![\"depresie1\"](\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/03\/depresie1.png\")
<\/a><\/p>\nDepresia \u0219i\u00a0 tulbur\u0103rile bipolare la 13 ani (8.4%) fa\u021b\u0103 de 18 ani (15.4%)<\/em><\/p>\n <\/p>\n \u00cen plus, anxietatea reprezint\u0103 tulburarea cea mai frecvent\u0103 \u00een copil\u0103rie \u0219i adolescen\u021b\u0103 (31.9% din adolescen\u021bi). Din spectrul anxiet\u0103\u021bii, tinerii sunt afecta\u021bi diferit: cei de v\u00e2rste mai mici, de diferite tipuri de fobie \u0219i de anxietatea separ\u0103rii, \u00een timp ce cei de v\u00e2rste mai mari, de diferite tipuri de anxietate social\u0103.<\/p>\n Diferen\u021bierea pe sexe este \u0219i ea un factor important. Anxietatea \u0219i atacurile de panic\u0103 care, p\u00e2n\u0103 la pubertate, apar \u00een mod egal la fete \u0219i b\u0103ie\u021bi, ajung s\u0103 se dubleze, \u00een cazul fetelor. Tot fetele sunt cele care risc\u0103 de 2 ori mai mult s\u0103 experimenteze depresia fa\u021b\u0103 de b\u0103ie\u021bi.<\/p>\n 15.9% din fetele de 13-17 ani au depresie fa\u021b\u0103 de 7.7% din b\u0103ie\u021bii de 13-17 ani<\/em><\/p>\n Motiva\u021bia acestei diferen\u021be de gen poate fi dat\u0103 de faptul c\u0103 zonele din creier afectate de depresie au o concentare mare de receptori ai hormonilor sexuali.<\/p>\n Pe de alt\u0103 parte, se constat\u0103 c\u0103 anxietatea \u0219i depresia la adolescen\u021bi sunt \u00een cre\u0219tere. Printre cauze se num\u0103r\u0103 cele de mediu, sociale \u0219i politice care au dus la cre\u0219terea num\u0103rului de adolescen\u021bi care au avut un episod depresiv (cu 37% \u00eentre 2005 \u0219i 2014).<\/p>\n Adolescen\u021bii de liceu din zilele noastre sunt mult mai predispu\u0219i la anxietate, iar probabilitatea ca ei s\u0103 aib\u0103 nevoie de sprijinul unui specialist (psiholog sau psihiatru) este de dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t la tinerii anilor 1980.<\/p>\n Dup\u0103 cum arat\u0103 un studiu realizat de Pew Research Center \u0219i men\u021bionat \u00eentr-un articol publicat de New York Times pe 20 februarie 2019, cei mai mul\u021bi adolescen\u021bi americani plaseaz\u0103 depresia \u0219i anxietatea printre cele mai serioase probleme pentru cei din grupa lor de v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n Speciali\u0219tii cred c\u0103 modul \u00een care se raporteaz\u0103 adolescen\u021bii la aceste tulbur\u0103ri ar putea veni \u0219i din faptul c\u0103 a crescut rata de utilizare a social media, din presiunea sistemului de educa\u021bie pentru performan\u021b\u0103 \u0219colar\u0103 \u0219i din teama fa\u021b\u0103 de poten\u021bialele agresiuni (atacuri cu arme \u00een \u0219coli).<\/p>\n Tot ei recomand\u0103, de exemplu, consilierea adolescen\u021bilor cu privire la un alt factor major de stres pentru adolescen\u021bi \u2013 supravegherea permanent\u0103 a celorlal\u021bi tineri de v\u00e2rsta lor pe social media \u0219i teama de a pierde ceva, pe care aceasta o genereaz\u0103. Consilierea ar putea \u00eensemna s\u0103-i faci pe tineri s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 cum func\u021bioneaz\u0103 social media \u2013 compar\u00e2nd-o cu situa\u021bia \u00een care o persoan\u0103 face 50 de fotografii p\u00e2n\u0103 ob\u021bine una perfect\u0103, ceea ce poate ajuta la diminuarea anxiet\u0103\u021bii.<\/p>\n Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 aceast\u0103 situa\u021bie \u00eengrijor\u0103toare a cre\u0219terii ponderii tulbur\u0103rilor respective la adolescen\u021bi \u0219i tineri se poate datora \u0219i faptului c\u0103 screeningul este din ce \u00een ce mai performant (conform opiniei directorului executiv al Asocia\u021biei Americane de Psihologie, Lynn Bufka), ea este accentuat\u0103 de bombardamentul permanent de informa\u021bie caracteristic perioadei, la care se adaug\u0103\u00a0 obi\u0219nuitele schimb\u0103ri fizice \u0219i hormonale.<\/p>\n \u00cen aceste condi\u021bii, este important\u0103 consilierea acordat\u0103 de speciali\u0219ti pentru identificare strategiilor de gestionare, la care se adaug\u0103 construirea unui suport stabil din partea adul\u021bilor afla\u021bi \u00een preajma adolescen\u021bilor.<\/p>\n Iar aceste modele de sprijin sunt cu at\u00e2t mai importante cu c\u00e2t un studiu realizat \u00een 2017, tot \u00een SUA, a ar\u0103tat c\u0103 num\u0103rul de copii interna\u021bi \u00een spitalele americane dup\u0103 tentative de sinucidere s-a dublat \u00eentre 2008 \u0219i 2015.<\/p>\n Pentru a controla aceste situa\u021bii, screeningul de risc de suicid sau depresie ar trebui s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 c\u00e2teva elemente esen\u021biale \u0219i anume:<\/p>\n Dincolo de rolul profesioni\u0219tilor care au rolul de a realiza screeningul, Dr. Bufka recomand\u0103 adul\u021bilor care sunt \u00eengrijora\u021bi de adolescen\u021bii afla\u021bi \u00een grija lor s\u0103-i asculte, f\u0103r\u0103 s\u0103 vin\u0103 cu recomand\u0103ri sau s\u0103-i judece prea mult \u0219i s\u0103 le faciliteze accesul la un consilier sau psiholog, dac\u0103 este nevoie.<\/p>\n Surse de documentare:<\/em><\/p>\n https:\/\/childmind.org<\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a>Acest studiu arat\u0103 c\u0103 peste 70% dintre adolescen\u021bi v\u0103d tulbur\u0103rile de genul anxiet\u0103\u021bii sau depresiei ca probleme importante. Efectuat pe 920 de adolescen\u021bi cu v\u00e2rste \u00eentre 13-17 ani din SUA, studiul a fost realizat online \u0219i telefonic, \u00een toamna anului trecut.<\/p>\n\n
<\/h1>\n
Mirela Musta\u021b\u0103 \u2013 Redactor executiv E-asistent<\/h1>\n