![\"comunicare\"](\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/comunicare.png\")
<\/a>Pentru a valida aceste recomand\u0103ri \u015fi a \u00eei preg\u0103ti pe profesioni\u015ftii din sistemul de s\u0103n\u0103tate pentru a-\u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i \u00een\u0163elegerea situa\u0163iei pacien\u0163ilor \u015fi comunicarea cu ace\u015ftia, USAID \u015fi PEPFAR au finan\u0163at un proiect global numit \u201cLeg\u0103turi\u201d (\u201cLinkages\u201d). \u00cen cadrul acestuia, organiza\u0163ia Intrahealth International<\/em> a creat un ghid de preg\u0103tire pentru profesioni\u015ftii din s\u0103n\u0103tate numit \u201cS\u0103n\u0103tate pentru to\u0163i: Ghid de preg\u0103tire pentru profesioni\u015ftii din sistemul de s\u0103n\u0103tate pentru furnizarea de servicii de calitate \u00een \u00eengrijirea pacien\u0163ilor HIV-SIDA, f\u0103r\u0103 stigmatizare\u201d.<\/p>\nObiectivele specifice au fost s\u0103 \u00eei ajute pe participan\u0163ii \u00een proiect s\u0103 devin\u0103 mai empatici \u015fi s\u0103-\u015fi dezvolte aptitudinile clinice \u015fi interpersonale. Un element important care a fost subliniat \u00een proiect a fost c\u0103 emo\u0163iile personalului medical, precum \u015fi al\u0163i factori (normele sociale \u015fi credin\u0163ele personale ale acestuia) influen\u0163eaz\u0103 comportamentele \u015fi calitatea serviciilor oferite acestor grupuri vulnerabile ale persoanelor purt\u0103toare de HIV.<\/p>\n
Acesta a fost doar unul dintre proiectele \u015fi cercet\u0103rile recente care au studiat importan\u0163a emo\u0163iilor profesioni\u015ftilor din sistemul de s\u0103n\u0103tate \u00een mediul profesional, modul \u00een care ace\u015ftia \u00ee\u015fi gestioneaz\u0103 emo\u0163iile \u015fi rolul \u015fi impactul acestora \u00een administrarea actului medical.<\/p>\n
De exemplu, un studiu recent care a implicat o unitate de terapie intensiv\u0103 \u015fi o unitate de \u00eengrijiri paliative, ambele din Brazilia, a relevat c\u00e2teva concluzii deosebit de interesante care ilustreaz\u0103\u00a0 aspectele legate de managementul emo\u0163iilor \u00een context clinic. De\u015fi ambele unit\u0103\u0163i gestioneaz\u0103 cazuri extreme, la limita dintre via\u0163\u0103 \u015fi moarte, ele cer dou\u0103 forme extrem de diferite de aten\u0163ie profesional\u0103, management al emo\u0163iilor \u015fi interac\u0163iune cu pacien\u0163ii.<\/p>\n
<\/p>\n
Unitatea de terapie intensiv\u0103 a fost creat\u0103 cu scopul de a combina trei componente critice: pacien\u0163i \u00een situa\u0163ii critice, echipament sofisticat \u015fi personal cu experien\u0163\u0103 \u015fi competen\u0163ele de a gestiona ace\u015fti pacien\u0163i \u015fi echipamentul din unitate. Observatorii activit\u0103\u0163ii profesioni\u015ftilor de acolo au subliniat c\u0103 nu au surprins nicio expresie a emo\u0163iei din partea profesioni\u015ftilor din unitate, a pacien\u0163ilor \u015fi a apar\u0163in\u0103torilor. Rutinele profesionale erau organizate \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t eficien\u0163a tehnico-medical\u0103 s\u0103 primeze. \u00centr-un asemenea mediu, apropierea unui profesionist de un pacient \u015fi suferin\u0163a lui este perceput\u0103, dincolo de o anumit\u0103 limit\u0103, drept o posibil\u0103 amenin\u0163are la adresa eficacit\u0103\u0163ii tehnico-medicale.<\/p>\n
Sensibilizarea profesioni\u015ftilor nu este v\u0103zut\u0103 cu ochi buni de restul echipei medicale, pentru ca limitele profesionale s\u0103 nu devin\u0103 neclare. Echipa se pozi\u0163ioneaz\u0103 la o distan\u0163\u0103 \u201cadecvat\u0103\u201d de pacient \u015fi suferin\u0163a lui, ceea ce reprezint\u0103 un anumit mod de management emo\u0163ional. Monitorizarea func\u0163iilor vitale, diversele manevre \u015fi proceduri tehnice \u015fi terapeutice sunt mai bine valorizate de personal dec\u00e2t contactul cu propriile emo\u0163ii, aceast\u0103 medicalizare extrem\u0103 fiind un fel distinct de control al emo\u0163iilor.<\/p>\n
Pe de alt\u0103 parte, unitatea de \u00eengrijiri paliative urm\u0103re\u015fte s\u0103 \u00eel sprijine \u015fi aline pe pacient p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii, diminu\u00e2ndu-i durerea \u015fi oferind sprijin emo\u0163ional \u015fi spiritual \u015fi pacientului \u015fi apar\u0163in\u0103torilor acestuia. Este responsabilitatea profesionistului din \u00eengrijirile paliative de a administra expresia emo\u0163iilor tuturor celor implica\u0163i \u00een procesul mor\u0163ii: pacien\u0163i, apar\u0163in\u0103tori \u015fi personal medical. \u00a0\u00cen acest mediu, moartea devine obiectul unei noi abord\u0103ri, \u00een care emo\u0163iile tuturor celor prezen\u0163i sunt valorizate \u015fi trebuie exprimate.<\/p>\n
Pentru ca o unitate de \u00eengrijiri paliative s\u0103 \u00ee\u015fi ating\u0103 obiectivele, profesioni\u015ftii de acolo au nevoie de preg\u0103tire axat\u0103 pe dob\u00e2ndirea de cuno\u015ftin\u0163e tehnice \u00een mai multe domenii, \u00een prim plan afl\u00e2ndu-se \u015fi gestionarea emo\u0163iilor celorlal\u0163i \u015fi exprimarea emo\u0163iilor proprii. Identitatea profesional\u0103 a lucr\u0103torilor din \u00eengrijirile paliative este caracterizat\u0103, \u00een principal, de dob\u00e2ndirea de cuno\u015ftin\u0163e tehnice \u015fi dezvoltarea unor caracteristici personale de genul \u201c a fi atent\u201d, \u201ca fi rezonabil\u201d, \u201ca avea empatie\u201d, \u201ca \u015fti c\u00e2nd s\u0103 ascul\u0163i\u201d sau \u201ca nu lua decizii precipitate\u201d, dup\u0103 cum au declarat mul\u0163i dintre ace\u015fti profesioni\u015fti. C\u00e2nd are de a face cu moartea \u015fi emo\u0163iile din jurul ei, profesionistul trebuie s\u0103 fie \u201cpreg\u0103tit emo\u0163ional \u015fi spiritual\u201d \u015fi s\u0103 aib\u0103 \u201ccapacitatea de a explica cum moartea poate deveni parte din via\u0163\u0103\u201d.<\/p>\n
Preg\u0103tirea profesioni\u015ftilor din \u00eengrijirile paliative \u00een privin\u0163a protocoalelor de comunicare este ceva specific acestei specializ\u0103ri. Comunicarea situa\u0163iei pacientului este v\u0103zut\u0103 ca piatr\u0103 de temelie a construirii unei rela\u0163ii bune cu acesta, contribuind la atingerea obiectivului de a ajuta pacientul s\u0103 aib\u0103 o moarte \u201cbun\u0103\u201d.\u00a0 Dup\u0103 cum a spus unul dintre ace\u015fti profesioni\u015fti \u201ccomunicarea poate fi benign\u0103 sau malign\u0103, \u00eentocmai precum tumorile\u201d. Obiectivul principal al comunic\u0103rii este reducerea incertitudinii prin care trece pacientul, construirea unei rela\u0163ii bune cu acesta \u015fi necesitatea de a \u00eei oferi o direc\u0163ie de ac\u0163iune pacientului \u015fi familiei.<\/p>\n
Comunicarea ve\u015ftilor despre situa\u0163ia pacientului c\u0103tre acesta \u015fi familie este construit\u0103 \u00een acela\u015fi format prescris de formarea medical\u0103: protocolul este prezentat \u00een etape, la fel cum sunt prezentate, de exemplu, etapele tratamentului unui pacient obi\u015fnuit.\u00a0 Profesionistul trebuie s\u0103 ia \u00een calcul condi\u0163ia pacientului: dac\u0103 este capabil s\u0103 accepte vestea, care sunt a\u015ftept\u0103rile acestuia, m\u0103sura \u00een care \u00ee\u015fi dore\u015fte s\u0103 afle adev\u0103rul \u015fi care este influen\u0163a familiei asupra lui. \u00a0Dup\u0103 ce vestea este comunicat\u0103, profesionistul trebuie s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 c\u00e2t de mult a asimilat pacientul din comunicarea despre condi\u0163ia sa \u015fi prognoza asociat\u0103. Parte din strategia folosit\u0103 pentru comunicarea ve\u015ftilor \u201cproaste\u201d este \u015fi sublinierea, \u00een aceea\u015fi conversa\u0163ie, a ce poate oferi medicina \u00een privin\u0163a controlului durerii \u015fi asigur\u0103rii unei calit\u0103\u0163i a vie\u0163ii c\u00e2t mai bune.<\/p>\n
Cele dou\u0103 tipuri de unit\u0103\u0163i medicale din acest studiu brazilian – unitatea de terapie intensiv\u0103 \u015fi unitatea de \u00eengrijiri paliative \u2013 implic\u0103 dou\u0103 moduri diferite de control al emo\u0163iilor asociate cu proximitatea mor\u0163ii. \u00cen unitatea de terapie intensiv\u0103 profesioni\u015ftii tind s\u0103 se concentreze exclusiv pe gestionarea parametrilor medicali \u015fi func\u0163iilor vitale ale pacientului, echipamentele mediind rela\u0163ia cu acesta. Aceast\u0103 medicalizare extrem\u0103 permite echipei medicale s\u0103-\u015fi p\u0103streze obiectivitatea \u015fi s\u0103 ia cele mai bune decizii medicale pentru condi\u0163ia pacientului, \u00een unitatea de \u00eengrijiri paliative, profesioni\u015ftii se concentreaz\u0103 pe pacient \u00een totalitatea sa \u015fi \u00eei \u00eencurajeaz\u0103 pe to\u0163i cei implica\u0163i s\u0103-\u015fi exprime emo\u0163iile.<\/p>\n
Contextul fizic al unit\u0103\u0163ii de terapie intensiv\u0103 reflect\u0103 modul \u00een care echipa medical\u0103 dore\u015fte o deta\u015fare complet\u0103 de emo\u0163ii \u015fi mediul exterior, inclusiv proximitatea mor\u0163ii. Este un mediu care izoleaz\u0103 pacientul de exterior, ferestrele sunt, de obicei, acoperite, ne\u015ftiindu-se dac\u0103 este zi sau noapte, soare sau \u00eennorat afar\u0103.<\/p>\n
Unitatea de \u00eengrijiri paliative \u2013 Spitalul general din Montreal, Canada<\/em><\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n \u00centr-o unitate de \u00eengrijiri paliative, mediul este luminos, colorat \u015fi cu multe ferestre, deoarece obiectivul este de a \u00eempleti moartea cu via\u0163a \u015fi natura \u015fi a-i accepta astfel mai u\u015for proximitatea.<\/p>\n \u00cen unitatea de terapie intensiv\u0103 nu se vorbe\u015fte despre emo\u0163iile cauzate de proximitatea mor\u0163ii, \u00een timp\u00a0 ce \u00een unitatea de \u00eengrijiri paliative exist\u0103 o multitudine de discursuri \u015fi discu\u0163ii despre o moarte \u201cbun\u0103\u201d. \u00cen mod paradoxal, poate, pentru unii, ambele abord\u0103ri sunt determinate de modul specific de control al emo\u0163iilor dat de func\u0163ia esen\u0163ial\u0103 a fiec\u0103rei dintre cele dou\u0103 unit\u0103\u0163i.<\/p>\n De\u015fi \u00een ambele interven\u0163ii obiectul profesioni\u015ftilor este acela\u015fi, pacientul ca individ, accentele se pun diferit datorit\u0103 concep\u0163iilor distincte construite pe tema s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, bolii, suferin\u0163ei, vie\u0163ii, mor\u0163ii \u015fi exprim\u0103rii emo\u0163iilor.<\/p>\n \u00a0<\/em><\/p>\n Mirela Musta\u021b\u0103 \u2013 Redactor executiv E-asistent <\/em><\/p>\n <\/p>\n Surse de documentare<\/em><\/p>\n https:\/\/www.intrahealth.org\/vital\/let%E2%80%99s-talk-about-health-workers%E2%80%99-feelings<\/a><\/p>\n https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pmc\/articles\/PMC4851451\/<\/a><\/p>\n http:\/\/socialsciences.scielo.org\/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1518-44712006000200005<\/a><\/p>\n https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pmc\/articles\/PMC3545845\/<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n