![\"istorie\"](\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2018\/10\/istorie.png\")
<\/a><\/strong><\/p>\n\u00a0<\/strong><\/p>\n <\/p>\n Un aparat de raze X din perioada de pionierat (pacien\u0163ii trebuiau s\u0103 \u00ee\u015fi \u0163in\u0103 casetele ei \u00een\u015fi\u015fi)<\/em><\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Razele X, cunoscute \u015fi drept radiografie simpl\u0103, au r\u0103mas \u00een uz peste 100 de ani, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Motivele principale? Sunt nedureroase, rapid de efectuat \u015fi ne-invazive. Acest procedeu a fost folosit \u015fi ca baz\u0103 a mamografiei, un sistem special care \u00eenregistreaz\u0103 imagini de \u00eenalt\u0103 rezolu\u0163ie ale s\u00e2nului, \u00een c\u0103utarea celulelor canceroase. \u00cen timp, doza de raze X emis\u0103 de mamograf s-a redus, f\u0103c\u00e2nd procedeul mult mai sigur.<\/p>\n Ultrasunetele au \u00eenceput s\u0103 fie folosite \u00een imagistica medical\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu 1957. Aceast\u0103 metod\u0103 folose\u015fte sunetele de frecven\u0163\u0103 \u00eenalt\u0103 pentru a produce o imagine. Pulsiuni sonore sunt emise spre corp, iar reflexiile acestora produse de structurile \u015fi \u0163esuturile corpului sunt apoi captate \u015fi combinate pentru a produce o imagine. Ultrasunetele pot ajuta la vizualizarea instantanee a m\u0103rimii, structurii \u015fi poten\u0163ialei patologii a mu\u015fchilor, tendoanelor \u015fi organelor.<\/p>\n \u00cen compara\u0163ie cu alte tehnici imagistice, ultrasunetele sunt mult mai pu\u0163in costisitoare \u015fi invazive. Deoarece sunt folosite sunete de frecven\u0163\u0103 \u00eenalt\u0103, pacien\u0163ii nu sunt expu\u015fi efectelor poten\u0163ial nocive ale radia\u0163iei ionizante. Ultrasunetele sunt potrivite, \u00een mod special, pentru imagistica \u0163esuturilor moi, put\u00e2ndu-se vizualiza sistemele cardiac, renal, hepatic, musculo-sceletic, gastrointestinal, reproductiv \u015fi oftalmic. Limit\u0103rile ultrasunetelor includ rezolu\u0163ia relativ sc\u0103zut\u0103 \u015fi profunzimea penetr\u0103rii.<\/p>\n De asemenea, efectele secundare ale ultrasunetelor pot cauza reac\u0163ii inflamatorii acute. Mecanismul este urm\u0103torul \u2013 \u00een momentul \u00een care ultrasunetele intr\u0103 \u00een corp, se \u00eenregistreaz\u0103 o cre\u015ftere a temperaturii din cauza fric\u0163iunii moleculare. Se creeaz\u0103 o und\u0103 de presiune mecanic\u0103 prin \u0163esutul moale, care poate duce la apari\u0163ia unor \u201cpungi\u201dmicroscopice de aer \u00een tesut, care se l\u0103rgesc \u015fi se str\u00e2ng, un proces numit cavita\u0163ie. Acest proces poate duce, la r\u00e2ndul lui, la deregl\u0103ri \u00een func\u0163ionarea membranelor celulare, deregl\u0103ri legate de reac\u0163ii inflamatorii acute.<\/p>\n Dup\u0103 ultrasunete, urm\u0103toarea mare descoperire a imagisticii medicale a fost computerul tomograf (CT), dezvoltat \u00een 1972, care a transformat radical domeniul, combin\u00e2nd aparate de raze X sprecializate cu computere sofisticate pentru a produce sec\u0163iuni transversale, tri-dimensionale ale organelor interne, oaselor, \u0163esutului moale \u015fi vaselor de s\u00e2nge. Aceast\u0103 metod\u0103 are abilitatea de a ilustra un mare num\u0103r de patologii \u015fi disfunc\u0163ionalit\u0103\u0163i, precum carcinoamele (la pl\u0103m\u00e2ni, ficat, rinichi \u015fi pancreas), bolile vasculare, embolismul pulmonar, anomaliile scheletului \u015fi conditii medicale specifice copiilor (malforma\u0163ii congenitale precum cele cardiace sau ale rinichilor). Folosirea CT-ului poate evita nevoia folosirii unor proceduri mai invazive \u2013 de exemplu, angiografia CT evit\u0103 introducerea unui cateter \u015fi o colonografie CT evit\u0103 necesitatea unei colonoscopii.<\/p>\n O preocupare a speciali\u015ftilor din domeniu este supra-recomandarea CT de c\u0103tre medici, \u00een procesul de diagnosticare, mul\u0163i dintre ace\u015ftia sub-estim\u00e2nd doza de radia\u0163ie emis\u0103 \u00een timpul unui CT (conform unui studiu recent efectuat \u00een SUA). Doza de radia\u0163ie depinde de mai mul\u0163i factori, precum \u2013 volumul scanat, num\u0103rul \u015fi tipul secven\u0163elor de scan, timpul de scanare, tipul de scaner \u015fi rezolu\u0163ia dorit\u0103. Doza de radia\u0163ie din timpul unui CT este de aproximativ 100 de ori mai puternic\u0103 dec\u00e2t a unei \u015fedinte singulare de raze X.<\/p>\n Riscul relativ de apari\u0163ie a cancerului dup\u0103 o singur\u0103 \u015fedin\u0163\u0103 de CT scan este foarte sc\u0103zut, problema g\u0103sindu-se, de fapt, \u00een efectuarea repetat\u0103 a unor asemenea \u015fedin\u0163e. Persoanele care sunt expuse \u00een mod continuu unor doze de radia\u0163ie, chiar dac\u0103 sc\u0103zut\u0103, cum este cea din timpul unui singur CT scan, sunt expu\u015fi unui risc crescut de cancer deoarece dozele de radia\u0163ie se acumuleaz\u0103 \u00een organism, \u00een timp.<\/p>\n La foarte scurt timp dup\u0103 apari\u0163ia CT scan, \u00een 1973, a fost dezvoltat\u0103 o nou\u0103 tehnic\u0103 imagistic\u0103 numit\u0103 PET scan (Positron Emission Tomography \u2013 Tomografie pe baz\u0103 de emisie de pozitroni). Aceast\u0103 tehnic\u0103 folose\u015fte o substan\u0163\u0103 radioactiv\u0103 combinat\u0103 cu un element chimic natural (glucoz\u0103, ap\u0103 sau amoniac) care se degradeaz\u0103 \u015fi elibereaz\u0103 pozitroni (particule \u00eenc\u0103rcate pozitiv) \u00een organism. Aceste particule sunt detectate pe un monitor \u015fi folosite pentru a forma imagini bi- sau tri-dimensionale cu niveluri diferite de luminozitate \u015fi culoare.<\/p>\n PET scan poate ajuta \u00een diagnosticarea cancerului, ca, de exemplu, \u00een cazul pacien\u0163ilor cu noduli singulari la pl\u0103m\u00e2ni, c\u0103rora nu li se poate face biopsie. O alt\u0103 zona \u00een care PET scan se poate dovedi deosebit de util este \u00een determinarea m\u0103rimii, formei, pozi\u0163iei \u015fi func\u0163ion\u0103rii inimii. Acest test poate ar\u0103ta blocaje \u00een arterele coronariene, identifica zonele ischemice sau diferen\u0163ia \u00eentre mu\u015fchiul normal \u015fi mu\u015fchiul deteriorat al inimii.<\/p>\n De asemenea, PET scan poate ajuta \u00een cazul evalu\u0103rii unui num\u0103r de tulbur\u0103ri ale sistemului nervos, care se manifest\u0103 \u00eent\u00e2i prin schimb\u0103ri ale metabolismului glucozei, \u00eenainte de apari\u0163ia unor leziuni anormale sau mic\u015for\u0103ri ale creierului. Astfel, aceast\u0103 tehnic\u0103 poate ajuta la diagnosticarea bolii Alzheimer, Parkinson, demen\u0163ei, epilepsiei, atacului vascular cerebral \u015fi a bolii Huntington.<\/p>\n Dintre dezavantaje enumer\u0103m rezolu\u0163ia inadecvat\u0103, ceea ce face ca PET scanul s\u0103 nu poat\u0103 caracteriza m\u0103rimea leziunii \u015fi ca anomaliie sub 1 cm \u00een diametru s\u0103 poat\u0103 trece nedetectate. Aceast\u0103 tehnic\u0103 aduce \u015fi ea risc de expunere la radia\u0163ii, astfel \u00eenc\u00e2t precau\u0163ii speciale trebuie luate \u00een cazul gravidelor. De asemenea, PET scan nu permite o diagnosticare precis\u0103 \u2013 de exemplu, celulele care au absorbit substan\u0163a radioactiv\u0103 (izotopul radioactiv) combinat\u0103 cu elementul chimic natural pot indica prezen\u0163a cancerului, dar la fel de bine acest lucru poate fi efectul unei leziuni traumatice, infec\u0163ii sau disfunc\u0163ionalit\u0103\u0163i recente a unui organ.<\/p>\n \u00cen plus, izotopul radioactiv are o doz\u0103 de radia\u0163ie care poate crea probleme pe termen lung \u00een cazul folosirii repetate a PET scan, nerecomand\u00e2ndu-se ca instrument de screening de rutin\u0103. Eficacitatea PET scan poate fi afectat\u0103 de un nivel crescut de glucoz\u0103 \u00een s\u00e2nge sau de insulin\u0103. \u00cen primul caz, pu\u0163in\u0103 substan\u0163\u0103 radioactiv\u0103 este absorbit\u0103 de celule, \u00een timp ce \u00een al doilea intr\u0103 prea mult\u0103, \u00een ambele cazuri rezultatele fiind distorsionate.<\/p>\n Imagistica prin rezonan\u0163\u0103 magnetic\u0103 (sau RMN-ul, cum este cunoscut mai frecvent) este o tehnic\u0103 care folose\u015fte propriet\u0103\u0163i magntice pentru vizualizarea structurilor. Func\u0163ioneaz\u0103 prin m\u0103surarea, \u00een prezen\u0163a unor c\u00e2mpuri magnetice controlate, a r\u0103spunsului unei anumite p\u0103r\u0163i a corpului la undele radio. RMN-ul este adecvat \u00een special \u00een cazul leziunilor \u0163esutului moale \u015fi neuro-patologiilor, dar nu \u015fi pentru \u0163esuturile dense precum oasele. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 RMN-ul poate fi executat \u00een orice plan, permite localizarea deosebit de precis\u0103 a leziunii. De exemplu, poate cuantifica m\u0103rimea infarctului, a zonei afectate de hemoragie dup\u0103 un atac vascular cerebral sau diagnostica tumorile cerebrale.<\/p>\n De\u015fi nu exist\u0103 expunere la radia\u0163ie ionizant\u0103 \u00een cazul RMN-ului, anumi\u0163i speciali\u015fti afirm\u0103 c\u0103 pot ap\u0103rea anumite efecte fiziologice pe termen lung, \u00eensa acestea nu au fost dovedite \u00een mod concluziv. RMN-ul nu se recomand\u0103 \u00een cazul pacien\u0163ilor care au \u00een organism corpuri magnetice str\u0103ine, implanturi metalice sau dispozitive cardiace de genul pace-maker, pacien\u0163ilor care nu \u00ee\u015fi pot \u0163ine respira\u0163ia sau sufer\u0103 de claustrofobie.<\/p>\n Folosirea tehnicilor de imagistic\u0103 medical\u0103 a revolu\u0163ionat practica clinic\u0103, oferind instrumente pentru o diagnosticare mult mai precis\u0103 \u015fi rapid\u0103.<\/p>\n Este, totu\u015fi, deosebit de important pentru siguran\u0163a actului medical ca pacien\u0163ii s\u0103 fie informa\u0163i despre beneficiile \u015fi riscurile poten\u0163iale asociate diferitelor tehnici de imagistic\u0103. \u00cen acest context, comunicarea dintre pacien\u0163i, clinicieni \u015fi speciali\u015ftii \u00een imagistic\u0103 este esen\u0163ial\u0103, \u00een special pentru a reduce c\u00e2t de mult posibil test\u0103rile repetate, care prezint\u0103 riscuri, mai ales \u00een cazul copiilor.<\/p>\n <\/p>\n Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv eAsistent<\/em><\/p>\n \u00a0<\/em><\/p>\n Surse de documentare:<\/em><\/p>\n https:\/\/www.itnonline.com\/article\/eclectic-history-medical-imaging<\/a><\/strong>, https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pubmed\/24663131<\/a><\/strong><\/p>\n http:\/\/www.umich.edu\/~ners580\/ners-bioe_481\/lectures\/pdfs\/2008-09-procAmerPhilSoc_Bradley-MedicalImagingHistory.pdf<\/a> \u2013 accessed 15\/09\/2018, publishing from <\/strong>History of Medical Imaging, Author(s): William G. BradleySource: Proceedings of the American Philosophical Society, Vol. 152, No. 3 (Sep., 2008), pp.349-361Published by: American Philosophical SocietyStable URL: http:\/\/www.jstor.org\/stable\/40541591 .<\/p>\n https:\/\/www.insideradiology.com.au\/benefits\/<\/a><\/p>\n http:\/\/www.pathtonature.com\/medical-imaging\/<\/a><\/p>\n https:\/\/futureofworking.com\/6-advantages-and-disadvantages-of-nuclear-medicine\/<\/a><\/strong><\/p>\n http:\/\/www.imaginis.com\/faq\/history-of-medical-diagnosis-and-diagnostic-imaging<\/a><\/strong><\/p>\n http:\/\/rx4group.com\/the-major-business-challenges-of-medical-imaging-centers\/<\/a><\/em><\/p>\n<\/a><\/p>\n