{"id":4530,"date":"2018-05-06T15:32:56","date_gmt":"2018-05-06T13:32:56","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=4530"},"modified":"2024-08-06T12:32:13","modified_gmt":"2024-08-06T10:32:13","slug":"medicina-bazata-pe-dovezi-ce-inseamna-sa-fii-pacient","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=4530","title":{"rendered":"Medicina bazat\u0103 pe dovezi – ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii pacient?"},"content":{"rendered":"

\"lumeamed\"<\/a>G\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 la o doamn\u0103 care are un p\u0103rinte, mama, de peste 80 de ani, cu o s\u0103n\u0103tate relativ bun\u0103, cu mici probleme cu memoria, o surzenie sever\u0103 care-i provoac\u0103 frustrare \u0219i un femur fracturat acum zece ani care a l\u0103sat-o nesigur\u0103 pe picioarele ei. Singura medica\u021bie pe care o ia mama este un inhibitor pentru o u\u0219oar\u0103 hipertensiune. Din cauza unor s\u00e2nger\u0103ri nazale relativ frecvente, fiica decide s\u0103 mearg\u0103 \u00eempreun\u0103 la un medic generalist. Acesta constat\u0103 o tensiune crescut\u0103 (oarecum explicabil\u0103 pentru c\u0103 a uitat de programare \u0219i au trebuit s\u0103 se gr\u0103besc\u0103) \u0219i un nivel mai mare al colesterolului. Medicul recomand\u0103 o serie de teste de s\u00e2nge (pentru care este necesar ca pacientul s\u0103 nu m\u00e2n\u00e2nce timp de 12 ore \u00eenainte) \u0219i ini\u021bierea terapiei cu statine. Mama crede c\u0103 recomandarea medicului este o idee bun\u0103, deoarece \u0219tie c\u0103 statinele vor reduce riscul de a avea un accident vascular cerebral sau un atac de cord.<\/p>\n

Povestea este redat\u0103 pe un blog \u0219i deschide o discu\u021bie de extrem\u0103 actualitate \u2013 care sunt principiile care stau la baza medicinei bazat\u0103 pe dovezi, din perspectiva implic\u0103rii pacientului \u0219i familiei sale.<\/p>\n

Dincolo de faptul c\u0103 medicina bazat\u0103 pe dovezi vorbe\u0219te despre integrarea expertizei clinice individuale \u0219i a celor mai bune eviden\u021be externe disponibile, ea r\u0103m\u00e2ne un subiect fierbinte pentru clinicieni, practicienii de s\u0103n\u0103tate public\u0103, furnizori, cei care se ocup\u0103 de planificare \u0219i public.<\/p>\n

Concept care a fost dezvoltat \u00eencep\u00e2nd cu mijlocul secolului XIX la Paris, medicina bazat\u0103 pe dovezi r\u0103m\u00e2ne un subiect al multor dezbateri ale celor care o practic\u0103 \u0219i o predau. \u00cen Marea Britanie, de exemplu, au fost dezvoltate centre de practic\u0103 bazat\u0103 pe dovezi \u00een medicina adultului, pediatrie, chirurgie, patologie, farmacoterapie, asisten\u021b\u0103 medical\u0103, medicin\u0103 general\u0103, stomatologie. De\u0219i tema st\u0103 la baza multor publica\u021bii de prestigiu, iar mass-media se ocup\u0103 destul de mult de ea, dincolo de entuziasmul practicienilor \u0219i promotorilor, exist\u0103 \u0219i unele reac\u021bii negative.<\/p>\n

Criticile spun c\u0103 este o inova\u0163ie periculoas\u0103, care suprim\u0103 libertatea clinic\u0103 \u0219i serve\u0219te \u201carogan\u021bei\u201d reducerii costurilor. Cum medicina bazat\u0103 pe dovezi evolueaz\u0103 \u0219i se adapteaz\u0103, principala discu\u021bie care ar trebui s\u0103 se poarte este \u201dce este \u0219i ce nu este medicina bazat\u0103 pe dovezi\u201d?<\/p>\n

\u00cen fapt, medicina bazat\u0103 pe dovezi este folosirea con\u0219tient\u0103, explicit\u0103 \u0219i judicioas\u0103 a celor mai bune eviden\u021be practice pentru a lua deciziile necesare \u00een tratarea \u0219i \u00eengrijirea pacien\u021bilor individuali.<\/p>\n

Cu alte cuvinte, principalul principiu pe care se bazeaz\u0103 este \u201drealizarea unei alegeri informate\u201d. \u00cens\u0103, pentru a putea face o alegere informat\u0103 asupra oric\u0103rui tratament, pacientul trebuie s\u0103 fie capabil s\u0103:<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 aib\u0103 acces la cea mai bun\u0103 \u0219i relevant\u0103 informa\u021bie;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 s\u0103 fie capabil s\u0103 proceseze aceast\u0103 informa\u021bie;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 cum se aplic\u0103 (\u0219i cum nu se aplic\u0103) fiec\u0103rei persoane \/ fiec\u0103rui individ;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 s\u0103 \u0219tie care sunt preferin\u021bele \u0219i priorit\u0103\u021bile individuale;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 s\u0103 c\u00e2nt\u0103reasc\u0103 toate aceste lucruri;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 s\u0103 ia o decizie \u00een baza tuturor acestor lucruri.<\/p>\n

Toate acestea ar putea fi reprezentat grafic astfel:<\/p>\n

\"lumeamed1\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen mod ideal, exist\u0103 o bun\u0103 \u0219ans\u0103 de a realiza o decizie terapeutic\u0103 bun\u0103 dac\u0103: 1. Pacientul (\u0219i \/ sau persoana care-l consiliaz\u0103) \u0219i profesionistul din domeniul medical care-l \u00eengrije\u0219te au acces la cea mai bun\u0103 eviden\u021b\u0103 disponibil\u0103; 2. Pacientul are \u00eencredere \u0219i-l respect\u0103 (dar este \u0219i capabil s\u0103-l provoace) pe profesionistul din domeniul medical care-l \u00eengrije\u0219te; 3. Profesionistul din domeniul medical care-l \u00eengrije\u0219te este sensibil la speran\u021bele, temerile, preferin\u021bele \u0219i priorit\u0103\u021bile pacientului.<\/p>\n

Aceast\u0103 situa\u021bie ideal\u0103 poate fi, desigur afectat\u0103 atunci c\u00e2nd apar provoc\u0103ri cognitive care-l \u00eempiedic\u0103 pe pacient s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103 sau s\u0103 formulize preferin\u021bele sale. De asemenea, poate fi dificil pentru profesionistul din domeniul medical care \u00eengrije\u0219te un pacient s\u0103 \u0219tie c\u00e2t de mult poate o persoan\u0103 care consiliaz\u0103 pacientul s\u0103 cunoasc\u0103 sau s\u0103 prezinte fidel preferin\u021bele acestuia, f\u0103r\u0103 a interveni \u0219i prezenta p\u0103rerile proprii. Dac\u0103 exist\u0103 o rela\u021bie deja format\u0103 \u00eentre cele 3 p\u0103r\u021bi (pacient, consilier, medic), procesul este mult mai simplu.<\/p>\n

Conform opiniei personale a lui Richard Bauchner, redactor \u0219ef la JAMA, propor\u021bia dintre preferin\u021bele pacientului, experien\u021ba clinic\u0103 \u0219i eviden\u021bele existente, \u00een cazul medicinei bazat\u0103 pe dovezi, variaz\u0103 \u00een func\u021bie de situa\u021bia clinic\u0103. \u00cen cazul afec\u021biunilor acute, ultimele dou\u0103 componente tind s\u0103 predomine, \u00een timp ce \u00een afec\u021biunile cronice, prima component\u0103 pare cea mai important\u0103.<\/p>\n

De aceea, provoc\u0103rile \u00eentr-o situa\u021bie ca cea descris\u0103 mai sus sunt:<\/p>\n

    \n
  1. G\u0103sirea \u0219i evaluarea informa\u021biilor existente despre investiga\u021biile \u0219i tratamentele propuse pentru a facilita alegerea informat\u0103;<\/li>\n
  2. Comunicarea cu profesionistul din domeniul medical care \u00eengrije\u0219te pacientul<\/li>\n<\/ol>\n
      \n
    1. Sus\u021binerea pacientului \u00een procesul de luare a deciziei.<\/li>\n<\/ol>\n

      A\u0219adar, \u00een situa\u021bia descris\u0103 mai sus, fiica a \u00eenceput s\u0103 caute informa\u021bii despre investiga\u021biile propuse \u0219i despre statine (prima etap\u0103 din trioul informa\u021bii \u2013 preferin\u021bele \u0219i valorile pacientului \u2013 judecata clinic\u0103). \u00cen cazul dat, din discu\u021biile anterioare cu mama, fiica \u0219tie c\u0103 aceasta \u00ee\u0219i dore\u0219te cea mai bun\u0103 calitate a vie\u021bii, \u00een condi\u021biile \u00een care nu dore\u0219te ca via\u021ba ei s\u0103 fie prelungit\u0103. Aceasta este un context de care consilierul pacientei \u2013 fiica \u2013 trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 seama atunci c\u00e2nd o va conslia \u0219i sus\u021bine \u00een decizia pe care o va lua legat\u0103 de investiga\u021bii \u0219i tratament.<\/p>\n

      De exemplu, prima \u00eentrebare simpl\u0103 care apare este \u2013 trebuie pacientul s\u0103 nu m\u0103n\u00e2nce \u00eenaintea unui test de s\u00e2nge? Ceea ce pare o problem\u0103 minor\u0103 poate genera mai multe discu\u021bii, unele practice, altele academice.<\/p>\n

      Sub aspect practic, chiar \u0219i cu cea mai mare bun\u0103voin\u021b\u0103, poate fi dificil s\u0103 faci un pacient cu demen\u021b\u0103, sau pe cineva cu memorie pe termen scurt deficitar\u0103, s\u0103 posteasc\u0103 \u00eenainte de un test de s\u00e2nge. La fel, cum s\u0103 te asiguri \u015fi de situa\u021bia opus\u0103 \u2013 ca un pacient de acest tip s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 nu m\u0103n\u00e2nce sau nu s\u0103 bea pentru mult prea multe ore?<\/p>\n

      S\u0103 gestionezi aceast\u0103 situa\u021bie poate fi dificil, chiar dac\u0103 exist\u0103 cineva care tr\u0103ie\u0219te \u00een aceea\u0219i cas\u0103 cu pacientul \u0219i devine un co\u0219mar dac\u0103 pacientul locuie\u0219te singur. Anxietatea, vina \u0219i, uneori, teama generate de aceste situa\u021bii pot deveni efecte adverse \u00een rela\u021bia pe termen scurt pacient \u2013 \u00eengrijitor.<\/p>\n

      Chiar dac\u0103 pacientul poate gestiona aceste situa\u021bii, persoanele cu probleme de memorie (diagnosticate sau nu cu demen\u021b\u0103) sunt dependente \u00een mare m\u0103sur\u0103 de rutin\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce problemele progreseaz\u0103. \u00centreruperea rutinei este cunoscut\u0103 ca fiind un stimulator al delirului \u2013 o \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bire temporar\u0103 a func\u021biei cognitive a persoanei.<\/p>\n

      \u00centr-o zon\u0103 mai academic\u0103, studiile au ar\u0103tat c\u0103 postul are efecte foarte mici asupra nivelului colesterolului (afect\u00e2nd semnificativ numai trigliceridele) \u0219i, ca rezultat, National Institute for Health and Care Excellence<\/a> UK (Institutul Na\u021bional pentru Excelen\u021b\u0103 \u00een S\u0103n\u0103tate \u0219i \u00cengrijire din Marea Britanie) a modificat recomandarea referitoare la acest subiect.<\/p>\n

      Care este, \u00eens\u0103, situa\u021bia referitoare la statine? \u00cen Marea Britanie, acestea sunt, dintre\u00a0 medicamentele prescrise de medic, cele mai uzuale. Exist\u0103 zeci de studii realizate, publicate, revizuite referitoare la acestea. S-ar zice c\u0103 orice decizie referitoare la acestea este u\u0219or de documentat.<\/p>\n

      \u00cens\u0103, \u00eentrebarea crucial\u0103 aici este: se aplic\u0103 acest studiu pacientului acestuia? Cu alte cuvinte, acest client satisface condi\u021biile de includere \u0219i nu contravine condi\u021biilor de excludere ale protocolului acestui studiu?<\/p>\n

      P\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, \u00een multe studii, demen\u021ba sau comorbidit\u0103\u021bile multiple au tendin\u021ba de a fi criterii de excludere, pentru a maximiza fiabilitatea (adic\u0103 omogenitatea subiec\u021bilor \u0219i, astfel, reproductibilitatea) studiilor. Acest accent pe o validitate intern\u0103 robust\u0103 a determinat, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, reducerea gradului de generalizare (sau validit\u0103\u021bii externe).<\/p>\n

      Mai mult, \u00een \u00eencercarea sa de a afla r\u0103spunsuri, fiica pacientei a g\u0103sit un articol \u0219tiin\u021bific care era rezervat fa\u021b\u0103 de prescrierea pe scar\u0103 larg\u0103 a statinelor pentru preven\u021bia primar\u0103 a AVC la persoanele de peste 80 de ani. Toate datele sugerau c\u0103, \u00een cazul pacientei de fa\u021b\u0103, statinele sunt pu\u021bin probabil s\u0103 o \u00eempiedice s\u0103 aib\u0103 un accident vascular cerebral, dar pot avea efecte secundare (p\u00e2n\u0103 la 10% \u00een acest studiu, cu posibilitatea ca acestea s\u0103 fie subestimate), de la grea\u021b\u0103 \u0219i s\u00e2nger\u0103ri nazale, p\u00e2n\u0103 la insomnie \u0219i probleme de memorie.<\/p>\n

      Dintre studiile analizate de fiica din exemplul nostru, studiul cel mai relevant privind statinele la pacien\u021bii cu v\u00e2rsta peste 80 de ani pare s\u0103 fie studiul PROSPER. Acesta este un studiu prospectiv controlat randomizat al statinelor la pacien\u021bii v\u00e2rstnici. La verificare, se observ\u0103 c\u0103 acesta a recrutat pacien\u021bi \u00een v\u00e2rst\u0103 de 70-82 ani cu boal\u0103 vascular\u0103 cunoscut\u0103 sau cu factori de risc. Majoritatea studiilor privind statinele au avut o propor\u021bie mic\u0103 de pacien\u021bi cu v\u00e2rsta peste 80 de ani. Cu toate acestea, chiar PROSPER nu este complet aplicabil \u0219i exclude pacien\u021bii cu insuficien\u021b\u0103 cognitiv\u0103 (un scor de examinare minimal\u0103 de <24\/30). Chiar cu toate aceste restric\u021bii, beneficiul raportat al statinelor \u00een acest grup mai \u00een v\u00e2rst\u0103 de pacien\u021bi din studiul PROSPER a fost demonstrat doar \u00een r\u00e2ndul pacien\u021bilor de sex masculin.<\/p>\n

      Dincolo de toate aceste descoperiri, fiica mai are acum de discutat cu mama, pentru a-i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i informa\u021biile aflate \u0219i a stabili care sunt priorit\u0103\u021bile \u0219i preferin\u021bele acesteia, pentru ca apoi s\u0103 discute cu medicul generalist.<\/p>\n

      Pentru a explora preferin\u021bele \u0219i priorit\u0103\u021bile mamei, recomandarea speciali\u0219tilor este ca familia ei s\u0103 \u00eencerce s\u0103 exploreze, \u00eempreun\u0103 cu aceasta: 1. Care sunt priorit\u0103\u021bile acesteia; 2. Care sunt speran\u021bele, temerile \u0219i preferin\u021bele acesteia; 3. Care consider\u0103 pacienta \u0219i familia acesteia a fi „cel mai bun interes”; 4. Care ar fi cel mai bun \u0219i cel mai r\u0103u rezultat pentru ea?<\/p>\n

      Aceasta este o modalitate de a asigura consensul familiei (\u00een mod ideal, inclusiv pacientul, dac\u0103 poate contribui) care le permite acestora se g\u00e2ndeasc\u0103 \u0219i s\u0103 discute diferitele lor opinii cu privire la subiectul medical. Dac\u0103 exist\u0103 un consens cu privire la r\u0103spunsuri, acest lucru ajut\u0103 la formularea unei concluzii care poate fi discutat\u0103 cu medicul.<\/p>\n

      Alte dou\u0103 teme recomandate pentru discu\u021bia \u00een familia pacientului ar trebuie s\u0103 fie: 5. Cum poate fi limitat tratamentul, dac\u0103 apar probleme? 6. Are pacienta vreo preferin\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de locul \u00een care ar prefera s\u0103 moar\u0103?<\/p>\n

      C\u00e2t de important este s\u0103 discuta\u021bi aceste lucruri? Dac\u0103 este s\u0103 ne g\u00e2ndim la modelele sociale ale genera\u021biei de oameni n\u0103scu\u021bi \u00eenaintea celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, ace\u0219tia au tendin\u021ba de a fi politico\u0219i, de a manifesta recuno\u0219tin\u021b\u0103 \u0219i respect, mai ales pentru profesioni\u0219ti precum medicii \u0219i asistentele medicale. Acest lucru poate determina oamenii s\u0103 accepte interven\u021biile recomandate de profesioni\u0219tii din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. Dar simpla acceptare a ceea ce se ofer\u0103 poate s\u0103 nu fie \u00een interesul superior al pacientului. Tocmai de aceea, \u00een medicina bazat\u0103 pe dovezi, este important ce este cel mai bine pentru pacient<\/strong>.<\/p>\n

      Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor Executiv E-Asistent<\/em><\/p>\n

       <\/p>\n

      Surse de documentare:<\/p>\n

      Material adaptat dup\u0103: http:\/\/www.evidentlycochrane.net\/being-patient-with-ebm-supporting-informed-decision-making\/<\/a><\/p>\n

      http:\/\/www.bmj.com\/content\/312\/7023\/71<\/a><\/p>\n

      Sursa foto: http:\/\/topnews.ae\/content\/213415-suffolk-county-council-entrust-care-homes-care-uk<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      G\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 la o doamn\u0103 care are un p\u0103rinte, mama, de peste 80 de ani, cu o s\u0103n\u0103tate relativ bun\u0103, cu mici probleme cu memoria, o surzenie sever\u0103 care-i provoac\u0103 frustrare \u0219i un femur fracturat acum zece ani care a l\u0103sat-o nesigur\u0103 pe picioarele ei. Singura medica\u021bie pe care o ia mama este un inhibitor pentru […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":4522,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4530"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4530"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4530\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4531,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4530\/revisions\/4531"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4522"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4530"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4530"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4530"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}