![\"oncologie\"](\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/oncologie.jpg\")
<\/a>Cel mai vechi caz \u00eenregistrat de cancer de s\u00e2n din lume provine tot din Egiptul antic din 1500 \u00ee.Hr, consemn\u00e2ndu-se atunci \u0219i c\u0103 nu exist\u0103 nicio metod\u0103 de vindecare pentru cancer, doar tratament paliativ. Conform inscrip\u021biilor, tumorile de suprafa\u021b\u0103 au fost \u00eendep\u0103rtate chirurgical \u00eentr-o manier\u0103 similar\u0103 cu cea care este folosit\u0103 \u0219i ast\u0103zi.<\/p>\n\u00cencep\u00e2nd cu secolul al XV-lea, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au dezvoltat o \u00een\u021belegere mai bun\u0103 a corpului uman. \u00cen anul 1761, Giovanni Morgagni din Padova a fost primul care a \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 un lucru care a devenit rutin\u0103 ast\u0103zi \u2013 \u0219i anume autopsii pentru a valida cauza mor\u021bii \u0219i pentru a face constat\u0103ri patologice dup\u0103 moarte. Aceasta a pus bazele oncologiei \u0219tiin\u021bifice \u0219i studiului cancerului.<\/p>\n
\u00cen aceea\u0219i perioad\u0103, chirurgul sco\u021bian John Hunter (1728-1793) a sugerat c\u0103 unele tipuri de cancer ar putea fi vindecate prin interven\u021bie chirurgical\u0103. El a descris \u0219i modul \u00een care chirurgul ar putea decide care tipuri de cancer pot fi astfel \u00eendep\u0103rtate.<\/p>\n
Un secol mai t\u00e2rziu, dezvoltarea anesteziei a permis chirurgiei s\u0103 c\u00e2\u0219tige teren \u0219i s-au dezvoltat opera\u021bii clasice de cancer cum ar fi mastectomia radical\u0103.<\/p>\n
Odat\u0103 cu secolul al XIX-lea, ca efect al folosirii microscopului modern, s-a ajuns la studierea \u021besuturilor bolnave, ceea ce a \u00eensemnat \u0219i na\u0219terea oncologiei \u0219tiin\u021bifice. Rudolf Virchow, denumit adesea \u0219i fondatorul patologiei celulare, este cel care a furnizat baza \u0219tiin\u021bific\u0103 pentru studiul patologic modern al cancerului. La fel cum Morgagni a legat constat\u0103rile autopsiei observate cu ochiul liber cu evolu\u021bia clinic\u0103 a bolii, Virchow va corela patologia microscopic\u0103 cu boala.<\/p>\n
Aceast\u0103 metod\u0103 permitea o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a distrugerilor provocate de cancer \u0219i a\u00a0 contribuit la dezvoltarea unor interven\u021bii chirurgicale mai eficiente. \u021aesuturile corporale \u00eendep\u0103rtate de c\u0103tre chirurg puteau fi acum examinate \u0219i se putea da un diagnostic precis. Patologul putea, de asemenea, s\u0103 spun\u0103 chirurgului dac\u0103 opera\u021bia \u00eendep\u0103rtase complet cancerul.<\/p>\n
Majoritatea substan\u021belor cancerigene afecteaz\u0103 ADN-ul, ceea ce duce la o cre\u0219tere anormal\u0103 a celulelor. Celulele canceroase cu ADN deteriorat nu mor, \u00een timp ce celulele normale cu ADN deteriorat mor.<\/p>\n \u00cen perioada anilor 1970, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au descoperit dou\u0103 familii importante de gene: 1\/ oncogene –<\/strong> sunt gene care fac ca celulele normale s\u0103 creasc\u0103 necontrolat, devenind celule canceroase. Acestea se formeaz\u0103 prin muta\u021biile anumitor gene normale ale celulei numite proto-oncogene (genele care controleaz\u0103 \u00een mod normal c\u00e2t de des se divide o celul\u0103 \u0219i gradul \u00een care ea se diferen\u021biaz\u0103) \u0219i 2\/ genele supresoare ale tumorilor – <\/strong>sunt gene normale care controleaz\u0103 diviziunea celular\u0103, repar\u0103 ADN-ul \u0219i informeaz\u0103 celulele c\u00e2nd trebuie s\u0103 moar\u0103. Atunci c\u00e2nd o gena tumoral\u0103 supresoare nu func\u021bioneaz\u0103 corect, dezvoltarea celulelor poate sc\u0103pa de sub control, ceea ce poate duce la cancer. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au identificat gene oncogene \u0219i gene supresoare tumorale care sunt afectate de substan\u021be chimice sau radia\u021bii. De exemplu, au fost descoperite genele cancerului mamar BRCA1 \u0219i BRCA2, dar \u0219i alte gene care sunt asociate cu cancerele mo\u0219tenite, cum ar fi cancerele de tiroid\u0103, pancreas, rect, colon, rinichi, ovare \u0219i cancerele de piele.<\/p>\n Pe m\u0103sur\u0103 ce lumea medical\u0103 a recunoscut importan\u021ba schimb\u0103rilor genetice aduse de cancer, au \u00eenceput s\u0103 fie dezvoltate terapii (medicamente sau substan\u021be care interfereaz\u0103 cu molecule specifice) pentru a dep\u0103\u0219i efectele acestor modific\u0103ri asupra genelor supresoare tumorale \u0219i oncogene.<\/p>\n Katsusaburo Yamagiwa \u0219i Koichi Ichikawa de la Universitatea din Tokyo au indus pentru prima dat\u0103 \u00een 1915 cancerul la animale de laborator prin aplicarea gudronului de c\u0103rbune pe pielea iepurelui. Cu mai bine de 150 de ani \u00een urm\u0103, clinicianul John Hill din Londra avea s\u0103 indice c\u0103 tutunul este cancerigen. Au trecut \u00eens\u0103 mul\u021bi ani p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd tutunul avea s\u0103 fie „redescoperit” ca fiind cea mai distrug\u0103toare surs\u0103 de substan\u021be cancerigene cunoscute.<\/p>\n Ast\u0103zi cunoa\u0219tem \u0219i suntem \u00eendemna\u021bi s\u0103 evit\u0103m multe substan\u021be care cauzeaz\u0103 cancer: gudroane de c\u0103rbune \u0219i deriva\u021bii lor (cum ar fi benzenul), azbest, unele hidrocarburi, anilin\u0103 (o substan\u021b\u0103 folosit\u0103 pentru fabricarea coloran\u021bilor) \u0219i multe altele. Radia\u021biile ionizante provenite de la o varietate de surse, inclusiv de la soare, sunt \u0219i ele cunoscute ca prezent\u00e2nd risc de a provoca cancer.<\/p>\n \u00cen anul 1911, Peyton Rous de la Institutul Rockefeller din New York a descris un tip de cancer (sarcom) la g\u0103ini provocat de ceea ce va deveni cunoscut sub numele de virusul sarcomului Rous. Pentru acest\u0103 descoperire, el a primit Premiul Nobel \u00een 1968.<\/p>\n Mai multe virusuri sunt acum legate de cancerul la oameni, ca de exemplu:<\/p>\n \u2022 Infec\u021bia de lung\u0103 durat\u0103 cu virusurile hepatitei B sau C poate duce la cancer de ficat.<\/p>\n \u2022 Persoanele cu virusul imunodeficien\u021bei umane (HIV) au un risc crescut de apari\u021bie a mai multor cancere, \u00een special a sarcomului Kaposi \u0219i a limfomului non-Hodgkin.<\/p>\n \u2022 Unul dintre virusurile herpetice, virusul Epstein-Barr, provoac\u0103 mononucleoz\u0103 infec\u021bioas\u0103 \u0219i a fost legat de limfoame non-Hodgkin \u0219i de cancer nazofaringian.<\/p>\n \u2022 Viru\u0219ii papilloma umani (HPV) au fost lega\u021bi de multe tipuri de cancer, \u00een special de cele ale colului uterin, vulvei, vaginului, anusului \u0219i penisului. Unele tipuri de cancer de cap \u0219i g\u00e2t (mai ales limba \u0219i amigdalele) sunt legate de tipurile de HPV cu grad ridicat de risc.<\/p>\n Acum, la \u00eenceputul secolului XXI, proliferarea cuno\u0219tin\u021belor privind biologia cancerului a dus la progrese remarcabile \u00een prevenirea, depistarea precoce \u0219i tratamentul acestuia. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au \u00eenv\u0103\u021bat mai multe despre cancer \u00een ultimele dou\u0103 decenii, dec\u00e2t au \u00eenv\u0103\u021bat de-a lungul tuturor secolele anterioare.<\/p>\n \u00cen zilele noastre, cercetarea descoper\u0103 noi substan\u021be cancerigene, explic\u00e2nd cum ele provoac\u0103 cancerul \u0219i oferind o perspectiv\u0103 asupra modalit\u0103\u021bilor de prevenire.<\/p>\n Progresele \u00eenregistrate sunt diferite, ca de exemplu:<\/p>\n Terapii mai bine orientate<\/em>: Pe m\u0103sur\u0103 ce biologia molecular\u0103 a cancerului progreseaz\u0103, cercet\u0103torii vor avea mai multe \u021binte pentru noile lor medicamente.<\/p>\n Imunoterapie<\/em>: Sunt dezvoltate medicamente care urm\u0103resc anumite puncte imune de control pentru a ajuta sistemul imunitar s\u0103 distrug\u0103 mai bine celulele canceroase.<\/p>\n Progrese ale geneticii cancerului<\/em>: cercet\u0103torii caut\u0103 muta\u021bii genetice care fac ca unii pacien\u021bi s\u0103 r\u0103spund\u0103 mai bine la anumite medicamente.<\/p>\n Nanotehnologia<\/em>: Aceast\u0103 tehnologie promite rezultate de imagistic\u0103 foarte promi\u021b\u0103toare, care pot ar\u0103ta cu precizie localizarea tumorilor. De asemenea, contribuie la dezvoltarea unor medicamente mai specifice \u0219i eficiente \u00eempotriva celulelor canceroase.\u00a0<\/strong><\/p>\n Robotica chirurgical\u0103<\/em>: Pe m\u0103sur\u0103 ce tehnologia mecanic\u0103 \u0219i informatic\u0103 progreseaz\u0103, se a\u0219teapt\u0103 ca sistemele viitorului s\u0103 poat\u0103 elimina chirurgical tumorile mult mai complet \u0219i mai pu\u021bin traumatic.<\/p>\n Realizarea profilurilor \u0219i proteomica<\/em>: Cunosc\u00e2nd ce proteine sunt prezente \u00een celule, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 pot afla mai multe despre modul \u00een care se comport\u0103 celulele. \u00cen cazul cancerului, aceasta poate ajuta la distingerea formelor de cancer agresive de cele mai pu\u021bin agresive \u0219i poate ajuta la indicarea medicamentelor la care este posibil s\u0103 r\u0103spund\u0103 tumora.<\/p>\n Metodele protemice sunt testate \u0219i pentru depistarea cancerului. \u00cen cazul celor mai multe tipuri de cancer, m\u0103surarea cantit\u0103\u021bii unei anumite proteine din s\u00e2nge nu este foarte eficient\u0103 \u00een determinarea timpurie a acestuia.<\/p>\n Totu\u0219i, cercet\u0103torii sper\u0103 c\u0103 prin compararea cantit\u0103\u021bii relative a mai multor proteine, rezultatele ar putea fi mai folositoare \u0219i c\u0103 g\u0103sirea unor cantit\u0103\u021bi mari de anumite proteine, \u00een timp ce altele sunt deficitare, poate furniza informa\u021bii precise \u0219i utile despre tratamentul cancerului \u0219i despre efectele sale. Proteinele (\u0219i alte tipuri de molecule) se g\u0103sesc chiar \u0219i \u00een aerul expirat, care este acum testat pentru a vedea dac\u0103 prezint\u0103 semnele timpurii ale cancerului pulmonar. Rezultatele studiilor privind cancerul pulmonar \u0219i colorectal au fost promi\u021b\u0103toare, iar aceasta reprezint\u0103 o zon\u0103 interesant\u0103 de cercetare care poate face istorie.<\/p>\n <\/p>\n Mirela Musta\u021b\u0103 \u2013 Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n Surse de documentare<\/em><\/p>\n <\/p>\n https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pmc\/articles\/PMC2927383\/<\/a><\/p>\n http:\/\/www.ascopost.com\/issues\/november-1-2014\/a-history-of-medical-oncology\/<\/a><\/p>\n<\/a>P\u00e2n\u0103 la mijlocul secolului al XX-lea, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au \u00eenceput s\u0103 rezolve problemele complexe legate de cancer din domeniul chimiei \u0219i biologiei. Pentru descoperirea structurii elicoidale a ADN-ului, Watson \u0219i Crick aveau s\u0103 primeasc\u0103 premiul Nobel \u00een anul 1962. Ulterior, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 vor afla cum s-au dezvoltat genele \u0219i cum puteau fi ele afectate de muta\u021bii. Astfel, cancerul poate fi cauzat de substan\u021be chimice (carcinogene), radia\u021bii, virusuri \u0219i, de asemenea, poate fi mo\u0219tenit.<\/p>\n<\/a>\u00cencep\u00e2nd din anul 2014, Agen\u021bia Interna\u021bional\u0103 pentru Cercetare a Cancerului a Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii a identificat mai mult de 100 de agen\u021bi cancerigeni chimici, fizici \u0219i biologici. Multe dintre aceste asocia\u021bii au fost recunoscute cu mult \u00eenainte ca oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 modul \u00een care se dezvolt\u0103 cancerul.<\/p>\n