![\"istorie\"](\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/istorie.png\")
<\/a>Istoria dezvolt\u0103rii s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice \u00eencepe din antichitate \u0219i evul mediu<\/strong>. M\u0103suri de genul carantinei pentru victimele leprei \u00een antichitate \u0219i eforturile de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a sanita\u021biei dup\u0103 epidemiile de cium\u0103 din secolul XIV sunt doar c\u00e2teva exemple.<\/p>\n\u00cen cartea \u201dAerul, apele \u0219i locurile\u201d<\/em>, despre care se credea c\u0103 a fost scris\u0103 de medicul grec Hippocrates, \u00een secolul al V-lea sau al IV-lea \u00ee.en, se face prima \u00eencercare sistematic\u0103 de a stabili o rela\u021bie cauzal\u0103 \u00eentre bolile umane \u0219i mediul \u00eenconjur\u0103tor. P\u00e2n\u0103 la apari\u021bia unor \u0219tiin\u021be ca bacteriologia \u0219i imunologia, \u00een secolul al XIX-lea, aceast\u0103 carte oferea o baz\u0103 teoretic\u0103 pentru \u00een\u021belegerea bolii endemice (care persist\u0103 \u00eentr-o anumit\u0103 localitate) \u0219i a bolii epidemice (care afecteaz\u0103 mai multe persoane, \u00eentr-o perioad\u0103 relativ scurt\u0103).<\/p>\n Se poate spune c\u0103 Evul Mediu a debutat cu ciuma din 542 \u0219i s-a \u00eencheiat cu moartea neagr\u0103 (ciuma bubonic\u0103) din 1348. Bolile de propor\u021bii epidemice includ: lepr\u0103, cium\u0103 bubonic\u0103, variol\u0103, tuberculoz\u0103, scabie, erizipel, antrax etc. Lepra a devenit o problem\u0103 grav\u0103 \u00een Evul Mediu \u0219i mai ales \u00een secolele XIII \u0219i XIV.<\/p>\n \u00cen Evul Mediu sunt f\u0103cu\u021bi \u0219i primii pa\u0219i \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice: \u00eencerc\u0103rile de a face fa\u021b\u0103 condi\u021biilor nesanitare ale ora\u0219elor \u0219i, prin intermediul carantinei, limitarea r\u0103sp\u00e2ndirii bolilor; \u00eenfiin\u021barea spitalelor; precum \u0219i furnizarea de asisten\u021b\u0103 medical\u0103 \u0219i asisten\u021b\u0103 social\u0103.<\/p>\n Rena\u0219terea <\/strong>aduce o serie de progrese \u0219tiin\u021bifice. Observarea \u0219i clasificarea au f\u0103cut posibil\u0103 recunoa\u0219terea mai precis\u0103 a bolilor. \u00cencepe s\u0103 se contureze ideea c\u0103 organismele microscopice ar putea cauza boli transmisibile<\/p>\n Printre pionierii medicinei de s\u0103n\u0103tate public\u0103 se num\u0103r\u0103 \u0219i statisticianul englez John Graunt, care \u00een 1662, a publicat o carte de statistici compilate \u00een baza datelor furnizate de consiliile parohiale \u0219i municipale referitoare la num\u0103rul deceselor \u0219i, uneori, la cauzele lor. \u00cen mod inevitabil, numerele erau inexacte, dar primul pas \u00een epidemiologie era f\u0103cut.<\/p>\n \u00cencerc\u0103rile din secolul al XX-lea de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a canaliz\u0103rii au ap\u0103rut simultan \u00een mai multe \u021b\u0103ri europene \u0219i sunt construite pe ac\u021biuni ini\u021biate \u00een secolele precedente. \u00cencep\u00e2nd cu anul 1750<\/strong>, popula\u021bia Europei cre\u0219te rapid, odat\u0103 cu num\u0103rul deceselor infantile \u0219i cu con\u0219tientizarea condi\u021biilor periculoase pentru s\u0103n\u0103tate din penitenciare \u0219i din institu\u021biile pentru boli mintale.<\/p>\n Este \u0219i perioada \u00een care num\u0103rul spitalelor cre\u0219te. \u00cenfiin\u021bate, la \u00eenceput, prin ini\u021biativ\u0103 privat\u0103, spitalele din Regatul Unit devin un model care atrage aten\u021bia guvernului. Un alt progres al perioadei este reprezentat de eforturile de educare a popula\u021biei pe teme legate de s\u0103n\u0103tate. Apari\u021bia unor lucr\u0103ri precum cea a medicului britanic Sir John Pringle care vorbesc despre utilitatea latrinelor, a sistemelor de ventila\u021bie \u00een bar\u0103ci sau igiena personal\u0103 ori cea a chirurgului din marina britanic\u0103, James Lind, care a publicat un tratat despre scorbut, o boal\u0103 cauzat\u0103 de lipsa de vitamina C, sunt doar c\u00e2teva exemple.<\/p>\n Revolu\u021bia industrial\u0103<\/strong> aduce o serie de probleme importante de s\u0103n\u0103tate \u0219i bun\u0103stare a muncitorilor, ca urmare a cre\u0219terii f\u0103r\u0103 precedent a num\u0103rului popula\u021biei ora\u0219elor, \u00een special a celor industriale. Prima expus\u0103, Anglia va cunoa\u0219te \u0219i cea mai puternic\u0103 mi\u0219care de promovare a reformei sanitare care a dus, \u00een cele din urm\u0103, la crearea primelor institu\u021bii de s\u0103n\u0103tate public\u0103.<\/p>\n Legea S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii Publice, adoptat\u0103 \u00een 1848<\/strong>, va stabili un Consiliu General al S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii care s\u0103 furnizeze autorit\u0103\u021bilor locale \u00eendrumare \u0219i ajutor \u00een domeniul sanitar. El putea \u00eenfiin\u021ba consilii locale de s\u0103n\u0103tate \u0219i putea investiga condi\u021biile sanitare. Din acest moment, sunt adoptate mai multe acte de s\u0103n\u0103tate public\u0103 care reglementau eliminarea apelor uzate \u0219i a de\u0219eurilor, \u00eengrijirea animalelor, alimentarea cu ap\u0103, prevenirea \u0219i controlul bolilor, \u00eenregistrarea \u0219i inspec\u021bia caselor \u0219i a spitalelor private, notificarea na\u0219terilor \u0219i furnizarea serviciilor maternale \u0219i de protec\u021bie a copilului.<\/p>\n Progresele \u00eenregistrate de s\u0103n\u0103tatea public\u0103 \u00een Anglia aveau s\u0103 influen\u021beze domeniul \u0219i \u00een Statele Unite. \u0218i aici, epidemiile recurente de febr\u0103 galben\u0103, holer\u0103, variol\u0103, febr\u0103 tifoid\u0103 au generat nevoia cre\u0103rii unei administra\u021bii eficiente a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice. Primul departament de stat de s\u0103n\u0103tate public\u0103 a fost creat \u00een New York City (\u00een 1866<\/strong>).<\/p>\n Pionier\u0103 a teoriei politice \u0219i sociale, Fran\u021ba avea s\u0103 se manifeste progresist \u0219i \u00een domeniul reformei s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice. Astfel, francezii au contribuit \u00een mod semnificativ la aplicarea metodelor \u0219tiin\u021bifice de identificare, tratare \u0219i control al bolilor transmisibile.<\/p>\n Prin compara\u021bie, lipsa unei agen\u021bii guvernamentale centralizate (p\u00e2n\u0103 dup\u0103 R\u0103zboiul franco-german \/ 1870-1871) a generat progrese mai lente \u00een Gemania. Dup\u0103 r\u0103zboi, \u00eens\u0103, aceast\u0103 agen\u021bie guvernamental\u0103 a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103, iar \u00een 1865<\/strong> a fost creat\u0103 la Munchen prima catedr\u0103 experimental\u0103 de igien\u0103.<\/p>\n \u00cen 1881<\/strong>, Pasteur stabile\u0219te principiul vaccinurilor protectoare \u0219i genereaz\u0103 interesul pentru mecanismele imunit\u0103\u021bii. Tot acum, dezvoltarea microbiologiei \u0219i a imunologiei au consecin\u021be imense pentru s\u0103n\u0103tatea comunit\u0103\u021bii. \u00cen secolul al XIX-lea, eforturile departamentelor de s\u0103n\u0103tate de a controla boala contagioas\u0103 au constat \u00een \u00eencerc\u0103ri de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi condi\u021biile de mediu.<\/p>\n Un alt element de progres de la final de secol XIX este pre-plata pentru seviciile medicale, introdus\u0103 prima dat\u0103 \u00een Germania, o form\u0103 de asigurare social\u0103 care se va extinde apoi \u0219i \u00een alte \u021b\u0103ri europene.<\/p>\n Cu toate c\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea sanita\u021biei avea s\u0103 aduc\u0103 o serie de progrese, zonele cele mai s\u0103race ale popula\u021biei din periferiile din Anglia \u0219i Statele Unite (\u0219i nu doar de aici) r\u0103m\u00e2n expuse semnificativ la malnutri\u021bie, boli venerice \u0219i alcoolism. Mi\u0219c\u0103rile organizate de promovare a ac\u021biunilor sociale din perioada \u00eenceputului de secol XX<\/strong> sprijin\u0103 prevenirea tuberculozei \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii copilului. Prima jum\u0103tate a secolului XX aduce o serie de progrese \u00een sistemul de \u00eengrijire a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u00een comunitate, \u00een special \u00een ceea ce prive\u0219te bun\u0103starea mamei \u0219i a copilului, s\u0103n\u0103tatea \u0219colarilor, dezvoltarea asisten\u021bei medicale comunitare, a programelor educa\u021bionale de s\u0103n\u0103tate \u0219i a celor de s\u0103n\u0103tate ocupa\u021bional\u0103.<\/p>\n Perioada actual\u0103<\/strong> se caracterizeaz\u0103 prin cre\u0219terea interesului fa\u021b\u0103 de afec\u021biuni precum cancerul, bolile cardiovasculare, bolile de pl\u0103m\u00e2ni, atrita, parte dintre acestea av\u00e2nd drept cauze demonstrate factori din mediu. Cel pu\u021bin la nivel teoretic, aceste boli pot fi prevenite, prin educa\u021bia pentru s\u0103n\u0103tate, dac\u0103 se ac\u021bioneaz\u0103 asupra factorilor de mediu.<\/p>\n Organiza\u021biile interna\u021bionale \u0219i S\u0103n\u0103tatea Public\u0103<\/strong><\/p>\n Preocupat\u0103 ini\u021bial de reglement\u0103rile privind carantina interna\u021bional\u0103, prima conferin\u021b\u0103 interna\u021bional\u0103 pe acest subiect a avut loc la Paris \u00een 1851, iar prima organiza\u021bie interna\u021bional\u0103 permanent\u0103 \u2013 Oficiul Interna\u021bional de S\u0103n\u0103tate Public\u0103 – a fost creat, \u00een 1907, tot aici. Rolul acestuia era de a primi notific\u0103ri cu privire la bolile grave transmisibile, de a transmite aceste informa\u021bii c\u0103tre statele membre, de a studia \u0219i dezvolta conven\u021bii sanitare \u0219i regulamente de cantin\u0103 asupra transportului maritim \u0219i de c\u0103l\u0103torie. Ulterior, aceast\u0103 organiza\u021bie a fost absorbit\u0103 de Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS), \u00een 1948.<\/p>\n La nivelul Americii, fundamentul organiza\u021biilor interna\u021bionale din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii a fost pus la Rio de Janeiro, \u00een 1887. Conferin\u021ba de aici a fost fundamentul cre\u0103rii Biroului Sanitar Pan-American, care s-a transformat \u00een oficiu regional OMS \u00een 1949.<\/p>\n OMS are leg\u0103turi str\u00e2nse cu alte agen\u021bii ale Na\u021biunilor Unite, mai ales UNICEF (Fondul Na\u021biunilor Unite pentru Copii) \u0219i FAO (Organiza\u021bia pentru Agricultur\u0103 \u0219i Alimenta\u021bie). Munca OMS include trei categorii principale de activit\u0103\u021bi. \u00cen primul r\u00e2nd, verific\u0103 informa\u021bia privitoare la diverse maladii la nivel mondial, activitate pentru care a dezvoltat un sistem unitar de raportare a acestora \u0219i a cauzelor de deces. \u00cen plus, a stabilit standarde acceptate interna\u021bional pentru medicamente \u0219i a stabilit o list\u0103 de medicamente \u201desen\u021biale\u201d (eficiente, ieftine \u0219i fiabile) \u0219i a finan\u021bat proiecte de cercetare. \u00cen al doilea r\u00e2nd, OMS promoveaz\u0103 campanii pentru controlul bolilor epidemice \u0219i endemice, multe dintre acestea de succes. \u00cen al treilea r\u00e2nd, OMS \u00eencearc\u0103 s\u0103 consolideze \u0219i s\u0103 extind\u0103 coordonarea \u0219i serviciile de s\u0103n\u0103tate public\u0103 din \u021b\u0103rile membre, prin furnizarea de consultan\u021b\u0103 tehnic\u0103 \u015fi prin echipe de exper\u021bi care s\u0103 efectueze studii \u0219i s\u0103 ofere sprijin \u00een proiectele regionale \u0219i na\u021bionale de dezvoltare a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii.<\/p>\n Dezvoltarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice \u0219i rolul personalului medical<\/strong><\/p>\n La acest moment, la nivel global, sunt recunoscute neajunsurile ce privesc at\u00e2t num\u0103rul, c\u00e2t \u0219i preg\u0103tirea personalului medical (nu \u00eentotdeauna adecvat\u0103 nevoilor comunit\u0103\u021bii). Tendin\u021ba, \u00een societ\u0103\u021bile func\u021bionale, este de a coordona educa\u021bia personalului medical cu serviciul special de s\u0103n\u0103tate \u00een care acesta \u00ee\u0219i va desf\u0103\u0219ura activitatea. Provocarea vine din aceea c\u0103 aceasta necesit\u0103 rela\u021bii str\u00e2nse \u00eentre institu\u021biile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i agen\u021biile responsabile de serviciile de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n Cert este faptul c\u0103 aceast\u0103 combina\u021bie dintre serviciile curative \u0219i cele preventive \u00een modelele cuprinz\u0103toare de organizare a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii joac\u0103 un rol esen\u021bial \u0219i se reflect\u0103 direct \u00een s\u0103n\u0103tatea comunit\u0103\u021bii. \u00cen condi\u021bii ideale, promovarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, prevenirea bolilor, precum \u0219i tratarea \u0219i reabilitarea bolnavilor sunt reunite \u00eentr-o singur\u0103 re\u021bea de servicii integrate, care ajung eficient la nivelul comunit\u0103\u021bii.<\/p>\n \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n Autor: Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv eAsistent<\/em><\/strong><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Surse de documentare<\/p>\n https:\/\/www.britannica.com\/topic\/public-health<\/a><\/p>\n<\/a>\u00cen ultimele decenii ale secolului al XIX-lea<\/strong>, o serie de oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 (chimistul francez \u0219i microbiologul Louis Pasteur, germanii Ferdinand Julius Cohn \u0219i Robert Koch \u0219i al\u021bii) au dezvoltat metode de izolare \u0219i caracterizare a bacteriilor. Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, chirurgul englez Joseph Lister a dezvoltat concepte de chirurgie antiseptic\u0103, iar medicul englez Ronald Ross a identificat \u021b\u00e2n\u021barul ca purt\u0103tor al malariei. \u00cen plus, epidemiologul francez Paul-Louis Simond a furnizat dovezi c\u0103 ciuma este \u00een primul r\u00e2nd o boal\u0103 a roz\u0103toarelor, r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 de purici, iar americanii Walter Reed \u0219i James Carroll au demonstrat c\u0103 febra galben\u0103 este cauzat\u0103 de un virus purtat de \u021b\u00e2n\u021bari.<\/p>\n