{"id":4794,"date":"2018-10-07T15:21:07","date_gmt":"2018-10-07T13:21:07","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=4794"},"modified":"2024-08-06T12:59:57","modified_gmt":"2024-08-06T10:59:57","slug":"istoria-domeniului-sanatatii-la-nivel-mondial-pana-la-revolutia-terapeutica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=4794","title":{"rendered":"Istoria domeniului s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii la nivel mondial p\u00e2n\u0103 la revolu\u021bia terapeutic\u0103"},"content":{"rendered":"

\"istoriesanatate\"<\/a>A\u0219a cum indica un articol din Washington Post din urm\u0103 cu 10 ani, cursurile de epidemiologie, s\u0103n\u0103tate public\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103tate la nivel mondial sunt din ce \u00een ce mai atr\u0103g\u0103toare pentru noile genera\u021bii \u0219i mai cerute \u00een universit\u0103\u021bi. Explica\u021bia autorilor era simpl\u0103: pentru noua genera\u021bie, a\u0219a zisa \u201dgenera\u021bie global\u0103\u201d, subiectul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice la nivel mondial \u0219i al maladiilor cu arie mare de extindere este unul extrem de captivant.
\nPe de alt\u0103 parte, singura noutate \u00een acel articol este interesul \u00een cre\u0219tere al studen\u021bilor pentru problematica s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii globale. At\u00e2t principiile de baz\u0103 ale dezbaterii, c\u00e2t \u0219i majoritatea eforturilor \u0219i strategiilor folosite, dar \u0219i problemele legate de s\u0103n\u0103tatea global\u0103 sunt cele vechi, iar multe dintre institu\u021biile care se confrunt\u0103 cu aceste provoc\u0103ri sunt birocra\u021bii mature. P\u00e2n\u0103 \u0219i identificarea \u0219i prioritizarea problemelor globale de s\u0103n\u0103tate – ceea ce istoricii \u0219tiin\u021bei au numit „alegerea problemelor” – depind de for\u021bele sociale \u0219i politice cu r\u0103d\u0103cini \u00een secolul al XIX-lea.
\nCu alte cuvinte, s\u0103n\u0103tatea global\u0103 de ast\u0103zi este o colec\u021bie de probleme, institu\u021bii, oameni, ini\u021biative \u0219i boli care au r\u0103d\u0103cini \u00een trecut. For\u021bele \u0219i evenimentele istorice, de la colonialism p\u00e2n\u0103 la apari\u021bia penicilinei, au determinat starea actual\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii globale. De aceea, \u00een\u021belegerea istoriei s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii globale ne poate ajuta s\u0103 r\u0103spundem provoc\u0103rilor de s\u0103n\u0103tate de ast\u0103zi. De\u0219i majoritatea lucr\u0103torilor medicali la nivel global nu sunt istorici, to\u021bi ar trebui s\u0103 recunoasc\u0103 importan\u021ba factorilor istorici \u00een problemele de s\u0103n\u0103tate contemporane, \u00eentr-o lume din ce \u00een ce mai interconectat\u0103.
\nPentru a \u00een\u021belege consecin\u021bele inten\u021bionate \u0219i neinten\u021bionate declan\u0219ate de interven\u021biile de s\u0103n\u0103tate globale, trebuie s\u0103 examin\u0103m experien\u021bele din trecut. Pentru aceasta este interesant\u0103 evolu\u021bia istoric\u0103 a eforturilor globale \u00een materie de s\u0103n\u0103tate, de la concep\u021biile coloniale privind s\u0103n\u0103tatea public\u0103, la revolu\u021bia terapeutic\u0103, la campaniile de eradicare, etc.<\/p>\n

Medicina colonial\u0103 \u2013 concep\u021biile coloniale despre s\u0103n\u0103tate
\nColonizarea de c\u0103tre europeni a avut efecte directe asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii popula\u021biilor indigene \u0219i a coloni\u0219tilor prin transferul de noi boli, mecanisme de asuprire \u0219i prin procesul de urbanizare. „S\u0103n\u0103tatea global\u0103” de ast\u0103zi este rezultatul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii interna\u021bionale, care, la r\u00e2ndul ei, este produsul \u00eentreprinderilor coloniale. Impactul negativ al colonialismului asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice are trei componente: \u00een primul r\u00e2nd, introducerea de boli aduse de coloni\u0219ti; \u00een al doilea r\u00e2nd, facilitarea r\u0103sp\u00e2ndirii rapide a bolilor; \u0219i \u00een al treilea r\u00e2nd, extragerea bog\u0103\u021biei care a \u00eempiedicat popula\u021biile indigene s\u0103 „se dezvolte” \u00een afara ciclului s\u0103r\u0103ciei \u0219i al bolilor.
\nCele dou\u0103 transform\u0103ri principale care au dus la apari\u021bia unor boli epidemice, pe m\u0103sur\u0103 ce popula\u021biile umane s-au dezvoltat de-a lungul secolelor, au fost cre\u0219terea ora\u0219elor \u0219i cre\u0219terea proximit\u0103\u021bii dintre om \u0219i animale. Aceste evolu\u021bii nu au avut loc uniform \u00een toate civiliza\u021biile umane, motiv pentru care nici prevalen\u021ba bolilor nu a fost similar\u0103. Astfel, c\u00e2nd civiliza\u021biile s-au \u00eent\u00e2lnit una cu alta, bolile au fost schimbate \u00eentre popula\u021bii care nu aveau expunere sau imunitate anterioar\u0103. Epidemia de variol\u0103 din America este un exemplu perfect de dezastru de s\u0103n\u0103tate public\u0103 cauzat direct de sosirea coloni\u0219tilor, iar introducerea malariei \u00een America de Sud este un alt exemplu de introducere a bolilor nespecifice indigenilor.
\nDincolo de introducerea unor noi boli, colonialismul a influen\u021bat \u0219i schimbarea densit\u0103\u021bii popula\u021biei \u00eentr-un mod care i-a f\u0103cut pe indigeni vulnerabili la epidemiile aduse de europeni. Mai mult, crearea de centre urbane aglomerate \u00een Africa, India \u0219i America a oferit teren fertil bolilor infec\u021bioase, cum ar fi holera, tuberculoza \u0219i variola, \u0219i a pus bazele epidemiei actuale de SIDA. Urbanizarea \u2013 o transformare social\u0103 cauzat\u0103 de colonialism – a fost un catalizator clar pentru apari\u021bia bolilor epidemice.
\nNu \u00een ultimul r\u00e2nd, colonialismul a jucat un rol important \u00een ini\u021bierea ciclului s\u0103r\u0103cie-boal\u0103. \u00cen epoca colonial\u0103, eforturile de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii locale au fost secundare obiectivului principal de ob\u021binere a profitului de pe urma coloniilor. Acest lucru se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 colonialismul secolului al XIX se baza, \u00een primul r\u00e2nd, pe extragerea bog\u0103\u021biei \u00eentr-o varietate de forme (filde\u0219, sclavi, zah\u0103r, bumbac, cauciuc, aur, cafea \u0219i ceai) \u00een beneficiul na\u021biunii colonizatoare. Aceast\u0103 preluare a bog\u0103\u021biei a l\u0103sat na\u021biuni \u00een curs de dezvoltare f\u0103r\u0103 multe dintre bunurile de care ar fi putut beneficia. Ast\u0103zi, structurile de putere l\u0103sate de colonialism continu\u0103 s\u0103 perpetueze distribu\u021bia puternic dezechilibrat\u0103 \u0219i inegal\u0103 a bog\u0103\u021biei \u00een na\u021biunile care au fost odat\u0103 colonii europene.<\/p>\n

Studiu de caz: Canalul Panama
\nModalit\u0103\u021bile \u00een care colonialismul influen\u021beaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea global\u0103 pot fi observate \u00een construirea Canalului Panama, la \u00eenceputul secolului al XX-lea. V\u0103zut ca un efort de a cre\u0219te comer\u021bul, canalul Panama a \u00eensemnat moartea a 21.000 de muncitori care au lucrat la el. E\u0219ecul francezilor de a construi Canalul Panama s-a datorat unei epidemii de febr\u0103 galben\u0103 \u0219i malarie \u00een r\u00e2ndul lucr\u0103torilor. Doi medici \u0219i lideri \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice, Walter Reed \u0219i Carlos Finlay, au \u00eencercat s\u0103 rezolve aceast\u0103 problem\u0103 examin\u00e2nd cauzele poten\u021biale ale focarului, precum cre\u0219terea popula\u021biilor de \u021b\u00e2n\u021bari \u0219i a mla\u0219tinilor. \u00cen realitate, primul r\u0103spuns st\u0103tea \u00een s\u0103n\u0103tatea precar\u0103 a lucr\u0103torilor de care nu s-a \u021binut seama \u00een \u00eencercarea de a sus\u021bine interesele economice presante ale puterii coloniale.<\/p>\n

Studiu de caz: Haiti
\nDac\u0103 lu\u0103m colonia francez\u0103 din Saint-Domingue ca studiu de caz, se estimeaz\u0103 c\u0103 pe insula Hispaniola locuiau 400 000 de indigeni \u00eenainte ca spaniolii s\u0103 vin\u0103 \u00een 1492. P\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XVII-lea, niciunul nu a supravie\u021buit. Ei au murit din cauza maltrat\u0103rii de c\u0103tre europeni, dar \u0219i din cauza rujeolei, a variolei \u0219i a tuberculozei – un exemplu care s-a propagat \u00een \u00eentreaga lume nou\u0103 \u00een secolele urm\u0103toare. Aceast\u0103 apari\u021bie pe scar\u0103 larg\u0103 a bolilor epidemice continu\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, iar frica de boli a fost indisolubil legat\u0103 de comer\u021b \u0219i de ocupa\u021bia militar\u0103.
\nCu toate acestea, Saint-Domingue (actuala Haiti) a fost cea mai productiv\u0103 colonie de sclavi din lume, cu p\u00e2n\u0103 la 29 000 de sclavi pe an \u00eenainte de Revolu\u021bia Francez\u0103 din 1789. Dincolo de faptul c\u0103 reprezint\u0103 un exemplu pentru modul \u00een care sclavii erau transforma\u021bi \u00een investi\u021bii, ea a devenit \u0219i centrul medicinei coloniale, mai ales pentru a sus\u021bine interesele comerciale.<\/p>\n

\"istoriesanatate1\"<\/a>Mo\u0219tenirea medicinei coloniale
\n\u00cen timp ce aproximativ dou\u0103 treimi din America Latin\u0103 \u0219i-a ob\u021binut independen\u021ba p\u00e2n\u0103 \u00een 1900, la aceea\u0219i dat\u0103, \u00een Africa exista doar un singur stat liber. Astfel, mo\u0219tenirea colonialismului este mult mai recent\u0103 pe continentul african. \u00cen cartea \u201dVindecarea bolnavilor\u201d, Megan Vaughn exploreaz\u0103 bolile africane din coloniile britanice \u00eentre anii 1890 \u0219i 1950, al\u0103turi de modul \u00een care func\u021biona puterea colonial\u0103 \u0219i c\u00e2t de mult se baza ea pe mecanismele „represive”. Ea sus\u021bine c\u0103 medicina misionar\u0103 s-a concentrat pe controlul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii fizice \u0219i morale a popula\u021biilor, vindecarea promis\u0103 \u0219i adus\u0103 de misionarii medicali f\u0103c\u00e2nd parte dintr-un program de inginerie social\u0103 \u0219i moral\u0103 prin care „Africa ar fi salvat\u0103”.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, mo\u0219tenirea colonialismului \u0219i-a l\u0103sat amprenta \u0219i asupra lumii occidentale. S\u0103n\u0103tatea public\u0103 conceput\u0103 \u0219i practicat\u0103 \u00een Statele Unite \u0219i Europa de Vest \u00een secolul trecut a fost, \u00een primul r\u00e2nd, o activitate de stat \u0219i a fost str\u00e2ns legat\u0103 de protec\u021bia intereselor statului. Deriv\u00e2nd din preocup\u0103rile unei lumi din ce \u00een ce mai globalizate, multe dintre problemele de s\u0103n\u0103tate cu care se confrunt\u0103 politicienii de ast\u0103zi r\u0103m\u00e2n probleme „interna\u021bionale” de s\u0103n\u0103tate. Unul dintre principiile cheie ale acestei concep\u021bii interna\u021bionale privind s\u0103n\u0103tatea global\u0103 a fost acela de a proteja cet\u0103\u021benii \u00eempotriva amenin\u021b\u0103rilor percepute ca av\u00e2nd o origine extern\u0103, \u00een special \u00eempotriva bolilor infec\u021bioase transmise peste grani\u021bele na\u021bionale.<\/p>\n

Desigur, cercetarea medical\u0103 occidental\u0103 a abordat nevoile lumii \u00een curs de dezvoltare \u00een moduri benefice – prin dezvoltarea chininei ca profilaxie pentru malarie, prevenirea febrei galbene etc. – dar a f\u0103cut-o cu o atitudine „vestic\u0103” \u00een concordan\u021b\u0103 cu etosul colonialismului. Progresele f\u0103cute \u00een vaccin\u0103ri, prevenire \u0219i tratamente au fost cercetate aproape exclusiv pentru c\u0103 na\u021biunile occidentale au avut un interes militar sau comercial \u00een zonele \u00een care bolile tropicale erau predominante. Prin prevenire \u0219i tratament, r\u0103sp\u00e2ndirea interna\u021bional\u0103 a bolii a fost stopat\u0103 \u0219i exploatarea bog\u0103\u021biilor coloniilor a fost p\u0103strat\u0103.<\/p>\n

Revolu\u021bia terapeutic\u0103 \u2013 concep\u021biile medicinei timpurii
\nDe secole, teoria umorilor a grecilor a constituit baza g\u00e2ndirii medicale. \u00cen esen\u021b\u0103, teoria a atribuit boala unui dezechilibru al celor patru umori de baz\u0103: s\u00e2nge, flegm\u0103, bil\u0103 neagr\u0103 \u0219i bil\u0103 galben\u0103. S\u00e2ngerarea, purjarea \u0219i transpira\u021bia reprezentau practica standard, menit\u0103 s\u0103 restabileasc\u0103 echilibrul umoral. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, medicii au crezut cu \u00eenver\u0219unare \u00een astfel de regimuri epuizante \u0219i \u00een baza umoral\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i a patologiei.
\nNefiind bazate pe dovezi, aceste practici erau d\u0103un\u0103toare pacien\u021bilor \u0219i inutile medicilor. Consecin\u021bele negative ale acestor practici au deschis o epoc\u0103 de nihilism caracterizat\u0103 de ne\u00eencrederea public\u0103 fa\u021b\u0103 de profesia medical\u0103. Nihilismul medical reprezenta atitudinea dominant\u0103 conform c\u0103reia medicii puteau \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 s\u0103-i r\u0103neasc\u0103 pe pacien\u021bi sau s\u0103-i ajute. De aceea, mul\u021bi preferau s\u0103 lase natura s\u0103-\u0219i urmeze cursul, mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 apeleze la ajutorul profesiei medicale.
\nLa \u00eenceputul secolului al XIX-lea, accentul cercet\u0103rii medicale s-a schimbat. Patologia generalizat\u0103 bazat\u0103 pe umorile corpului uman este treptat \u00eenlocuit\u0103 de o patologie specific\u0103 conectat\u0103 cu fiziologia \u0219i transmiterea bolilor. Aceast\u0103 tranzi\u021bie, cunoscut\u0103 sub denumirea de „revolu\u021bie terapeutic\u0103”, a avut loc \u00een secolul al XX-lea, c\u00e2nd cercetarea \u00eencepe s\u0103 se concentreze pe boli specifice. Revolu\u021bia terapeutic\u0103 este considerat\u0103 a reprezenta momentul \u00een care medicina a \u00eenceput s\u0103 func\u021bioneze.<\/p>\n

Teoria germenilor
\nMedicina cunoa\u0219te o schimbare dramatic\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, odat\u0103 cu apari\u021bia teoriei germenilor drept cauz\u0103 a bolilor. Potrivit acestei teorii, filosofia bolii este caracterizat\u0103 de ideea c\u0103 acestea sunt \u201dprinse\u201d atunci c\u00e2nd anumi\u021bi agen\u021bi patogeni p\u0103trund \u00een trup \u0219i \u00eencep s\u0103 se multiplice. Dac\u0103, de exemplu, prindem un virus al r\u0103celii, trupul nostru dezvolt\u0103 sisteme de r\u0103ceal\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce noi devenim mai congestiona\u021bi \u0219i mai bolnavi. Printre suporterii timpurii ai teoriei germenilor au fost Louis Pasteur, Robert Koch \u0219i John Snow. Pasteur, tat\u0103l teoriei germenilor, a dezv\u0103luit misterele multor boli \u0219i a contribuit la dezvoltarea primelor vaccinuri. Colegul \u0219i rivalul lui Pasteur, Robert Koch, a dezvoltat postula\u021biile lui Koch, care au stabilit o list\u0103 de criterii pentru a dovedi originea bacterian\u0103 a unei boli. John Snow, deseori numit tat\u0103l epidemiologiei moderne, este cel mai bine cunoscut pentru descoperirea modului de transmitere a holerei \u0219i pentru prevenirea unei epidemii prin \u00eenl\u0103turarea m\u00e2nerului pompei de ap\u0103 Broad Street din Soho, Londra.
\nAceste descoperiri au condus la cincizeci de ani (\u00eentre anii 1870 \u0219i 1920) de domina\u021bie a paradigmei bacteriologe. Acest lucru a fost sus\u021binut de rezultatele impresionante aduse de cercetare: deceniul anilor 1870 va duce la izolarea agen\u021bilor responsabili de producerea leprei \u0219i a antraxului; anii 1880 au \u00eensemnat g\u0103sirea agen\u021bilor responsabili de febr\u0103 tifoid\u0103, tuberculoz\u0103, holer\u0103, difterie \u0219i meningit\u0103 meningococic\u0103; anii 1890 au adus descoperiri despre cium\u0103 \u0219i malarie; \u0219i, p\u00e2n\u0103 \u00een 1910, tuse convulsiv\u0103, sifilis \u0219i tifos epidemic. Paradigma bacteriologic\u0103 a fost ulterior completat\u0103, la \u00eenceputul secolului al XX-lea, prin recunoa\u0219terea importan\u021bei bolilor transmise prin vectori, alimenta\u021bie \u0219i a bolilor transmise de c\u0103tre purt\u0103tori s\u0103n\u0103to\u0219i.<\/p>\n

Efectele asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii globale
\nRevolu\u021bia terapeutic\u0103 a creat o nou\u0103 \u00een\u021belegere a bolilor \u0219i a dat startul biomedicinei occidentale. \u00cen primul r\u00e2nd, bolile au \u00eenceput s\u0103 fie privite ca fiind specifice \u0219i separate, mai degrab\u0103 dec\u00e2t ca fiind cauzate de dezechilibre vagi ale umorilor. \u00cen al doilea r\u00e2nd, medicina a devenit parte a \u0219tiin\u021bei, care are loc \u00een laborator, al\u0103turi de \u0219tiin\u021bele tradi\u021bionale. Mai mult, s\u0103n\u0103tatea public\u0103 a c\u0103p\u0103tat o nou\u0103 funda\u021bie odat\u0103 ce teoria germenilor s-a instalat \u00een con\u0219tiin\u021ba public\u0103.<\/p>\n

\u0218i totu\u0219i, ce a \u00eensemnat aceast\u0103 evolu\u021bie pentru lumea sub-dezvoltat\u0103, non-occidental\u0103? Teoria germenilor a fost revolu\u021bionar\u0103 nu numai din punct de vedere \u0219tiin\u021bific, ci \u0219i pentru c\u0103 a schimbat ideile oamenilor cu privire la semnifica\u021bia bolii. De exemplu, \u00eenainte de revolu\u021bia terapeutic\u0103, la \u00eenceputul secolului al XIX-lea, oamenii credeau c\u0103 tuberculoza era contractat\u0103 de indivizi care erau foarte inteligen\u021bi. Ideea era c\u0103 indivizii erau infecta\u021bi deoarece erau prea frumo\u0219i \u0219i inteligen\u021bi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. Descoperirea naturii microbiene a tuberculozei de c\u0103tre Koch a a distrus aceast\u0103 concep\u021bie fals\u0103. \u00cen cur\u00e2nd tuberculoza a devenit cunoscut\u0103 ca o boal\u0103 a celor s\u0103raci, asociat\u0103 cu condi\u021biile de via\u021b\u0103 precare, cu munca copiilor etc. Astfel, reformatorii sociali au folosit teoria germenilor pentru a sus\u021bine cauza reformei. \u00cen s\u0103n\u0103tatea global\u0103, impactul major al teoriei germenilor nu a fost neap\u0103rat \u00een zona terapeutic\u0103, ci \u00een faptul c\u0103 a oferit sus\u021bin\u0103torilor s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice o nou\u0103 justificare \u0219i argumente pentru eforturile locale \u0219i globale.<\/p>\n

\u00cen plus, revolu\u021bia terapeutic\u0103 a adus \u0219i globalizarea medicinei. Ierburile \u0219i substan\u021bele chimice din Lumea Nou\u0103 au devenit m\u0103rfuri de valoare \u0219i au modificat profund arsenalul medicinii europene. Chinina, una dintre propriet\u0103\u021bile scoar\u021bei de Cinchona („coaja peruvian\u0103”) a devenit recunoscut\u0103 pentru tratamentul malariei. Astfel, de la \u00eenceput, medicina a devenit terenul unor contraste: pe de o parte, reprezint\u0103 o marf\u0103 \u0219i, pe de alt\u0103 parte, bun social care ar trebui s\u0103 fie la fel de accesibil tuturor. Comercializarea medicamentelor a f\u0103cut ca for\u021bele pie\u021bei s\u0103 le influen\u021beze disponibilitatea \u0219i distribu\u021bia. Cu toate acestea, a fost acceptat\u0103, \u00een acela\u0219i timp, urgen\u021ba moral\u0103 de a oferi lumii tratamente bazate pe medicamentele disponibile.<\/p>\n

\u00cen concluzie, se poate spune c\u0103 revolu\u021bia terapeutic\u0103 a dat lumii \u00eencrederea \u00een medicin\u0103. Ast\u0103zi avem \u00eencredere \u00een pastilele pe care le lu\u0103m, un sentiment de siguran\u021b\u0103 ancorat \u00een cunoa\u0219terea care a izvor\u00e2t din revolu\u021bia terapeutic\u0103.
\nCu toate acestea, \u00een ciuda c\u00e2\u0219tigurilor, societatea a pierdut ceva. De la revolu\u021bia terapeutic\u0103, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea rezultatelor din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii a fost str\u00e2ns legat\u0103 de progresele tehnologiei biomedicale. Ast\u0103zi, paradigma biomedical\u0103 a adus \u00een medicin\u0103 un model interven\u021bionist, bazat pe boal\u0103 \u0219i care se potrive\u0219te mai pu\u021bin cu afec\u021biuni cum ar fi obezitatea \u0219i astmul. Confruntat\u0103 cu cre\u0219terea inciden\u021bei bolilor cronice, lumea medical\u0103 occidental\u0103 caut\u0103 \u00een continuare r\u0103spunsuri \u00een dezvoltarea de medicamente, terapia genetic\u0103 etc. Este, \u00eens\u0103, posibil ca aceste r\u0103spunsuri s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 \u00een alt\u0103 parte. (continuarea \u00een num\u0103rul urm\u0103tor).<\/p>\n

 <\/p>\n

Adaptare dup\u0103 \u201dIstoria s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mondiale\u201d (The History of Global Health) de Mirela Musta\u021b\u0103 \u2013 Redactor executiv E-asistent
\nSurse de documentare:
\nhttp:\/\/www.uniteforsight.org\/global-health-history\/module1
\nhttp:\/\/www.uniteforsight.org\/global-health-history\/module2
\nhttp:\/\/www.uniteforsight.org\/global-health-history\/module3
\nAdev\u0103rul despre cancer: Istoria, tratamentul \u0219i preven\u021bia sa, de Ty M Bollinger
\nwww.antena3.ro (foto 1)
\nhttps:\/\/cultural.bzi.ro (foto 2)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A\u0219a cum indica un articol din Washington Post din urm\u0103 cu 10 ani, cursurile de epidemiologie, s\u0103n\u0103tate public\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103tate la nivel mondial sunt din ce \u00een ce mai atr\u0103g\u0103toare pentru noile genera\u021bii \u0219i mai cerute \u00een universit\u0103\u021bi. Explica\u021bia autorilor era simpl\u0103: pentru noua genera\u021bie, a\u0219a zisa \u201dgenera\u021bie global\u0103\u201d, subiectul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice la nivel mondial […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":4772,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4794"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4794"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4794\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4795,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4794\/revisions\/4795"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4772"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4794"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4794"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4794"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}