{"id":4689,"date":"2018-08-20T13:18:08","date_gmt":"2018-08-20T11:18:08","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=4689"},"modified":"2024-08-06T12:45:15","modified_gmt":"2024-08-06T10:45:15","slug":"alaptatul-argumente-si-provocari-pentru-mame","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=4689","title":{"rendered":"Al\u0103ptatul, argumente \u015fi provoc\u0103ri pentru mame"},"content":{"rendered":"

\"alaptare\"<\/a>Un raport nou publicat de UNICEF \u015fi OMS pe 31 iulie 2018 pentru a marca \u00eenceputul S\u0103pt\u0103m\u00e2nii Mondiale a Al\u0103ptatului, s\u0103rb\u0103torit\u0103 \u00een fiecare an, \u00een perioada 1-7 august<\/strong>, arat\u0103 c\u0103 3 din 5 copii nu sunt al\u0103pta\u0163i \u00een prima or\u0103 de via\u0163\u0103. Raportul, intitulat Nu pierde ocazia<\/em>, analizeaz\u0103 date din 76 de \u0163\u0103ri \u015fi subliniaz\u0103 c\u0103 acest lucru cre\u015fte probabilitatea de deces sau boal\u0103 \u00een cazul acestor nou n\u0103scu\u0163i, majoritatea \u00een \u0163\u0103ri sub-dezvoltate sau \u00een curs de dezvoltare.<\/p>\n

\u00cen contrast, nou n\u0103scu\u0163ii care sunt al\u0103pta\u0163i \u00een prima or\u0103 au \u015fansele de supravie\u0163uire semnificativ mai mari, acestea fiind influen\u0163ate negativ chiar \u015fi de o \u00eent\u00e2rziere de c\u00e2teva ore. Studii anterioare, citate \u00een noul raport ar\u0103taser\u0103 deja c\u0103 nou n\u0103scu\u0163ii care \u00eencepuser\u0103 al\u0103ptatul \u00eentre 2 \u015fi 23 de ore de la na\u015ftere aveau un risc cu 33% mai mare de deces dec\u00e2t cei care \u00eencepuser\u0103 \u00een prima or\u0103. Pentru nou n\u0103scu\u0163ii care \u00eencepuser\u0103 al\u0103ptatul dup\u0103 o zi, riscul era de dou\u0103 ori mai mare.<\/p>\n

P\u0103rerile speciali\u015ftilor sunt cvasi-unanime \u00een a sublinia beneficiile multiple ale al\u0103ptatului, at\u00e2t pentru copil, c\u00e2t \u015fi pentru mam\u0103.<\/p>\n

Iar \u00een cele ce urmeaz\u0103 dorim s\u0103 v\u0103 aducem, cu permisiunea ei \u015fi la persoana \u00eent\u00e2i, \u015fi povestea unei mame \u201ccu experien\u0163\u0103\u201d, dup\u0103 cum \u00ee\u015fi spune ea \u00eens\u0103\u015fi. Este povestea respingerii al\u0103ptatului, la \u00eenceput, \u015fi apoi povestea schimb\u0103rii atitudinii \u015fi a comportamentului ei, motivele pentru care a f\u0103cut-o \u015fi provoc\u0103rile pe care le-a avut de dep\u0103\u015fit \u00een aceast\u0103 \u201cc\u0103l\u0103torie.\u201d Mul\u0163umim, \u0219i pe aceast\u0103 cale acestei m\u0103mici dedicate \u2013 lui Becky – care ne-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it cu generozitate rezultatele cercet\u0103rii sale personale publicate pe blogul <\/em>Experienced Mommy<\/em><\/a>.<\/em><\/p>\n

\u201cNu mi-am al\u0103ptat primii doi copii. Eu \u00eens\u0103mi fusesem hr\u0103nit\u0103 cu biberonul. \u015ei, totu\u015fi, eram perfect s\u0103n\u0103toas\u0103 \u015fi terminasem prima \u00een clas\u0103, a\u015fa c\u0103 eram sceptic\u0103 fa\u021b\u0103 de a\u015fa zisele beneficii. \u015ei nu cele c\u00e2teva dubii legate de toate beneficiile clamate m-au \u00eendep\u0103rtat de al\u0103ptat, ci vehemen\u0163a cu care toat\u0103 lumea \u00eemi spunea c\u0103 trebuia s\u0103 o fac.<\/p>\n

Recunosc, sunt independent\u0103 \u015fi un pic de\u2026Gic\u0103 contra C\u00e2nd toat\u0103 lumea pare a fi de o anumit\u0103 parte a problemei, pute\u0163i s\u0103 face\u0163i pariu c\u0103 eu voi investiga cealalt\u0103 parte.<\/p>\n

\u00cen cazul al\u0103ptatului fa\u0163\u0103 de hr\u0103nirea cu lapte formul\u0103, cei care sus\u0163in al\u0103ptatul au dreptate \u00een aproape toate privin\u0163ele.<\/p>\n

Da, al\u0103ptatul are beneficii indiscutabile. <\/strong>Mamele ar trebui s\u0103 ia \u00een calcul meritele al\u0103ptatului, vede\u0163i de ce \u00een lista de mai jos, pe care am preg\u0103tit-o \u00een urma unei document\u0103ri ample\u201d.<\/p>\n

\u00cencepem enumerarea beneficiilor, prima dat\u0103, cele pentru nou n\u0103scu\u0163ii al\u0103pta\u0163i. \u00cen primul r\u00e2nd, ace\u015ftia iau \u00een greutate mai bine, \u00eentr-un ritm constant, respir\u0103 mai bine, deoarece capacitatea lor pulmonar\u0103 este mai mare \u015fi v\u0103d mai bine. Ei au \u015fi probleme mai mici cu sfor\u0103itul \u015fi apneea. Se crede c\u0103 mecanismul este legat mai degrab\u0103 de exerci\u0163iul fizic de a suge, care influen\u0163eaz\u0103 pozitiv structura gurii \u015fi a maxilarului. Nou nascu\u0163ii al\u0103pta\u0163i au \u015fi din\u0163ii mai buni, cu mai pu\u0163ine carii, iar nivelul colesterolului este mai bun, inclusiv la maturitate, la fel ca nivelul tensiunii arteriale.<\/p>\n

Laptele mamei are anticorpi, duc\u00e2nd la o imunizare natural\u0103 a nou n\u0103scutului. Propriet\u0103\u0163ile lui antibacteriale limiteaz\u0103 proliferarea organismelor nocive din intestinul copiilor prin microflora benefic\u0103 pe care o creeaz\u0103, ajut\u00e2nd, \u00een plus, la \u00eent\u0103rirea sistemului imunitar. Este estimat c\u0103 al\u0103ptarea salveaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la 6 milioane de vie\u0163i ale nou n\u0103scu\u0163ilor \u00een fiecare an, deoarece laptele matern con\u0163ine lactoferin\u0103. Aceasta are un rol esen\u0163ial \u00een interac\u0163iunea cu bacteriile din stomacul nou n\u0103scu\u0163ilor.Inciden\u0163a meningitei bacteriene este, de asemenea, mai sc\u0103zut\u0103.<\/p>\n

Laptele matern are, de asemenea, \u015fi proteine, carbohidra\u0163i \u015fi acizi gra\u015fi, elemente al c\u0103ror nivel se ajusteaz\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce nou n\u0103scutul cre\u015fte. Acizii gra\u015fi sunt foarte necesari \u00een dezvoltarea creierului. Laptele acesta are toate elementele nutritive \u015fi apa de care are nevoie un nou n\u0103scut, astfel \u00eenc\u00e2t acesta nu mai are nevoie de hran\u0103 suplimentar\u0103, \u00een primele 6 luni.<\/p>\n

De asemenea, nou n\u0103scu\u0163ii al\u0103pta\u0163i au maxilarul \u015fi bolta palatin\u0103 mai bine aliniate, datorit\u0103 mi\u015fc\u0103rii complexe cerute de supt. Ei prezint\u0103 un risc mai mic de a contracta bacteria Haemophilus, care se formeaz\u0103 \u00een tractul respirator \u015fi se poate r\u0103sp\u00e2ndi apoi \u00een g\u00e2t, urechi \u015fi s\u00e2nge. Ace\u015fti nou n\u0103scu\u0163i au, de asemenea, o rat\u0103 mai mic\u0103 de \u00eemboln\u0103vire cu boala Crohn. \u00cen acela\u015fi timp, inciden\u0163a bolii tiroidiene autoimune scade \u00een cazul nou n\u0103scu\u0163ilor al\u0103pta\u0163i. Ei prezint\u0103 \u015fi un risc mai mic de a muri \u00eenainte de v\u00e2rsta de 3 ani, inclusiv din cauza sindromului mor\u0163ii subite.<\/p>\n

\u00cen cazul copiilor n\u0103scu\u0163i prematur, al\u0103ptarea este cu at\u00e2t mai important\u0103, iar mul\u0163i speciali\u015fti cer ca al\u0103ptarea s\u0103 devin\u0103 un standard \u00een cazul acestor nou n\u0103scu\u0163i vulnerabili, pentru ca ace\u015ftia s\u0103 se poat\u0103 bucura de numeroasele beneficii de s\u0103n\u0103tate \u015fi dezvoltare, \u00een primul r\u00e2nd asupra dezvolt\u0103rii cognitive. Prematurii al\u0103pta\u0163i prezint\u0103 tipare neuro-comportamentale mai bune, ei r\u0103spunz\u00e2nd, de asemenea, \u015fi la apropierea special\u0103 dintre mam\u0103 \u015fi copil pe care o implic\u0103 al\u0103ptarea.<\/p>\n

Laptele matern contribuie la formarea mielinei, ceea ce \u00eenseamn\u0103 \u015fi c\u0103 exist\u0103 mai pu\u0163ine cazuri de scleroz\u0103 multipl\u0103 pentru cei al\u0103pta\u0163i cel pu\u0163in 15 luni, \u015ftiindu-se c\u0103 una din cauzele sclerozei multiple este un deficit de mielin\u0103. De asemenea, nou n\u0103scu\u0163ii al\u0103pta\u0163i dezvolt\u0103 anemie mai rar, datorit\u0103 unui nivel mai crescut al hemoglobinei, care previne deficien\u0163a de fier ce duce la anemie.<\/p>\n

Speciali\u015ftii au constatat \u015fi c\u0103 se \u00eenregistreaz\u0103 mai pu\u0163ine cazuri de septicemie, \u00een cazul nou n\u0103scu\u0163ilor al\u0103pta\u0163i, chiar \u015fi al\u0103pta\u0163i par\u0163ial.<\/p>\n

Mul\u0163i speciali\u015fti afirm\u0103 c\u0103 laptele matern \u00eembun\u0103t\u0103\u0163e\u015fte s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 \u015fi dezvoltarea creierului cu circa 20-30%, ceea ce poate avea un efect \u00een reducerea inciden\u0163ei schizofreniei. Aceea\u015fi sc\u0103dere se \u00eenregistreaz\u0103 \u015fi \u00een cazul diabetului de tip 1 \u015fi 2. Enterocolita necrozant\u0103 care afecteaz\u0103 mucoasa intestinului \u015fi colita ulceroas\u0103 sunt \u015fi ele, aparent, mai pu\u0163in prezente la cei al\u0103pta\u0163i.<\/p>\n

Laptele matern are efect analgezic asupra nou n\u0103scutului, mul\u0163umit\u0103 endorfinelor pe care le con\u0163ine. Este, \u00een plus, bogat \u00een zinc, antioxidan\u0163i \u00een general, \u015fi alte minerale, iar vaccinurile sunt mai eficace \u00een cazul nou n\u0103scu\u0163ilor al\u0103pta\u0163i. Ace\u015ftia prezint\u0103 \u015fi un reflux gastro-esofagian mai mic, pentru o perioad\u0103 de timp mai mic\u0103.<\/p>\n

Nou n\u0103scu\u0163ii al\u0103pta\u0163i au pielea mai frumoas\u0103 \u015fi mai catifelat\u0103, mul\u0163umit\u0103 diverselor gr\u0103simi prezente \u00een laptele matern. Probabilitatea ca ace\u015ftia s\u0103 dezvolte eczeme este mai mic\u0103, iar ei prezint\u0103 \u015fi mai pu\u0163ine infec\u0163ii urinare, mul\u0163umit\u0103 propriet\u0103\u0163ilor anti-infec\u0163ioase ale colostrumului.<\/p>\n

Nou n\u0103scu\u0163ii al\u0103pta\u0163i au mai pu\u0163ine alergii alimentare \u015fi mai pu\u0163ini dintre ei sufer\u0103 de astm. Infec\u0163iile gastro-intestinale sau diareea, afec\u0163iuni de temut pentru nou n\u0103scu\u0163i, care pot duce la multe decese, \u00een special \u00een \u0163\u0103rile sub-dezvoltate, sunt mai pu\u0163in prezente \u00een cazul nou n\u0103scu\u0163ilor al\u0103pta\u0163i. Alte tipuri de infec\u0163ii \u00eempotriva c\u0103rora ne ap\u0103r\u0103 laptele matern sunt cele respiratorii \u015fi otitele, acestea din urm\u0103 sc\u0103z\u00e2nd cu p\u00e2n\u0103 la 20%, \u00een cazul al\u0103ptarii timp de minimum 6 luni.<\/p>\n

Laptele matern are \u015fi propriet\u0103\u0163i anti-cancerigene, mul\u0163umit\u0103 unei proteine speciale care omoar\u0103 celulele canceroase, numit\u0103 alfa-lactalbumin\u0103. De exemplu, probabilitatea de a dezvolta leucemie limfoblastic\u0103 scade cu 20% \u00een cazul al\u0103pt\u0103rii timp de 6 luni sau mai mult. Chiar \u015fi \u00een cazul \u00een care al\u0103ptarea dureaz\u0103 mai pu\u0163in de 6 luni, riscul scade totu\u015fi, cu ca 10%. De asemenea, fetele al\u0103ptate prezint\u0103 un risc mai mic de a dezvolta cancer de s\u00e2n mai t\u00e2rziu \u00een via\u0163\u0103. Inciden\u0163a neuroblastomului este, de asemenea, mai mic\u0103 mul\u0163umit\u0103 unei substan\u0163e care contribuie la prevenirea cancerelor sistemului nervos central.<\/p>\n

Dezvoltarea vorbirii este \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103 de al\u0103ptare prin mi\u015fcarea facial\u0103 \u015fi a gurii pe care o cere. De asemenea, nou n\u0103scu\u0163ii al\u0103pta\u0163i se dezvolt\u0103 mai bine din punct de vedere social. Ace\u015ftia prezint\u0103 un risc mai mic de a suferi de autism. Cercet\u0103rile medicale arat\u0103 c\u0103 dezvoltarea cognitiv\u0103 e mai important\u0103 la cei al\u0103pta\u0163i (inclusiv prin manifestarea unei coordon\u0103ri mai bune dintre m\u00e2ini \u015fi ochi), iar acest lucru continu\u0103 pe tot parcursul vie\u0163ii, ceea ce duce, \u00een general, la o rela\u0163ionare \u015fi pozi\u0163ie social\u0103 mai bune.<\/p>\n

\"alaptare1\"<\/a>Al\u0103ptarea are beneficii majore nu numai pentru nou n\u0103scut, ci \u015fi pentru mam\u0103. Aceasta se va bucura de o leg\u0103tur\u0103 \u015fi mai str\u00e2ns\u0103 cu copilul, mul\u0163umit\u0103 nu numai satisfac\u0163iei \u015fi \u00eencrederii \u00een sine aduse de realizarea faptului c\u0103 \u00eei ofer\u0103 copilului un start minunat \u00een via\u0163\u0103, ci \u015fi hormonilor, inclusiv oxitocinei, care se elibereaz\u0103 cu aceast\u0103 ocazie. Apropierea deosebit\u0103 adus\u0103 de al\u0103ptare are \u015fi efecte de alinare asupra celor doi, mam\u0103 \u015fi copil, ceea ce reduce nivelul general de stres al mamei \u00een perioada post-natal\u0103.<\/p>\n

Mamele care al\u0103pteaz\u0103 sunt, de asemenea, mai pu\u0163in expuse riscului de a dezvolta cancer ovarian (\u00een special cele care al\u0103pteaz\u0103 1-2 ani), cancer endometric \u015fi cancer de s\u00e2n. Ele tind s\u0103 aib\u0103 tensiunea arterial\u0103 mai sc\u0103zut\u0103, la fel ca riscul de a dezvolta boli cardiovasculare, pe m\u0103sur\u0103 ce nivelul de gr\u0103simi din organism se echilibreaz\u0103 mul\u0163umit\u0103 reset\u0103rii metabolismului adus\u0103 de al\u0103ptare. De asemenea, al\u0103ptarea poate preveni hemoragia post-partum, prin eliminarea mai rapid\u0103 a placentei, datorit\u0103 st\u0103rii de bine \u015fi hormonilor elibera\u0163i de al\u0103ptare.<\/p>\n

\u00cen plus, mamele cu diabet care al\u0103pteaz\u0103 au nevoie de mai pu\u0163in\u0103 insulin\u0103 dec\u00e2t mamele cu diabet care dau lapte formul\u0103 nou n\u0103scu\u0163ilor lor. Probabilitatea de a dezvolta boli auto-imune, \u00een special lupus, scade odat\u0103 cu al\u0103ptarea timp de minimum 12-13 luni.<\/p>\n

Al\u0103ptarea consum\u0103 calorii, circa 500, a\u015fa \u00eenc\u00e2t mamele care al\u0103pteaz\u0103 revin mai repede la greutatea dorit\u0103.<\/p>\n

Mamele care al\u0103pteaz\u0103 tind s\u0103 aib\u0103 o stare mai bun\u0103 de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103, ceea ce aduce \u015fi un risc mai mic de depresie post-partum, mul\u0163umit\u0103 producerii de hormoni \u015fi reducerii proceselor inflamatorii din organismul mamei. Aceasta din urm\u0103 duce \u015fi la un risc sc\u0103zut de artrit\u0103 reumatic\u0103 \u2013 cu 20% pentru mamele care al\u0103pteaz\u0103 1-2 ani \u015fi cu 50% pentru mamele care al\u0103pteaz\u0103 pentru mai mult de 2 ani. Na\u015fterile multiple nu sunt \u00een niciun caz o barier\u0103 \u00eempotriva al\u0103pt\u0103rii.<\/p>\n

Integrarea social\u0103 \u015fi economic\u0103 a mamelor care al\u0103pteaz\u0103 poate fi, de asemenea, mai bun\u0103. Ele au nevoie de mai pu\u0163in concediu medical pentru a-\u015fi \u00eengriji copiii, deoarece ace\u015ftia se \u00eemboln\u0103vesc mai pu\u0163in. Exist\u0103 chiar studii care arat\u0103 ca Produsul Intern Brut al unor \u0163\u0103ri ar putea cre\u015fte dac\u0103 mai multe mame ar al\u0103pta.<\/p>\n

\u00cen plus, la nivelul societ\u0103\u0163ii, al\u0103ptarea este mai prietenoas\u0103 cu mediul deoarece nu duce la reziduurile pe care le produce consumul de lapte formul\u0103. De asemenea, un alt beneficiu major la nivelul societ\u0103\u0163ii este adus de economisirea de resurse mul\u0163umit\u0103 st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate mai bune a copiilor al\u0103pta\u0163i \u015fi a mamelor lor.<\/p>\n

\u015ei totu\u015fi, este bine s\u0103 r\u0103sfoim \u015fi lista cu p\u0103reri rezervate \u015fi provoc\u0103ri aduse de al\u0103ptat. De exemplu, exist\u0103 speciali\u015fti care afirm\u0103 c\u0103 beneficiile, evidente de altfel, pe care le au copii al\u0103pta\u0163i \u015fi mamele lor nu sunt neap\u0103rat \u015fi \u00een principal cauzate de al\u0103ptare, ci de al\u0163i factori socio-economici (nivel de educa\u0163ie, venituri, acces la sistemul medical, structura familiei, cariera profesional\u0103 a mamei) care conduc mamele \u015fi spre alegere al\u0103ptatului. Exist\u0103 o corela\u0163ie str\u00e2ns\u0103 \u00eentre al\u0103ptare \u015fi beneficiile acestea de s\u0103n\u0103tate, dar nu o rela\u0163ie cauz\u0103-efect, afirm\u0103 ace\u015fti speciali\u015fti, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 nu s-au f\u0103cut studii concludente care s\u0103 elimine influen\u0163a acestor factori socio-economici.<\/p>\n

De asemenea, cei sceptici cu privire la beneficiul al\u0103pt\u0103rii spun \u015fi c\u0103 nimic nu o \u00eempiedic\u0103 pe mama care hr\u0103ne\u015fte nou n\u0103scutul cu lapte formul\u0103 s\u0103 \u00eei ofere acestuia momente de apropiere, de intimitate precum cele aduse de al\u0103ptare.<\/p>\n

Unele studii arat\u0103 \u015fi c\u0103 nou n\u0103scu\u0163ii al\u0103pta\u0163i tind s\u0103 doarm\u0103 mai agitat dec\u00e2t ceilal\u0163i, ace\u015ftia din urm\u0103 trezindu-se din somn de mai pu\u0163ine ori noaptea. Iar copii care dorm mai bine \u00eenseamn\u0103 mame care dorm mai bine \u015fi, deci, sunt mai pu\u0163in susceptibile s\u0103 dezvolte depresie post-partum \u015fi alte tulbur\u0103ri.<\/p>\n

Un lucru deosebit de important pe care vrem s\u0103-l subliniem este c\u0103 mamele trebuie s\u0103 primeasc\u0103 informa\u021biile corecte \u0219i complete, pentru a lua decizia cea mai bun\u0103 pentru copilul lor \u0219i pentru ele. Iar aceasta este un lucru pe care l-am \u00eencercat prin acest articol: s\u0103 contribuim ca informa\u021bia s\u0103 porneasc\u0103 spre toate mamele care au nevoie de ea.<\/p>\n

 <\/p>\n

Autor: Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv eAsistent<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Traducere \u0219i adaptare dup\u0103:<\/p>\n

\u201c141 de argumente pentru alaptare pe care mamele ar trebui sa le ia in calcul\u201d – https:\/\/www.experiencedmommy.com\/141-reasons-to-breastfeed-that-moms-should-carefully-consider\/?msID=bc91d105-e0f3-4585-8929-61feaa193d68<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.who.int\/news-room\/detail\/31-07-2018-3-in-5-babies-not-breastfed-in-the-first-hour-of-life<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Un raport nou publicat de UNICEF \u015fi OMS pe 31 iulie 2018 pentru a marca \u00eenceputul S\u0103pt\u0103m\u00e2nii Mondiale a Al\u0103ptatului, s\u0103rb\u0103torit\u0103 \u00een fiecare an, \u00een perioada 1-7 august, arat\u0103 c\u0103 3 din 5 copii nu sunt al\u0103pta\u0163i \u00een prima or\u0103 de via\u0163\u0103. Raportul, intitulat Nu pierde ocazia, analizeaz\u0103 date din 76 de \u0163\u0103ri \u015fi subliniaz\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":4659,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4689"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4689"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4689\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4696,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4689\/revisions\/4696"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4659"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4689"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4689"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4689"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}