerii cronice \u0219i care adaug\u0103 foarte multe alte poveri pacientului. Acestea includ depresia, anxietatea, probleme legate de somn, dependen\u021ba de medica\u021bie, activitatea \u0219i func\u021bia fizic\u0103 redus\u0103, am\u0103r\u0103ciune, frustrare \u0219i g\u00e2nduri suicidale.<\/p>\n

La costul semnificativ al durerii cronice pentru individ, surse care reprezint\u0103 autorit\u0103\u021bi \u00een domeniu plaseaz\u0103 costurile financiare globale pentru societate ale durerii cronice \u00een aceea\u0219i zon\u0103 cu cancerul \u0219i bolile cardiovasculare.
\nMirela Musta\u021b\u0103, Redactor Executiv E-Asistent<\/i><\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Surse de documentare:<\/p>\n

Istoria durerii: o scurt\u0103 trecere \u00een revist\u0103 a secolelor XVII \u0219i XVIII, Kern A. Olson, PhD<\/i><\/em><\/a>\u00a0(https:\/\/www.practicalpainmanagement.com\/pain\/history-pain-brief-overview-17th-18th-centuries<\/a>)<\/p>\n

Istoria durerii: o scurt\u0103 trecere \u00een revist\u0103 a secolelor XIX \u0219i XX, Kern A. Olson, PhD<\/i><\/em><\/a>\u00a0(<\/i><\/em>https:\/\/www.practicalpainmanagement.com\/treatments\/history-pain-brief-overview-19th-20th-centuries?page=0,3<\/a>\u00a0)<\/p>\n

http:\/\/www.europeanpainfederation.eu\/people-with-pain\/<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.europeanpainfederation.eu\/self-management-of-pain\/<\/a><\/p>\n

https:\/\/academic.oup.com\/painmedicine\/article\/18\/11\/2049\/4484335<\/a><\/p>\n

https:\/\/academic.oup.com\/painmedicine\/article\/18\/11\/2051\/4080925<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cenc\u0103 de la apari\u021bia sa \u00een antichitate, conceptul de durere a r\u0103mas un subiect de larg\u0103 dezbatere. Primele \u00eencerc\u0103ri de a defini durerea sunt anterioare anului 1800 \u0219i se reg\u0103sesc, at\u00e2t \u00een Orient, c\u00e2t \u0219i \u00een Occident. De\u0219i teoriile momentului referitoare la durere erau potrivite pentru interpretarea unor aspecte, ele nu sunt \u00eenc\u0103 exhaustive. Parte […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":4403,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4429"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4429"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4429\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4431,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4429\/revisions\/4431"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4403"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4429"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4429"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4429"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}