![\"istorie\"](\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2018\/11\/istorie.jpg\")
<\/a>Eforturile de eradicare: malarie vs. variol\u0103<\/strong><\/p>\nAnul 1969 p\u0103rea s\u0103 aduc\u0103, potrivit declara\u021biei chirurgului general William Stewart \u00eenaintea Congresului, \u00eenchiderea \u201dcapitolului privind bolile infec\u021bioase” din istoria Statelor Unite. La acel moment, antibioticele \u0219i vaccinurile oferiser\u0103 comunit\u0103\u021bii medicale o serie de victorii impresionante, de la descoperirea penicilinei, p\u00e2n\u0103 la apropiata eradicare a variolei \u0219i a poliomielitei. Atunci s-a crezut c\u0103 acest r\u0103zboi aproape se terminase.<\/p>\n
Ast\u0103zi, dup\u0103 ce ne-am confruntat cu a\u0219a-numitele boli infec\u021bioase emergente \u0219i re-emergente, \u0219tim mai bine. \u00cen timp ce prevalen\u021ba malariei \u0219i a infec\u021biilor cu tuberculoz\u0103 a sc\u0103zut \u00een \u021b\u0103rile dezvoltate, inciden\u021ba lor a crescut \u00een regiunile deja endemice. De fapt, potrivit datelor existente, 41% din popula\u021bia lumii tr\u0103ie\u0219te acum \u00een zonele \u00een care se transmite malaria. Chiar \u0219i \u00een acest secol, \u00een \u021b\u0103rile \u00een curs de dezvoltare, malaria r\u0103m\u00e2ne a patra cauz\u0103 a decesului la copiii, dup\u0103 afec\u021biunile perinatale, infec\u021biile respiratorii inferioare \u0219i bolile diareice. Care este cauza acestor cifre alarmante, \u00een ciuda eforturilor de peste un secol de control al maladiei \u0219i a tuturor fondurilor alocate?<\/p>\n
Compara\u021bia eforturilor de s\u0103n\u0103tate public\u0103 dedicate controlului malariei \u0219i variolei arat\u0103 importan\u021ba factorilor sociali, implic\u0103rii locale \u0219i voin\u021bei politice.<\/p>\n
Scurt\u0103 istorie a eforturilor de eradicare a malariei: cel mai agresiv mecanism dedicat eradic\u0103rii malariei a fost Programul Global de Eradicare a Malariei, lansat de Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) \u00een 1955. El aducea dou\u0103 instrumente noi: medicamentul chloroquin\u0103 pentru tratamentul persoanelor infectate \u0219i DDT pentru controlul \u021b\u00e2n\u021barilor.<\/p>\n
Succesele ini\u021biale au inclus eradicarea \u00een \u021b\u0103rile cu clim\u0103 temperat\u0103 \u0219i unde transmiterea era sezonier\u0103. \u021a\u0103ri precum India \u0219i Sri Lanka au \u00eenregistrat reduceri dramatice ale num\u0103rului de focare de malarie, urmate, ulterior \u00eencet\u0103rii eforturilor, de cre\u0219teri la nivelurile anterioare. Potrivit OMS, „alte na\u021biuni au \u00eenregistrat progrese neglijabile (precum Indonezia, Afganistan, Haiti \u0219i Nicaragua), iar altele au fost excluse complet din campania de eradicare (cea mai mare parte a Africii Subsahariene)”.<\/p>\n
Apari\u021bia rezisten\u021bei la tratament la oameni, ineficien\u021ba insecticidelor din cauza rezisten\u021bei \u021b\u00e2n\u021barilor, mi\u0219carile masive ale popula\u021biei \u0219i lipsa de participare a comunit\u0103\u021bii au f\u0103cut ca eforturile pe termen lung s\u0103 nu poat\u0103 fi men\u021binute. \u00cen plus, integrarea programelor anti-malarie „verticale” care se bazau pe un instrument unic, larg r\u0103sp\u00e2ndit, \u00een cadrul serviciilor de s\u0103n\u0103tate „orizontale”, a fost efectuat\u0103, de multe ori, f\u0103r\u0103 o examinare atent\u0103 a celor mai bune mijloace de realizare a integr\u0103rii optime \u0219i a controlului malariei. \u00cen consecin\u021b\u0103, c\u00e2\u0219tigurile ob\u021binute au fost pierdute rapid, iar \u00een anul 1977, scopul eradic\u0103rii a fost oficial abandonat \u0219i \u00eenlocuit cu cel de control.<\/p>\n
Ulterior, \u00een conformitate cu principiile asisten\u021bei medicale primare prezentate la Conferin\u021ba de la Alma Ata din 1978, multe \u021b\u0103ri au revizuit activit\u0103\u021bile lor anti-malarie pe baza priorit\u0103\u021bilor la nivel comunitar \u0219i \u00een cadrul unui sistem integrat de asisten\u021b\u0103 medical\u0103 care utilizeaz\u0103 \u00een mod optim resursele existente. Principiul de baz\u0103 a fost acela de a adapta eforturile planificate de control al malariei la condi\u021biile locale, lu\u00e2nd \u00een considerare varia\u021bia geografic\u0103 a condi\u021biilor epidemiologice \u0219i socio-economice. \u00cen timp ce furnizarea diagnosticului precoce \u0219i a tratamentului eficient a fost privit\u0103 ca un drept de baz\u0103 pentru toate popula\u021biile expuse riscului, s-a con\u0219tientizat \u0219i acceptat suplimentar faptul c\u0103 sunt necesare diferite strategii de combatere a malariei pentru diferite situa\u021bii particulare.<\/p>\n
Concluzia care se desprinde este c\u0103 modelul abord\u0103rii neadaptate local la diferen\u021bele sociale \u0219i caracteristicile epidemiologice diferite ale diverselor comunit\u0103\u021bi nu func\u021bioneaz\u0103 \u0219i c\u0103 sistemele de s\u0103n\u0103tate pu\u021bin evaluate sunt incapabile s\u0103 pun\u0103 \u00een aplicare \u00een mod eficient instrumente noi \u0219i s\u0103 furnizeze sisteme de supraveghere adecvat\u0103.<\/p>\n
Eradicarea variolei: spre deosebire de malarie, variola a fost eradicat\u0103. Eforturile pentru eradicarea sa au \u00eenceput \u00een anul 1967, ultimul caz endemic a ap\u0103rut \u00een 1977, iar eradicarea a fost declarat\u0103 \u00een mai 1980. Succesul acestui program, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 a beneficiat de lec\u021biile \u00eenv\u0103\u021bate \u00een programul e\u0219uat pentru eradicarea malariei, se datoreaz\u0103 mai multor factori biologici (nu au ap\u0103rut cazuri de infec\u021bie recurent\u0103, a fost disponibil un vaccin eficient, persoanele infectate au fost u\u0219or de identificat \u0219i monitorizat), factori politici (au existat o motiva\u021bie politic\u0103 puternic\u0103 pentru eliminarea ei \u015fi cooperare la nivel global) \u0219i factori sociali, care l-au favorizat.<\/p>\n
Concluziile lui Ronald Ross \u2013 ofi\u021berul britanic care a fost primul care a demonstrat c\u0103 parazitul malariei poate fi transmis de la pacientul infectat la \u021b\u00e2n\u021bari \u015fi a scris \u00een 1911 c\u0103 \u201dmalaria poate fi eradicat\u0103 integral \u00eentr-o localitate prin adoptarea complet\u0103 a oric\u0103reia dintre cele trei mari m\u0103suri preventive, \u0219i anume protec\u021bia personal\u0103, reducerea num\u0103rului de \u021b\u00e2n\u021bari \u0219i tratamentul” \u2013 au fost vizionare. El \u0219i-a dat seama, totu\u0219i, c\u0103 „nicio comunitate nu va putea vreodat\u0103 s\u0103 adopte sau s\u0103 aplice complet vreuna dintre aceste m\u0103suri”, c\u0103 „toate m\u0103surile sunt bune \u0219i utile \u0219i c\u0103 fiecare dintre ele este cea mai eficient\u0103 \u00een anumite circumstan\u021be” \u0219i c\u0103 „aceste adev\u0103ruri continu\u0103 s\u0103 se aplice, dac\u0103 nu adopt\u0103m o singur\u0103 m\u0103sur\u0103, ci mai multe combinate”.<\/p>\n
\u00cen mare m\u0103sur\u0103, aceste lec\u021bii se aplic\u0103 \u00een continuare \u0219i ast\u0103zi \u00een domeniul eradic\u0103rii bolilor infec\u021bioase, la aproape un secol dup\u0103 ce Ross le-a enun\u021bat la \u0218coala de Medicin\u0103 Tropical\u0103 din Liverpool.<\/p>\n
<\/p>\n
Asisten\u021ba medical\u0103 primar\u0103<\/strong> Punctul de cotitur\u0103 pentru domeniul asisten\u021bei medicale primare a fost Conferin\u021ba Interna\u021bional\u0103 \u00een Asisten\u021ba Medical\u0103 Primar\u0103 de la Alma-Ata (6-12 septembrie 1978), care a implicat delega\u021bi ai 134 guverne \u0219i 67 organiza\u021bii neguvernamentale. Declara\u021bia care a urmat conferin\u021bei a promovat pentru prima dat\u0103 ideea c\u0103 s\u0103n\u0103tatea este un drept al omului \u0219i faptul c\u0103 s\u0103n\u0103tatea implic\u0103 mult mai mult dec\u00e2t sectorul de s\u0103n\u0103tate. Temele mari discutate aici au inclus:<\/p>\n Modelul dezvoltat \u00een cadrul conferin\u021bei avea \u0219i o serie de limit\u0103ri: lipsa unei defini\u021bii clare a asisten\u021bei medicale primare, lipsa unor obiective realiste pe termen scurt (inexistente, cu excep\u021bia obiectivului de \u201ds\u0103n\u0103tate pentru to\u021bi p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2000\u201d).<\/p>\n Pentru a particulariza concluziile conferin\u021bei de la Alma Ata, a ap\u0103rut o mi\u0219care alternativ\u0103 denumit\u0103 Asisten\u021b\u0103 Medical\u0103 Primar\u0103 Selectiv\u0103. Aceasta a indicat patru factori care s\u0103 ghideze selec\u021bia bolilor vizate de prevenire \u0219i tratament: prevalen\u021ba, morbiditatea, mortalitatea \u0219i fezabilitatea controlului. Ea s-a concentrat pe patru programe verticale: monitorizarea cre\u0219terii, terapia re-hidrat\u0103rii orale, al\u0103ptarea \u0219i imunizarea (GOBI), iar planificarea familial\u0103, educa\u021bia feminin\u0103 \u0219i suplimentele alimentare (FFF) au fost ad\u0103ugate ulterior. Avantajul acestor interven\u021bii era acela c\u0103 sunt u\u0219or de monitorizat \u0219i evaluat.<\/p>\n <\/p>\n Medicin\u0103 vs. S\u0103n\u0103tate public\u0103<\/strong><\/p>\n De-a lungul istoriei eforturilor globale \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii a existat o tensiune permanent\u0103 \u00eentre medicin\u0103 (tratament) \u0219i s\u0103n\u0103tate public\u0103 (prevenire). Aceast\u0103 tensiune a ap\u0103rut odat\u0103 cu revolu\u021bia terapeutic\u0103 care a adus schimb\u0103ri profunde \u0219i a dat na\u0219tere unor medicamente puternice \u0219i unor companii farmaceutice puternice. Revolu\u021bia terapeutic\u0103 a favorizat, de asemenea, o cultur\u0103 a superiorit\u0103\u021bii biomedicale, promov\u00e2nd medica\u021bia \u0219i ignor\u00e2nd factori sociali importan\u021bi care contribuie la s\u0103n\u0103tate \u0219i la boal\u0103.<\/p>\n Dezbaterea a adus \u00een discu\u021bie ideologii plasate \u00een opozi\u021bie: pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi s\u0103n\u0103tatea, este necesar s\u0103 li se ofere oamenilor fie „mai mul\u021bi medici, spitale, teste \u0219i acces la medicamente”, fie s\u0103 se promoveze „educa\u021bia pacientului \u0219i prevenirea, pentru a r\u0103spunde nevoilor de baz\u0103”.<\/p>\n Adev\u0103rul este c\u0103 focalizarea pe interven\u021biile medicale \u00een detrimentul infrastructurii primare de s\u0103n\u0103tate este o modalitate ineficient\u0103 de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi s\u0103n\u0103tatea, at\u00e2t pe plan intern, c\u00e2t \u0219i pe plan interna\u021bional. \u00cen acela\u0219i timp, negarea unei \u00eengrijiri medicale eficiente \u0219i a a\u0219a-numitelor „interven\u021bii verticale” reprezint\u0103 o \u00eenc\u0103lcare a dreptului de a avea acces la tratamente disponibile \u0219i eficiente. Trebuie s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 tratamentul medical nu trebuie s\u0103 vin\u0103 \u00een detrimentul ini\u021biativelor \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice. Pentru eficacitate \u015fi eficien\u0163\u0103, trebuie recurs la o „abordare pe diagonal\u0103”, \u00a0\u00een care eforturile \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii includ at\u00e2t interven\u021biile medicale, c\u00e2t \u0219i activit\u0103\u021bile s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice de prevenire.<\/p>\n <\/p>\n Provoc\u0103rile globale moderne legate de s\u0103n\u0103tate<\/strong><\/p>\n \u00centr-o lume tot mai globalizat\u0103, s\u0103n\u0103tatea reprezint\u0103 \u00een prezent o colec\u021bie de probleme interconectate \u0219i sistemice. Din cauza lipsei celor mai bune practici referitoare la cre\u0219terea ratelor de rezisten\u021b\u0103 la medicamente, s\u0103n\u0103tatea global\u0103 trebuie s\u0103 se \u00eendrepte c\u0103tre o mi\u0219care integrat\u0103, transparent\u0103 \u0219i holistic\u0103, pentru a aborda \u00een mod eficient provoc\u0103rile moderne.<\/p>\n Una dintre primele probleme vine din o cunoa\u0219tere limitat\u0103 a celor mai bune practici \u0219i din discrepan\u021ba cunoa\u0219tere \u2013 ac\u021biune. \u00cen locul unei mi\u0219c\u0103ri coordonate, eforturile de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi s\u0103n\u0103tatea global\u0103 sunt diverse ca activit\u0103\u021bi sau impact. Alte probleme includ programe \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0nesustenabile, lipsa integr\u0103rii locale, mecanisme de evaluare neperformante \u0219i lipsa transparen\u021bei. Tocmai de aceea, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea modelelor de bun\u0103 practic\u0103 existente este esen\u021bial\u0103. Iar problema este cu at\u00e2t mai acut\u0103 cu c\u00e2t lipsa accesului la informa\u021bia \u0219i cunoa\u0219terea referitoare la interven\u021biile de s\u0103n\u0103tate cele mai eficiente, rezultate \u00een baza unor studii de calitate,\u00a0 afecteaz\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 \u021b\u0103rile dezvoltate, dar \u0219i pe cele mai pu\u021bin dezvoltate. Pentru a facilita transmiterea informa\u021biei \u0219i cunoa\u0219terii despre modelele de bun\u0103 practic\u0103 trebuie \u00eent\u0103rite institu\u021biile \u0219i mecanismele care promoveaz\u0103 sistematic leg\u0103tura dintre cercet\u0103tori, deciden\u021bii politici \u0219i to\u021bi lucr\u0103torii medicali care au pozi\u021bia necesar\u0103 pentru a influen\u021ba promovarea rezultatelor cercet\u0103rii.<\/p>\n O a doua problem\u0103 vine din modul \u00een care este asigurat\u0103 \u00eengrijirea de s\u0103n\u0103tate. \u00cen ciuda cantit\u0103\u021bii enorme de resurse care pot fi utilizate \u00een activitatea de s\u0103n\u0103tate global\u0103, cum ar fi vaccinurile, asisten\u021ba medical\u0103 primar\u0103, terapiile pe baz\u0103 de medicamente, \u00eengrijirea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii materne \u0219i a copilului \u0219i chirurgia de baz\u0103, folosirea cu succes a acestor resurse la nivel global r\u0103m\u00e2ne problematic\u0103. Principalul motiv este lipsei infrastructurii de s\u0103n\u0103tate \u00een majoritatea \u021b\u0103rilor \u00een curs de dezvoltare.<\/p>\n \u00cen plus de aceasta, de\u0219i finan\u021barea donorilor \u00een programe de s\u0103n\u0103tate la nivel global a atins 14 miliarde $ \u00een 2004, de exemplu, rezultatele continu\u0103 s\u0103 fie greu de m\u0103surat \u015fi, conform majorit\u0103\u0163ii p\u0103rerilor, mai degrab\u0103 slabe. Aceasta face ca finan\u021batorii s\u0103 cear\u0103 obiective, standarde \u0219i indicatori de performan\u021b\u0103 \u00een schimbul asisten\u021bei lor financiare. Din acest motiv este deopotriv\u0103 interesul \u021b\u0103rilor dezvoltate \u0219i al celor \u00een curs de dezvoltare s\u0103 investeasc\u0103 \u00een \u00eent\u0103rirea sistemelor de colectare a informa\u021biei referitoare la progresele sistemelor de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, dup\u0103 ani de aplicare deficitar\u0103 a programelor de combatere a tuberculozei, malariei \u0219i HIV, au ap\u0103rut problemele de rezisten\u021b\u0103 extins\u0103 la medicamente. De exemplu, \u00een timp ce prevalen\u021ba infec\u021biilor cu malarie a sc\u0103zut \u00een \u021b\u0103rile dezvoltate, inciden\u021ba a crescut \u00een regiunile deja endemice. 41% din popula\u021bia lumii tr\u0103ie\u0219te acum \u00een zonele \u00een care se transmite malaria. Aceast\u0103 evolu\u021bie alarmant\u0103 continu\u0103, \u00een ciuda eforturilor de control al malariei de peste un secol \u0219i a resurselor mari alocate acestor eforturi. Rezisten\u021ba la medicamente reprezint\u0103 o provocare major\u0103 pentru eforturile globale \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, deoarece face ca acestea s\u0103 fie ineficiente \u0219i s\u0103 se dezvolte parazi\u021bi extrem de virulen\u021bi.<\/p>\n Pacien\u021bii care-\u0219i respect\u0103 regimul de medica\u021bie pot preveni apari\u021bia \u00een continuare a parazi\u021bilor rezisten\u021bi la medicamente. \u00cen plus de faptul c\u0103 nu cre\u0219te rezisten\u021ba, ratele ridicate de aderen\u021b\u0103 la tratament pot preveni transmiterea bolii. Atunci c\u00e2nd pacien\u021bii nu reu\u0219esc s\u0103 ia dozele adecvate la intervale regulate de timp, ei r\u0103m\u00e2n infecta\u021bi\u00a0 \u0219i pot da boala familiei \u0219i prietenilor lor.<\/p>\n Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, lipsa aderen\u021bei la tratament are efecte d\u0103un\u0103toare \u0219i asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii respectivului pacient. De exemplu, pacien\u021bii care \u0219i-au administrat corect pic\u0103turile antiinflamatorii nesteroidiene dup\u0103 opera\u021bie au fost mai pu\u021bin expu\u0219i s\u0103 dezvolte edem cistoid macular, o cauz\u0103 comun\u0103 a pierderii vederii dup\u0103 opera\u021bia de cataract\u0103.<\/p>\n Principala concluzie este aceea c\u0103, \u00een timp ce domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii globale nu poate fi lipsit niciodat\u0103 de noi provoc\u0103ri, cheia progresului s\u0103u const\u0103 \u00een descoperirea gre\u0219elilor trecutului \u0219i \u00een\u021belegerea responsabil\u0103 a acestora, cu scopul unui viitor mai bun.<\/p>\n <\/p>\n Adaptare dup\u0103 \u201dIstoria s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mondiale\u201d (The History of Global Health) de Mirela Musta\u021b\u0103 \u2013 Redactor executiv E-asistent<\/strong> http:\/\/www.uniteforsight.org\/global-health-history\/module4<\/p>\n http:\/\/www.uniteforsight.org\/global-health-history\/module5<\/p>\n
\nLa \u00eenceputul anilor 1970, a\u0219a-numita abordare vertical\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, care a fost utilizat\u0103 \u00een eforturile de eradicare a variolei \u0219i a malariei, a \u00eenceput s\u0103 se confrunte cu critici acerbe.
\nFrustra\u021bi de folosirea strategiilor pe vertical\u0103 \u0219i de lipsa de participare a comunit\u0103\u021bii, tot mai mul\u021bi au \u00eenceput s\u0103 adopte o atitudine de scepticism fa\u021b\u0103 de implicarea sectorului ter\u021biar pe modelul medicinei occidentale \u00een zonele cu resurse limitate. \u00cen acela\u0219i timp, au \u00eenceput s\u0103 recunoasc\u0103 importan\u021ba condi\u021biilor sociale \u0219i a serviciilor din alte sectoare, care s-au dovedit vitale pentru s\u0103n\u0103tatea \u0219i bun\u0103starea popula\u021biei.
\nNoul concept dezvoltat \u00een perioada anilor 1970, denumit „dezvoltarea uman\u0103”, s-a bazat pe un model care viza furnizarea de servicii primare de s\u0103n\u0103tate de baz\u0103. \u00cen aceast\u0103 formul\u0103, asisten\u021ba medical\u0103 primar\u0103 (AMP) trece printr-o schimbare, iar accentul se pune pe dezvoltarea sistemului de s\u0103n\u0103tate \u0219i pe serviciile de s\u0103n\u0103tate de baz\u0103.<\/p>\n\n
<\/a><\/p>\n
\nSurse de documentare<\/strong>:<\/p>\n