Mauro Costa Mattioli de la Colegiul de medicina Baylor, Texas,<\/em> \u015fi colegii lui demonstreaz\u0103 c\u0103 introducerea unei bacterii \u00een flora intestinal\u0103 a \u015foarecilor de laborator cu simptome autiste poate elimina sau, cel pu\u0163in, diminua aceste simptome.<\/p>\n Bacteria \u00een discu\u0163ie aici este Lactobacillus reuteri (L.reuteri). Se g\u0103se\u015fte \u00een mod frecvent \u00een sistemele digestive s\u0103n\u0103toase \u015fi contribuie la controlul nivelurilor de aciditate. \u015ei poate fi ob\u0163inut\u0103 foarte u\u015for prin consumul de probiotice. Cele mai comune tipuri de probiotice sunt Lactobacillus \u015fi Bifidobacterium, fiecare dintre ele av\u00e2nd diferite specii, care, la r\u00e2ndul lor, au diferite tulpini.<\/p>\n Dr. Costa-Mattioli \u015fi echipa lui au raportat pentru prima oar\u0103 efectele L. reuteri asupra autismului \u00een 2016, dup\u0103 ce au f\u0103cut experimente pe mame \u015foareci obeze.\u00a0 Acestea au tendin\u0163a s\u0103 dea na\u015ftere unor pui cu tr\u0103s\u0103turi autiste \u2013 lipsa dorin\u0163ei de a socializa, comportamente repetitive \u015fi lipsa dorin\u0163ei de a comunica (\u00een cazul \u015foarecilor, prin emiterea de semnale ultrasonice). Cercet\u0103torii au observat c\u0103 flora intestinal\u0103, at\u00e2t a mamelor obeze, c\u00e2t \u015fi a puilor, este lipsit\u0103 de L. reuteri. Ei s-au \u00eentrebat ce efect ar putea avea transplantarea acestei bacterii \u00een intestinul lor. Au descoperit atunci c\u0103, \u00een cazul puilor, manifest\u0103rile autiste disp\u0103reau.<\/p>\n Aceste rezultate au dus la studiul recent men\u0163ionat la \u00eenceput. Experimentele au fost desf\u0103\u015furate cu \u015foareci de laborator c\u0103rora li s-au indus simptome autiste \u00een 4 modalit\u0103\u0163i diferite. Prima categorie de \u015foareci de laborator a fost modificat\u0103 genetic, iar a doua a fost expus\u0103 la acid valproic, un medicament folosit pentru tratarea tulbur\u0103rilor bipolare \u015fi migrenelor, care este cunoscut c\u0103 induce autism fetu\u015filor. A treia categorie a avut intestinul cur\u0103\u0163at de toat\u0103 flora intestinal\u0103, iar a patra categorie a f\u0103cut parte dintr-o ramur\u0103 cunoscut\u0103 drept BTBR, ai c\u0103rei indivizi manifest\u0103 simptome de tipul celor autiste, f\u0103r\u0103 a se cunoa\u015fte cauza.<\/p>\n Cercet\u0103torii au analizat flora intestinal\u0103 a tuturor celor 4 categorii. Ei au descoperit c\u0103, \u00een timp ce \u015foarecii care suferiser\u0103 modific\u0103ri genetice \u015fi \u015foarecii BTBR aveau, dup\u0103 cum era de a\u015fteptat, niveluri sc\u0103zute de L. reuteri, iar cei din categoria a 3a, cu flora intestinal\u0103 cur\u0103\u0163at\u0103, nu aveau deloc L reuteri, \u015foarecii expu\u015fi la acid valproic aveau nivelurile normale de L. reuteri.\u00a0 Acest ultim rezultat a fost nea\u015fteptat.<\/p>\n \u00cen urm\u0103toarea etap\u0103 a studiului, cercet\u0103torii s-au asigurat c\u0103 \u00eentre 7 \u015fi 15 \u015foareci din fiecare dintre cele 4 categorii, au avut, \u00eencep\u00e2nd cu v\u00e2rsta de 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, ap\u0103 de b\u0103ut pulverizat\u0103 cu L reuteri. \u00cen acela\u015fi timp, un num\u0103r echivalent din fiecare categorie a continuat s\u0103 primeasc\u0103 ap\u0103 de b\u0103ut obi\u015fnuit\u0103. \u00cen tot acest timp, cercet\u0103torii au colectat regulat materiile fecale ale tuturor acestor sub-grupuri de \u015foareci, pentru a putea monitoriza compozi\u0163ia florei intestinale. Apoi, la v\u00e2rsta de 7 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, acestora li s-au dat dou\u0103 tipuri de teste care s\u0103 demonstreze nivelul de abilit\u0103\u0163i sociale.<\/p>\n \u00cen ambele teste, to\u0163i \u015foarecii c\u0103rora li s-a pulverizat apa de b\u0103ut cu L. reuteri, indiferent de cum li se induseser\u0103 simptomele autiste, s-au dovedit mai sociabili dec\u00e2t echivalen\u0163ii lor (din fiecare dintre cele 4 grupe) c\u0103rora nu li se d\u0103duse L. reuteri \u00een ap\u0103. \u00a0\u00a0Ipoteza ini\u0163ial\u0103 a cercet\u0103torilor a fost c\u0103 suplimentul de L reuteri a normalizat flora intestinal\u0103 a \u015foarecilor cu deficien\u0163e de L. reuteri. De fapt, L. reuteri a reu\u015fit s\u0103 elimine comportamentele autiste chiar \u015fi \u00een cazul \u015foarecilor cu nivel normal de L. reuteri, precum grupul care fusese expus la acid valproic.<\/p>\n A doua ipotez\u0103 a cercet\u0103torilor a fost c\u0103 mecanismul prin care L. reuteri elimin\u0103 manifest\u0103rile autiste este printr-o interac\u0163iune cu oxitocina, un hormon care modeleaz\u0103 comportamenul \u015fi joac\u0103 un rol \u00een modalit\u0103\u0163ile \u00een care oamenii \u015fi alte mamifere formeaz\u0103 leg\u0103turi sociale. Dr. Costa-Mattioli \u015ftia deja, dintr-un alt studiu, din 2013, c\u0103 pulverizarea oxitocinei \u00een nasul \u015foarecilor cu simptome autiste contribuia la ameliorarea unora dintre aceste simptome.<\/p>\n![\"autism\"](\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/autism.png\")
<\/a><\/p>\n