{"id":4590,"date":"2018-06-12T13:39:07","date_gmt":"2018-06-12T11:39:07","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=4590"},"modified":"2024-08-06T12:38:08","modified_gmt":"2024-08-06T10:38:08","slug":"istoria-donarii-de-sange-provocarile-trecutului-si-ale-prezentului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=4590","title":{"rendered":"Istoria don\u0103rii de s\u00e2nge \u2013 provoc\u0103rile trecutului \u0219i ale prezentului"},"content":{"rendered":"

\"donare\"<\/a>Pentru cei care sus\u021bin campaniile de donare de s\u00e2nge, foarte probabil, o istorie a drumului parcurs de omenire p\u00e2n\u0103 s-a ajuns la ceea ce cunoa\u0219tem ast\u0103zi ar putea fi o surs\u0103 de inspira\u021bie pentru mesajele motiva\u021bionale adresate poten\u021bialilor donatori \u0219i nu numai.<\/p>\n

A\u0219adar, cum a \u00eenceput?<\/p>\n

1628 este anul \u00een care medicul englez William Harvey, care \u0219i-a petrecut o mare parte din via\u021b\u0103 \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 procesul circulator sanguin, \u0219i-a conturat descoperirea, ajut\u00e2nd la definirea modelului de transfuzie sangvin\u0103. De\u0219i transfuziile de s\u00e2nge au fost \u00eencercate nu mult timp dup\u0103 descoperirea sa, au trecut aproape 200 de ani pentru ca o transfuzie de s\u00e2nge de la om la om s\u0103 fie finalizat\u0103 cu succes de c\u0103tre medicul american Philip Syng Physick, denumit \u0219i \u201dp\u0103rintele chirurgiei americane”.<\/p>\n

(Kzenon\/Stockfresh) \/ https:\/\/medium.com\/@shortformernie\/modern-blood-donation-history-790f587c4a01<\/p>\n

Odat\u0103 ce era clar c\u0103 s-ar putea face transfuzii de s\u00e2nge \u00eentre o persoan\u0103 \u0219i alta, acest lucru a deschis o serie de alte \u00eentreb\u0103ri – despre compatibilitate, despre siguran\u021b\u0103, despre cum s\u0103 fie maximizat acest proces.<\/p>\n

\u00cen 1898, s-a descoperit c\u0103 diferen\u021bele dintre celulele ro\u0219ii au fost cauza multor incompatibilit\u0103\u021bi constatate prin transfuzii.<\/p>\n

Apoi, pentru mai mul\u021bi ani, problema transfuziilor de s\u00e2nge a fost conservarea cantit\u0103\u0163ilor donate. \u00cen timpul primului r\u0103zboi mondial, datorit\u0103 nevoii presante de s\u00e2nge uman pentru transfuziile necesare solda\u021bilor r\u0103ni\u021bi, au proliferat studiile privind modul \u00een care poate s\u0103 se p\u0103streze \u0219i s\u0103 se transporte s\u00e2ngele.<\/p>\n

 <\/p>\n

Spre sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea \u0219i \u00eenceputul secolului al XX-lea, apar \u0219i alte mici inova\u021bii care evolueaz\u0103 spre cele mai mari. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 s-au f\u0103cut progrese \u00een \u00een\u021belegerea diferen\u021belor dintre diferitele tipuri de s\u00e2nge – ceea ce va deveni cunoscut sub numele de Grupele A, B, AB \u0219i O – \u00eempreun\u0103 cu factorul Rh sau existen\u021ba proteinei rhesus. Tipurile de s\u00e2nge primar au fost descoperite \u00een prima decad\u0103 a secolului XX (de c\u0103tre medicul american de origine austriac\u0103 Karl Landsteiner, c\u00e2\u0219tig\u0103tor al premiului Nobel, \u00een 1930), iar factorul Rh a fost o descoperire genetic\u0103 ulterioar\u0103, care a dublat efectiv num\u0103rul total de tipuri de s\u00e2nge.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te accesibilitatea transfuziilor, era \u00eenc\u0103 neclar cum ar putea func\u021biona eficient un sistem de dona\u021bii de s\u00e2nge.<\/p>\n

\u00cen SUA, de exemplu, o solu\u021bie folosit\u0103 la \u00eenceputul anilor 1920 a implicat existen\u021ba unei b\u0103nci de voluntari, mereu disponibili, gata s\u0103-\u0219i \u201dofere\u201d s\u00e2ngele pentru un pacient \u00een nevoie. Un articol din 1924 al New York Times a subliniat ceea ce a numit un „comer\u021b nou \u0219i profitabil”, \u00een care zeci de b\u0103rba\u021bi erau gata s\u0103-\u0219i doneze s\u00e2ngele, dac\u0103 erau solicita\u021bi. Publica\u021bia men\u021biona c\u0103 marile spitale din New York aveau, de regul\u0103, liste de cincizeci sau mai mul\u021bi b\u0103rba\u021bi care ar putea fi chema\u021bi s\u0103-\u0219i v\u00e2nd\u0103 s\u00e2ngele. Ace\u0219ti donatori, de\u0219i locuiau \u00een diferite zone din ora\u0219, erau disponibili \u00een orice or\u0103 din zi sau noapte \u0219i puteau fi chema\u021bi, de obicei, prin telefon. Se \u00eent\u00e2mpla frecvent ca via\u021ba unui pacient s\u0103 depind\u0103 de realizarea unei transfuzii de s\u00e2nge care se efectua \u00een c\u00e2teva minute. Ei erau considera\u021bi, \u00eentr-un alt articol pe acest subiect, ca f\u0103c\u00e2nd parte din „Ordinul donatorilor de s\u00e2nge”.<\/p>\n

Dar aceast\u0103 metod\u0103 era \u00een mod clar ineficient\u0103 \u0219i nu ar fi func\u021bionat \u00een toate cazurile – de exemplu, \u00een cazul unul r\u0103zboi, c\u00e2nd ar fi fost imposibil s\u0103 existe o mul\u021bime de donatori disponibili s\u0103 doneze s\u00e2nge la cel mai apropiat spital. \u00cen timp ce tehnologia a ajutat la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea solu\u0163iilor pentru problemele din timpul Primului R\u0103zboi Mondial – de exemplu, descoperirea unor diluan\u021bi de s\u00e2nge precum citratul de sodiu – adev\u0103rata revolu\u021bie a ap\u0103rut chiar \u00eenaintea celui de-al doilea r\u0103zboi mondial.<\/p>\n

Cu alte cuvinte, abia \u00een timpul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, dezvoltarea solu\u021biilor eficiente de conservare a f\u0103cut ca transfuziile de s\u00e2nge s\u0103 fie disponibile \u00een condi\u021bii de siguran\u021b\u0103 \u0219i pe scar\u0103 larg\u0103.<\/p>\n

1937 este anul \u00een care a fost creat\u0103 prima banc\u0103 de s\u00e2nge, \u00een Cook County, Illinois. Pornind de la un concept apar\u021bin\u00e2nd medicului maghiar Bernard Fantus, care a descoperit o metod\u0103 de depozitare a s\u00e2ngelui pe o perioad\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 10 zile, acest model a revolu\u021bionat domeniul. Inova\u021biile care au urmat au f\u0103cut posibil\u0103 p\u0103strarea s\u00e2ngelui timp de 42 de zile \u0219i a plasmei din s\u00e2nge, pentru un an \u00eentreg, sub form\u0103 \u00eenghe\u021bat\u0103.<\/p>\n

1948 va fi anul \u00een care compania Fenwal descoper\u0103 punga pentru s\u00e2nge din plastic, una dintre piesele-cheie ale don\u0103rii moderne de s\u00e2nge. \u00cenainte de inventarea pungii de plastic, se folosea o sticla special\u0103.<\/p>\n

Ast\u0103zi, datorit\u0103 tuturor acestor progrese, se utilizeaz\u0103 complet aproape fiecare doz\u0103 de s\u00e2nge. Elementele din s\u00e2nge sau componentele sanguine pot fi separate prin centrifugare. S\u00e2ngele este acum testat pentru diferite boli, iar probele cu probleme sunt distruse.<\/p>\n

Ce ar mai trebui \u0219tiut este c\u0103:<\/p>\n