{"id":5097,"date":"2019-03-28T10:53:21","date_gmt":"2019-03-28T08:53:21","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=5097"},"modified":"2019-05-10T20:46:09","modified_gmt":"2019-05-10T18:46:09","slug":"interviul-psihosocial-pentru-adolescenti-instrument-de-identificare-a-depresiei-si-anxietatii-doua-probleme-majore-la-adolescenti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5097","title":{"rendered":"Interviul psihosocial pentru adolescen\u021bi: Instrument de identificare a depresiei \u0219i anxiet\u0103\u021bii- dou\u0103 probleme majore la adolescen\u021bi"},"content":{"rendered":"

Cauzele majore de mortalitate \u0219i morbiditate la adolescen\u021bi sunt accidentele, inclusiv cele rutiere, cel pu\u021bin jum\u0103tate dintre acestea fiind legate de consumul de droguri sau alcool. Alte cauze de morbiditate includ sarcinile neplanificate, infec\u021biile cu transmitere sexual\u0103, disfunc\u021biile alimentare \u0219i cele emo\u021bionale. Acestea sunt situa\u021bii care pot s\u0103 nu fie evidente \u00een cadrul unui interviu standard pe care-l realizeaz\u0103 medicul, \u00een baza modelelor cunoscute de acesta.<\/p>\n

Pentru profesioni\u0219tii din sistemul de s\u0103n\u0103tate care lucreaz\u0103 cu adolescen\u021bii, \u00een acest caz, ar putea fi util s\u0103 preia \u0219i s\u0103 foloseasc\u0103 un instrument psihosocial dezvoltat de speciali\u0219tii \u00een domeniu din SUA. Mai exact, este vorba despre un model de organizare a informa\u021biei psihosociale rafinat de Dr. Eric Cohen (Spitalul de Pediatrie din Los Angeles), ale c\u0103rui baze au fost puse de Dr. Harvey Berman din Seattle, \u00eenc\u0103 din 1972.<\/p>\n

\"interviudepresie\"<\/a>Modelul structureaz\u0103 \u00eentreb\u0103rile din interviul realizat de medic cu adolescentul astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 faciliteze comunicarea \u0219i s\u0103 creeze un climat de simpatie, \u00eencredere, confiden\u021bialitate, mediu bazat pe respect \u00een care t\u00e2n\u0103rul s\u0103 simt\u0103 c\u0103 poate primi servicii de s\u0103n\u0103tate adecvate. Abordarea este cunoscut\u0103 sub acronimul HEADSS – H<\/strong>ome, E<\/strong>ducation\/Employment, peer group A<\/strong>ctivities, D<\/strong>rugs, S<\/strong>exuality and S<\/strong>uicide\/ depression (Acas\u0103, Educa\u021bie, Activit\u0103\u021bi cu cei de aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103, Droguri, Sexualitate \u0219i Suicid \/ depresie).<\/p>\n

La momentul actual interviul de evaluare HEADSS se folose\u0219te \u00een SUA at\u00e2t \u00een serviciile de consulta\u021bii de s\u0103n\u0103tate acordate adolescen\u021bilor, c\u00e2t \u0219i \u00een unit\u0103\u021bile de \u00eengrijire pentru adolescen\u021bi, \u0219i este folosit ca instrument de preg\u0103tire pentru studen\u021bii din primii ani de facultate la universit\u0103\u021bile de medicin\u0103 \u0219i farmacie americane.<\/p>\n

 <\/p>\n

Elementele care constituie fundamentele preg\u0103tirii interviului sunt urm\u0103toarele:<\/p>\n

    \n
  1. Limitarea prezen\u021bei adul\u021bilor: p\u0103rin\u021bii, membrii familiei sau al\u021bi adul\u021bi pot fi prezen\u021bi la interviul HEADSS pe care medicul \u00eel are cu un adolecent doar dac\u0103 acesta din urm\u0103 \u00ee\u0219i d\u0103 \u00een mod explicit acordul sau cere acest lucru.<\/li>\n
  2. Garantarea confiden\u021bialit\u0103\u021bii: niciun adolescent nu va r\u0103spunde sincer la \u00eentreb\u0103rile medicului dac\u0103 acesta nu-i d\u0103 asigur\u0103ri chiar de la \u00eenceputul interviului \u0219i nu-l convinge c\u0103 tot ce se discut\u0103 va fi confiden\u021bial.<\/li>\n
  3. Confruntarea cu sistemul de convingeri al lucr\u0103torului medical: fiecare medic are un set clar de convingeri bazate pe cuno\u0219tin\u021be, experien\u021be \u0219i un nivel de toleran\u021b\u0103 \u00een gestionarea situa\u021biilor particulare. Luc\u0103torul medical care lucreaz\u0103 cu adolecen\u021bii poate fi \u00een situa\u021bia de a-\u0219i vedea testate aceste convingeri. Dac\u0103, de exemplu, medicul are o dilem\u0103 provocat\u0103 de propriile convingeri care sunt \u201dtestate\u201d \u00een situa\u021bia unui adolescent care are nevoie de consiliere pentru o sarcin\u0103 nedorit\u0103, solu\u021bia este s\u0103 roage un coleg s\u0103 se ocupe de caz sau s\u0103 refere cazul c\u0103tre serviciile de consiliere adecvate.<\/li>\n
  4. Gestionarea presupozi\u021biilor: \u00een func\u021bie de sistemul individual de convingeri, premizele de la care porne\u0219te orice lucr\u0103tor medical sunt: tinerii locuiesc \u00een familii formate din doi p\u0103rin\u021bi, to\u021bi tinerii merg la \u0219coal\u0103 \u0219i se \u00een\u021beleg cu colegii \u0219i al\u021bi tineri de v\u00e2rsta lor, to\u021bi tinerii sunt heterosexuali. Este extrem de important ca medicul s\u0103 nu fac\u0103 presupuneri \u0219i s\u0103 nu dea sentin\u021be, ci s\u0103 pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri \u00eentr-un mod care demonstreaz\u0103 respect \u0219i grij\u0103.<\/li>\n<\/ol>\n

     <\/p>\n

    \u00cenceputul interviului <\/strong><\/p>\n

    \"interviudepresie1\"<\/a>Introducerea este esen\u021bial\u0103 \u0219i presupune o corect\u0103 pozi\u021bionare \u0219i raportare fa\u021b\u0103 de adolescent. Pentru aceasta, chiar dac\u0103 p\u0103rin\u021bii sunt de fa\u021b\u0103, medicul se va adresa \u0219i se va prezenta prima dat\u0103 c\u0103tre adolescent. Dup\u0103 aceasta \u00eel va ruga pe adolescent s\u0103-i prezinte pe p\u0103rin\u021bii s\u0103i. \u00cen felul acesta, adolescentul prime\u0219te un mesaj clar c\u0103 medicul este interesat de discu\u021bia cu el \u0219i nu de cea cu p\u0103rin\u021bii.<\/p>\n

    Imediat dup\u0103 aceea, medicul \u00eei va \u00eentreba \u0219i pe p\u0103rin\u021bi, dar \u0219i pe adolecent, care este \u00een\u021belegerea lor asupra confiden\u021bialit\u0103\u021bii \u00een s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

    Dup\u0103 ce a ascultat aceste r\u0103spunsuri, medicul va face complet\u0103ri \u0219i va preciza care este opinia sa cu privire la respectarea confiden\u021bialit\u0103\u021bii, adaptat\u0103 la situa\u021bia respectiv\u0103.<\/p>\n

     <\/p>\n

    I. Trec\u00e2nd la interviul propriu-zis, prima sec\u021biune se refer\u0103 la domiciliul<\/strong> \u0219i familia adolescentului. \u00centreb\u0103rile din aceast\u0103 zon\u0103 vor explora informa\u021biile despre p\u0103rin\u021bi, locuin\u021b\u0103 \u0219i condi\u021biile de locuire \u0219i rela\u021biile din familie. \u00centreb\u0103rile vor fi exploratorii \u0219i pot cuprinde \u00eentreb\u0103ri precum:<\/p>\n

      \n
    1. Cine locuie\u0219te cu tine? Unde locuie\u0219ti? De c\u00e2t timp? Acas\u0103 ai camera ta?<\/li>\n
    2. C\u00e2\u021bi fra\u021bi ai \u0219i ce v\u00e2rste au? Au probleme de s\u0103n\u0103tate? De ce gen?<\/li>\n
    3. Cu ce se ocup\u0103 p\u0103rin\u021bii t\u0103i? Au probleme de s\u0103n\u0103tate? Ce probleme au?<\/li>\n
    4. Care sunt regulile acas\u0103?<\/li>\n
    5. Cum te \u00een\u021belegi cu p\u0103rin\u021bii? Dar cu fra\u021bii? Care sunt temele pe care apar dezacorduri, \u00een familia ta? Cum se rezolv\u0103, de obicei, acestea?<\/li>\n
    6. Care sunt lucrurile pe care ai vrea s\u0103 le schimbi la familia ta?<\/li>\n<\/ol>\n

      \u00cen aceast\u0103 parte de discu\u021bie, partea cea mai grea pentru medic este s\u0103 \u00eentrebe dac\u0103 p\u0103rin\u021bii adolescentului au probleme cu alcoolul sau drogurile. O abordare care ar putea func\u021biona este urm\u0103toarea: \u201e\u00een munca mea cu adolescen\u021bii am \u00eent\u00e2lnit tineri care nu se \u00een\u021belegeau cu p\u0103rin\u021bii \u0219i aveau certuri cu ei. Unii dintre ei mi-au spus c\u0103 aceasta se \u00eent\u00e2mpla pentru c\u0103 p\u0103rin\u021bii lor consumau alcool sau droguri. La tine se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva de genul acesta?\u201d<\/p>\n

       <\/p>\n

      II. \u00cen a doua sec\u021biune medicul pune \u00eentreb\u0103ri despre educa\u021bie<\/strong> sau munc\u0103. Pe aceast\u0103 zon\u0103, interviul va explora informa\u021biile despre situa\u021bia \u0219colar\u0103, eventualele dificult\u0103\u021bi, dac\u0103 copilul munce\u0219te deja \u0219i c\u00e2t. Aici medicul pune \u00eentreb\u0103ri precum:<\/p>\n

        \n
      1. La ce \u0219coal\u0103 mergi? \u00cen ce clas\u0103 e\u0219ti? Ai schimbat recent \u0219coala?<\/li>\n
      2. Care sunt lucrurile cele mai bune \u0219i cele mai rele care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la \u0219coal\u0103? Care sunt subiectele tale favorite? Dar cele care-\u021bi plac mai pu\u021bin?<\/li>\n
      3. C\u00e2te ore \u00ee\u021bi faci temele zilnic?<\/li>\n
      4. C\u00e2t ai lipsit de la \u0219coal\u0103 \u00een ultimul an? Ai repetat vreodat\u0103 anul?<\/li>\n
      5. Ce vrei s\u0103 faci dup\u0103 terminarea \u0219colii? Ce planuri de viitor ai?<\/li>\n
      6. C\u00e2te ore lucrezi \u00een acest moment? Dar \u00een trecut, c\u00e2t ai lucrat? Unde?<\/li>\n
      7. Cum te \u00eempaci cu profesorii sau \u0219efii? Dar cu colegii de v\u00e2rsta ta?<\/li>\n
      8. Ai fost vreodat\u0103 agresat verbal, emo\u021bional sau fizic de un coleg?<\/li>\n<\/ol>\n

         <\/p>\n

        III. Cea de-a treia sec\u021biune este dedicat\u0103 activit\u0103\u021bilor<\/strong> adolescentului. \u00cen cadrul ei medicul exploreaz\u0103 dac\u0103 adolescentul are activit\u0103\u021bi \u00een afara \u0219colii, ce face \u00een timpul liber \u0219i cum se distreaz\u0103 cu prietenii. Pentru a afla aceste lucruri va pune \u00eentreb\u0103ri precum:<\/p>\n

          \n
        1. Prietenii t\u0103i au aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103 cu tine? Ce fac ei (merg la \u0219coal\u0103, lucreaz\u0103 etc.)?<\/li>\n
        2. Ai prieteni\u00a0 \u0219i fete \u0219i b\u0103ie\u021bi sau te \u00een\u021belegi mai bine doar cu fetele\/ b\u0103ie\u021bii?<\/li>\n
        3. Ai un prieten sau o prieten\u0103 bun\u0103? Ai mul\u021bi prieteni?<\/li>\n
        4. Ce faci \u00een timpul liber? \u00cel petreci cu familia? Cam c\u00e2t timp? Ce gen de activit\u0103\u021bi face\u021bi?<\/li>\n
        5. Te vezi cu prietenii \u00een week end sau \u00een alte ocazii?<\/li>\n
        6. Mergi la petrecerile lor?<\/li>\n
        7. Ce hobbyuri ai?<\/li>\n
        8. Faci sport sau exerci\u021bii fizice \u00een mod regulat?<\/li>\n
        9. Ai vreo afiliere religioas\u0103? Mergi la biseric\u0103?<\/li>\n
        10. C\u00e2t timp petreci uit\u00e2ndu-te la televizor? La ce emisiuni te ui\u021bi?<\/li>\n
        11. Care e muzica favorit\u0103?<\/li>\n
        12. C\u00e2nd mergi cu ma\u0219ina, c\u00e2t de frecvent \u00ee\u021bi pui centura de siguran\u021b\u0103?<\/li>\n
        13. Ai avut vreodat\u0103 probleme cu poli\u021bia? Faci parte dintr-un grup?<\/li>\n<\/ol>\n

           <\/p>\n

          IV. Cea de-a sec\u021biune este dedicat\u0103 subiectului \u2013 droguri<\/strong>. Este zona \u00een cadrul c\u0103reia medicul va explora eventualele comportamente riscante. Pentru c\u0103 este un subiect delicat, despre care adolescen\u021bii nu discut\u0103 cu u\u0219urin\u021b\u0103, este bine ca medicul s\u0103 exploreze comportamentul la nivelul cercului de prieteni mai \u00eent\u00e2i, ca de exemplu:<\/p>\n

            \n
          1. C\u00e2nd ie\u0219i cu prietenii sau la petreceri, cei din grupul t\u0103u beau sau fumeaz\u0103? Tu o faci? C\u00e2t de mult \u0219i c\u00e2t de des?<\/li>\n
          2. Vreunul dintre membrii familiei tale beau, fumeaz\u0103 sau consum\u0103 droguri? Dac\u0103 da, reprezint\u0103 acest lucru o problem\u0103 pentru tine? Ce crezi despre asta?<\/li>\n
          3. Vreunul dintre prietenii t\u0103i sau tu a\u021bi \u00eencercat s\u0103 lua\u021bi droguri? Ce anume? Ai folosit pentru asta ace?<\/li>\n
          4. Iei droguri \u00een mod regulat? C\u00e2t de mult \u0219i c\u00e2t de des?<\/li>\n
          5. Tu sau prietenii t\u0103i a\u021bi condus vreodat\u0103 dup\u0103 ce a\u021bi b\u0103ut?<\/li>\n
          6. Ai fost vreodat\u0103 implicat \u00eentr-un accident de ma\u0219in\u0103 sau alte probleme cu legea care au fost legate de consum de alcool sau droguri?<\/li>\n
          7. Cum faci rost de bani pentru \u021big\u0103ri, alcool sau droguri?<\/li>\n<\/ol>\n

             <\/p>\n

            \"Breakup<\/a>V. Urm\u0103toarea sec\u021biune este dedicat\u0103 subiectului sexualitate<\/strong>. \u00cen aceast\u0103 zon\u0103, medicul va explora urm\u0103toarele:<\/p>\n

              \n
            1. Ai avut vreodat\u0103 o rela\u021bie? C\u00e2nd? Cum a fost? C\u00e2t a durat?<\/li>\n
            2. Ai f\u0103cut sex? A fost o experien\u021b\u0103 bun\u0103? E\u0219ti comfortabil\u0103 cu activitatea ta sexual\u0103? C\u00e2\u021bi parteneri ai avut?<\/li>\n
            3. Ai folosit contraceptive? Ce tip \u0219i c\u00e2t de des (10, 50 sau 70% din timp)?<\/li>\n
            4. Ai fost vreodat\u0103 \u00eens\u0103rcinat\u0103 sau ai avortat?<\/li>\n
            5. Ai avut vreodat\u0103 vreun disconfort de care e\u0219ti \u00eengrijorat\u0103? Ai f\u0103cut vreodat\u0103 investiga\u021bii pentru boli cu transmitere sexual\u0103? Ce \u0219tii despre bolile cu transmitere sexual\u0103 \u0219i preven\u021bie?<\/li>\n
            6. Ai vreo \u00eengrijorare legat\u0103 de hepatite sau SIDA?<\/li>\n
            7. Ai avut vreo experien\u021b\u0103 \u00een ultimii ani c\u00e2nd cineva \u021bi-a f\u0103cut ceva care te-a f\u0103cut s\u0103 te sim\u021bi inconfortabil sau nerespectat\u0103?<\/li>\n
            8. Dac\u0103 cineva te abuzeaz\u0103, cu cine ai vorbi despre asta? Cum crezi c\u0103 ai reac\u021biona?<\/li>\n
            9. Pentru fete : <\/em>c\u00e2nd ai avut prima menstr\u0103, ultima \u0219i cum sunt ciclurile. Ce \u0219tii despre auto-examinarea s\u00e2nilor?<\/li>\n
            10. Pentru b\u0103ie\u021bi : <\/em>Ce \u0219tii despre auto-examinarea testiculelor?<\/li>\n<\/ol>\n

              \u00a0<\/em><\/p>\n

              VI. Ultima sec\u021biune se refer\u0103 la explorarea elementelor corelate cu anxietatea sau depresia, precursorul direct al sinuciderilor. Cei mai importan\u021bi indicatori ai tendin\u021belor suicidale au fost determina\u021bi de istoria psihologiei ca fiind: 1\/ probleme severe \u00een familie; 2\/ schimb\u0103ri \u00een performan\u021bele \u0219colare; 3\/ schimb\u0103ri \u00een modelele legate de prieteni; 4\/ preocup\u0103ri legate de moarte; 5\/ comportamente rebele sau cu risc asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii precum droguri sau alcool.\u00a0 Tot \u00een aceast\u0103 zon\u0103 de risc s-ar putea include un istoric familial de probleme psihologice sau suicid, ori de abuz de substan\u021be.<\/p>\n

              Medicul mai poate explora alte dou\u0103 zone \u0219i anume:<\/p>\n

                \n
              1. Obiceiurile legate de somn. Adolescen\u021bii care au probleme de anxietate sau depresie au dificult\u0103\u021bi \u00een a adormi. De obicei, dureaz\u0103 mai mult de 30 de minute s\u0103 adoarm\u0103, sau chiar mai mult de o or\u0103. De obicei, la adolescen\u021bi, problemele de somn nu sunt neobi\u0219nuite, dar dac\u0103 ele apar de mai mult de dou\u0103 ori pe lun\u0103, sunt \u00eengrijor\u0103toare. Iar subiectul poate fi cu u\u0219urin\u021b\u0103 abordat.<\/li>\n
              2. Obiceiurile alimentare. Dietele la mod\u0103, dietele drastice, anorexia sau bulimia, obezitatea \u0219i excesul de m\u00e2ncare sunt indicatorii unor probleme psihologice semnificative. A pune \u00eentreb\u0103ri adolescentului despre cum se percepe, dac\u0103 se vede prea slab sau prea gras, dac\u0103 crede c\u0103 are o alimenta\u021bie prea bogat\u0103 etc., poate ajuta la identificarea unor obiceiuri alimentare nes\u0103n\u0103toase \u0219i chiar dezechilibre alimentare.<\/li>\n<\/ol>\n

                \"interviudepresie3\"<\/a>La fel ca introducerea, finalul interviului trebuie s\u0103 apar\u021bin\u0103 adolescentului.<\/p>\n

                Primul lucru pe care-l poate face medicul este s\u0103 propun\u0103 un final inedit, ca de exemplu s\u0103-i cear\u0103 t\u00e2n\u0103rului s\u0103 concluzioneze \u00eentreaga lui via\u021b\u0103 printr-un cuv\u00e2nt sau s\u0103 indice care este \u201dprognoza meteo a vie\u021bii lui\u201d (de exemplu, mai degrab\u0103 senin\u0103, cu c\u00e2\u021biva nori, \u00eennorat\u0103 \u0219i ploi \u00een averse etc.).<\/p>\n

                Al doilea ar fi s\u0103-i cear\u0103 s\u0103 spun\u0103 ce vede c\u00e2nd se uit\u0103 \u00een oglind\u0103. Dac\u0103 adolescentul r\u0103spunde c\u0103 este \u201dplictisit\u201d, acesta este un semn de depresie.<\/p>\n

                O alt\u0103 \u00eentrebare de finalizare a discu\u021biei este \u2013 cine este persoana, un adult, la care apeleaz\u0103 \u00een cazul \u00een care apare o problem\u0103 \u00een via\u021ba lor \u0219i dac\u0103 au \u00eencredere \u00een aceast\u0103 persoan\u0103. Este momentul \u00een care medicul\u00a0 trebuie s\u0103-\u0219i ofere ajutorul \u0219i s\u0103-l asigure pe adolescent c\u0103 \u0219i el \u00eel poate sprijini dac\u0103 are probleme sau \u00eentreb\u0103ri legate de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

                Tot acum este momentul \u00een care medicul \u00eel \u00eencurajeaz\u0103 pe adolescent s\u0103-\u0219i exprime orice alte \u00eengrijor\u0103ri \u0219i-i cere feedback cu privire la modul \u00een care a decurs discu\u021bia. \u00cen plus, \u00eei va spune c\u0103, dac\u0103 a uitat s\u0103 spun\u0103 ceva \u00een timpul interviului, este binevenit s\u0103 sune sau s\u0103 revin\u0103 la o nou\u0103 programare.<\/p>\n

                \u00cen cazul adolescen\u021bilor care prezint\u0103 factori de risc, medicul trebuie s\u0103-\u0219i exprime \u00eengrijorarea \u0219i s\u0103-l \u00eentrebe pe adolescent dac\u0103 este dispus s\u0103 afle mai multe despre cum poate gestiona problemele. Cei mai mul\u021bi adolescen\u021bi nu recunosc riscul unui stil de via\u021b\u0103 nes\u0103n\u0103tos, pentru c\u0103 ei v\u0103d acele comportamente mai degrab\u0103 ca solu\u021bii \u0219i nu ca probleme. Provocarea pentru medic este s\u0103-l conving\u0103 pe adolescent c\u0103 un anumit comportament reprezint\u0103 o problem\u0103 \u0219i s\u0103-l sprijine s\u0103 g\u0103seasc\u0103 strategii de gestionare a ei.<\/p>\n

                Dac\u0103 lucrurile stau bine, medicul trebuie s\u0103 recunoasc\u0103 acest lucru.<\/p>\n

                Iar dac\u0103 exist\u0103 informa\u021bii pe care medicul le poate da pe diferite subiecte, \u00een special cele legate de promovarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u00een domeniul sexualit\u0103\u021bii \u0219i folosirii substan\u021belor, este important s\u0103 fac\u0103 acest lucru \u0219i s\u0103 ofere materiale educa\u021bionale pe orice tem\u0103 de interes pentru adolescent.<\/p>\n

                 <\/p>\n

                Traducere \u015fi adaptare de Mirela Musta\u021b\u0103 \u2013 Redactor executiv E-asistent <\/em><\/p>\n

                \u00a0<\/em><\/p>\n

                HEADSS \u2013 un interviu psihosocial pentru adolescen\u021bi\u00a0 https:\/\/www.medschool.lsuhsc.edu\/medical_education\/undergraduate\/spm\/SPM_100\/documents\/HEADSS_000.pdf (inclusiv sursa foto 1)<\/p>\n

                Sursa foto 2 – https:\/\/www.nytimes.com\/2007\/04\/24\/health\/24teen.html<\/a><\/p>\n

                Sursa foto 3 – https:\/\/www.artdeseduire.com\/relation\/psychologue-sumonter-rupture<\/a><\/p>\n

                Sursa foto 4- https:\/\/www.cabinet-psy-paris.fr\/josiane-guedj\/<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

                Cauzele majore de mortalitate \u0219i morbiditate la adolescen\u021bi sunt accidentele, inclusiv cele rutiere, cel pu\u021bin jum\u0103tate dintre acestea fiind legate de consumul de droguri sau alcool. Alte cauze de morbiditate includ sarcinile neplanificate, infec\u021biile cu transmitere sexual\u0103, disfunc\u021biile alimentare \u0219i cele emo\u021bionale. Acestea sunt situa\u021bii care pot s\u0103 nu fie evidente \u00een cadrul unui interviu […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":5054,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,12],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5097"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5097"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5097\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5100,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5097\/revisions\/5100"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5054"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5097"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5097"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5097"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}