{"id":5158,"date":"2019-04-30T20:34:31","date_gmt":"2019-04-30T18:34:31","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=5158"},"modified":"2019-05-30T14:20:10","modified_gmt":"2019-05-30T12:20:10","slug":"ingrijirile-de-sanatate-mintala-o-noua-abordare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5158","title":{"rendered":"\u00cengrijirile de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 \u2013 o nou\u0103 abordare"},"content":{"rendered":"<p>\u00cen ultimele 2 decenii, se acord\u0103 din ce \u00een ce mai mult\u0103 aten\u021bie suferin\u021belor psiho-mintale ale persoanelor care au trecut printr-o situa\u021bie de urgen\u021b\u0103, fie ea dezastru natural sau conflict armat, la fel de mult\u0103 aten\u021bie ca eforturilor de a le asigura celor afecta\u021bi ad\u0103post \u0219i hran\u0103.<\/p>\n<p>Lec\u021biile \u00eenv\u0103\u021bate \u00een timpul acestor situa\u021bii de criz\u0103 au dus la apari\u021bia unor noi modele de \u00eengrijiri de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 care pot fi folosite pentru a putea ajuta foarte mul\u021bi oameni. De exemplu, \u00a0\u00een anumite regiuni din Indonezia, Sri Lanka sau Filipine aceste modele au fost integrate \u00een sistemele de \u00eengrijiri de s\u0103n\u0103tate. Aceste modele au \u00eenceput s\u0103 fie preluate, \u00een ultimul timp, \u0219i de c\u0103tre \u021b\u0103ri din America \u0219i Europa, pe m\u0103sur\u0103 ce factorii de decizie con\u0219tientizeaz\u0103 num\u0103rul persoanelor cu probleme de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 \u0219i deficitul de speciali\u0219ti care s\u0103 le trateze.<\/p>\n<p>Una dintre lec\u021biile importante \u00eenv\u0103\u021bate de speciali\u0219tii \u00een situa\u021bii de urgen\u021b\u0103 care au activat \u00een zonele de conflict este c\u0103 persoanele din afara profesiei pot fi capabile s\u0103 contribuie la tratarea acestor probleme de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103.<\/p>\n<p>\u201cObi\u0219nuiam s\u0103 presupunem c\u0103 oamenii au nevoie de consiliere profesional\u0103, din partea speciali\u0219tilor din domeniu,\u201d afirm\u0103 John Eaton de la <em><i>London School of Hygiene and Tropical Medicine<\/i><\/em>, un veteran din domeniul asisten\u021bei de urgen\u021b\u0103 \u00een caz de dezastru. Dar se pare c\u0103 lucrurile nu stau chiar a\u0219a.<\/p>\n<p><em><i>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/04\/sanatatementala.jpg\"><img class=\"alignleft size-medium wp-image-5146\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/04\/sanatatementala-275x300.jpg\" alt=\"sanatatementala\" width=\"275\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/04\/sanatatementala-275x300.jpg 275w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/04\/sanatatementala.jpg 563w\" sizes=\"(max-width: 275px) 100vw, 275px\" \/><\/a><\/i><\/em><\/p>\n<p><em><i>S\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 \u2013 \u00eenfrunt\u0103m provoc\u0103rile \u00eempreun\u0103!<\/i><\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Rata persoanelor afectate de probleme de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 se dubleaz\u0103, de obicei, dup\u0103 o calamitate. Dar sunt pu\u021bine cazurile \u00een care, \u00een aceste momente, cei afecta\u021bi nu pot fi ajuta\u021bi dec\u00e2t de un psihiatru. Majoritatea dintre cei afecta\u021bi au fost mai bine dup\u0103 ce au primit un ajutor mai degrab\u0103 simplu, pe care l-ar putea oferi oricine, din partea unor persoane din afara profesiei, dar preg\u0103tite pentru a acorda acest prim ajutor psihologic, care poate fi predat \u00een c\u00e2teva ore.<\/p>\n<p>Acest training a devenit recent parte din procedura standard din primele zile dup\u0103 un dezastru. Profesori, preo\u021bi, pastori, frizeri sau \u0219oferi de taxi sunt \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi cum s\u0103 \u00eei identifice pe cei care au o suferin\u021b\u0103 mintal\u0103, cum s\u0103 le ofere un ajutor emo\u021bional adecvat sau cum s\u0103 evite gre\u0219elile comune, precum a \u00eei presa pe cei \u00een suferin\u021b\u0103 s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103 evenimentele dureroase.<\/p>\n<p>Aceast\u0103 nou\u0103 abordare a fost formalizat\u0103 ca o metod\u0103 de a evita tulburarea de stres post-traumatic. \u00cen \u021b\u0103rile occidentale, ea a fost preluat\u0103 de cei care intervin \u00een situa\u021bii de urgen\u021b\u0103. Important de remarcat c\u0103 varianta care este folosit\u0103 \u00een cazul refugia\u021bilor \u0219i al supravie\u021buitorilor dezastrelor naturale include, de asemenea, modalit\u0103\u021bi de ajutor pentru rezolvarea problemelor practice precum g\u0103sirea unui ad\u0103post sigur \u0219i stabilirea contactului cu al\u021bi locuitori ai comunit\u0103\u021bii afectate. Pentru supravie\u021buitorii dezastrelor naturale, cauza principal\u0103 a suferin\u021bei psihologice este dat\u0103, adesea, de dificult\u0103\u021bile practice.<\/p>\n<p>Faptul c\u0103 problemele vie\u021bii de zi cu zi \u00ee\u0219i pun amprenta asupra st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 devine evident chiar \u0219i \u00een \u021b\u0103rile dezvoltate. Un studiu din 2015 a constatat c\u0103 medicii de familie din Marea Britanie petrec 20% din timpul consulta\u021biei pentru probleme care nu sunt medicale, precum stresul cauzat de probleme financiare sau singur\u0103tatea. Ca r\u0103spuns, Serviciul Na\u021bional de S\u0103n\u0103tate al Marii Britanii a extins folosirea a\u0219a numitei \u201cprescrieri sociale\u201d, prin care medicii de familie \u00eei refer\u0103 pe pacien\u021bi c\u0103tre organiza\u021bii care ofer\u0103 locuin\u021be, consiliere financiar\u0103 sau conexiuni sociale prin activit\u0103\u021bi precum cursuri de dans sau grupuri de gr\u0103din\u0103rit.<\/p>\n<p>Acordarea de ajutor \u00een situa\u021bii de urgen\u021b\u0103 le-a ar\u0103tat profesioni\u0219tilor din domeniu c\u0103 persoanele din afara domeniului psihoterapiei pot fi preg\u0103tite pentru a trata depresiile u\u0219oare p\u00e2n\u0103 la moderate \u0219i anxietatea, care afecteaz\u0103 circa 15%-20% dintre persoane \u00eentr-un anumit an.<\/p>\n<p>Peter Ventervogel de la UNHCR, Agen\u021bia pentru refugia\u021bi a ONU, a afirmat c\u0103, atunci c\u00e2nd psihiatrii sunt pu\u021bini, ei ar trebui s\u0103 lucreze cu cei care au cea mai mare nevoie de consiliere, \u0219i anume persoanele cu tendin\u021be suicidale.<\/p>\n<p>Administrarea de medicamente pare a fi o responsabilitate evident\u0103 pentru care ar trebui preg\u0103ti\u021bi \u0219i cei care sunt preg\u0103ti\u021bi pentru a acorda consiliere psihologic\u0103 \u00een caz de dezastre. \u0218i totu\u0219i, conform Ms. Giardinelli, medicamenta\u021bia este ultimul pas la care se recurge \u00een cazul ajutorului \u00een situa\u021bii de urgen\u021b\u0103. Oamenii afecta\u021bi de dezastre se relocheaz\u0103 destul de des \u0219i imprevizibil, a\u0219a \u00eenc\u00e2t prioritate trebuie acordat\u0103 c\u0103tre a \u00eei \u00eenv\u0103\u021ba ceva care \u00eei poate ajuta pe termen lung, de pild\u0103, c\u00e2t mai multe informa\u021bii despre noua lor condi\u021bie \u0219i m\u0103surile care \u00eei pot ajuta s\u0103 gestioneze simptomele (ca, de exemplu, modul \u00een care pot respira pentru a se calma).<\/p>\n<p>\u00cen \u021b\u0103rile occidentale, formarea complet\u0103 a unui psihiatru poate dura c\u00e2\u021biva ani dup\u0103 absolvirea facult\u0103\u021bii, a\u0219a \u00eenc\u00e2t, fiindc\u0103 speciali\u0219tii implica\u021bi \u00een gestionarea situa\u021biilor de urgen\u021b\u0103 ne-au ar\u0103tat c\u0103 cei din afara domeniului pot fi preg\u0103ti\u021bi \u00een c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni pentru a acorda consiliere psihologic\u0103, acest model s-a extins dincolo de situa\u021biile de urgen\u021b\u0103.<\/p>\n<p>De exemplu, \u00een Zimbabwe, unde \u00een 2005 erau 5 psihiatri pentru \u00eentreaga popula\u021bie de 13 milioane de oameni, unul dintre cei 5 psihiatri a luat ini\u021biativa de a preg\u0103ti femei \u00een v\u00e2rst\u0103, dintre cele care erau deja implicate \u00eentr-o form\u0103 sau alta de munc\u0103 \u00een comunitate, pentru a putea aplica conceptele de baza ale teoriei cognitiv-comportamentale, ca, de exemplu, cum pot fi identificate situa\u021biile sau stimulii care ne provoac\u0103 anumite st\u0103ri de anxietate \u0219i ce m\u0103suri pot fi luate pentru a gestiona acele situa\u021bii. Dup\u0103 ce le-a preg\u0103tit, el le-a trimis pe aceste femei s\u0103 stea pe a\u0219a numitele \u201cb\u0103nci ale prieteniei\u201d din cur\u021bile centrelor de s\u0103n\u0103tate pentru a putea vorbi cu persoane afectate de anxietate sau depresie.<\/p>\n<p>Un studiu f\u0103cut \u00een 2014-2015 asupra acestei abord\u0103ri \u00a0a ar\u0103tat c\u0103 dup\u0103 6 luni doar 14% dintre persoanele \u201cv\u0103zute\u201d de aceste bunicu\u021be aveau \u00eenc\u0103 simptome de depresie sau anxietate. \u00cen 2016, acest model a fost preluat de c\u0103tre Departamentul de S\u0103n\u0103tate din New York City. Diferen\u021ba este c\u0103 \u00een New York consilierea este oferit\u0103 de asisten\u021bi sociali special preg\u0103ti\u021bi pentru a ajuta persoane cu probleme mintale sau de dependen\u021b\u0103, mul\u021bi dintre asisten\u021bii sociali de acum fiind ei \u00een\u0219i\u0219i persoane care au suferit de aceste probleme.<\/p>\n<p>Gary Belkin, responsabilul cu s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 din New York City, consider\u0103 c\u0103 \u00eengrijirile de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 nu pot fi un domeniu rezervat exclusiv speciali\u0219tilor califica\u021bi. New York City are planuri \u0219i mai ambi\u021bioase, acelea de a preg\u0103ti circa 250 000 dintre pompierii, ofi\u021berii de poli\u021bie, profesorii sau v\u00e2nz\u0103torii din magazine s\u0103 depisteze factorii comuni de risc \u0219i semnalele de avertizare ale suferin\u021belor mintale \u0219i s\u0103 poat\u0103 reac\u021biona adecvat. De asemenea, au fost deja preg\u0103ti\u021bi circa 1200 de lucr\u0103tori din cadrul organiza\u021biilor care interac\u021bioneaz\u0103 cu grupurile la risc precum tinerii, oamenii f\u0103r\u0103 ad\u0103post, femeile abuzate sau imigran\u021bii, pentru a face screening pentru factorii de risc \u0219i a oferi consiliere.<\/p>\n<p>Idea de a folosi persoane din afara domeniului pentru consiliere psihologic\u0103 se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te \u0219i \u00een Europa. Astfel, Italia preg\u0103te\u0219te moa\u0219ele pentru a putea prelua parte din consilierea pentru depresia perinatal\u0103 moderat\u0103, care este acum rezervat\u0103 psihiatrilor.<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/04\/sanatatementala1.jpg\"><img class=\"alignleft size-medium wp-image-5147\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/04\/sanatatementala1-300x199.jpg\" alt=\"sanatatementala1\" width=\"300\" height=\"199\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/04\/sanatatementala1-300x199.jpg 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/04\/sanatatementala1-405x270.jpg 405w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/04\/sanatatementala1.jpg 516w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a>Anglia este \u0219i ea implicat\u0103 \u00een testarea noului model, a\u0219a numitul \u201ctalk-therapy\u201d- terapie prin dialog. \u00a0Aici, aproape jum\u0103tate din cei implica\u021bi \u00een noul program pentru tratarea depresiei \u0219i anxiet\u0103\u021bii se recupereaz\u0103 (important de notat c\u0103 parte dintre ace\u0219tia s-ar fi recuperat oricum).<\/p>\n<p>Exist\u0103 \u0219i voci care contest\u0103 noua abordare, subliniindu-se c\u0103, consilierea pe care o pot oferi aceste persoane din afara domeniului, chiar \u0219i preg\u0103tite, nu se poate ridica la \u00een\u0103l\u021bimea ajutorului profesional din partea speciali\u0219tilor. La fel a fost contestat, la \u00eenceput, \u0219i modelul care a implicat preg\u0103tirea lucr\u0103torilor medicali din comunitate pentru a putea oferi \u00eengrijiri pre-natale, trata malaria sau diagnostica pneumonia. Totu\u0219i, preg\u0103tirea unui num\u0103r suficient de mare de lucr\u0103tori \u00een comunitate a fost decisiv\u0103 \u00een reducerea abrupt\u0103 a num\u0103rului de decese \u00een r\u00e2ndul mamelor \u0219i copiilor din Etiopia.<\/p>\n<p>\u00cen anumite \u021b\u0103ri \u00een curs de dezvoltare, modelul dezvoltat \u00een cadrul opera\u021biunilor de gestionare a situa\u021biilor de urgen\u021b\u0103 a fost preluat de c\u0103tre sistemele de \u00eengrijiri primare. De exemplu, \u00een Indonezia, \u00een provincia Aceh lovit\u0103 de tsunami \u00een 2004, nu existau deloc \u00een comunitate asistente de \u00eengrijiri de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103. Aceste asistente sunt acum parte din echipele centrelor de s\u0103n\u0103tate \u0219i au o intens\u0103 activitate de teren, vizit\u00e2ndu-\u0219i pacien\u021bii acas\u0103, pe motociclete.<\/p>\n<p>La fel s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i \u00een Sri Lanka, Filipine sau Nepal, \u021b\u0103ri lovite de dezastre naturale, \u00een timp ce \u00een Zimbabwe exist\u0103 acum aproximativ 400 de femei \u00een v\u00e2rst\u0103 care au fost preg\u0103tite \u0219i au oferit deja sprijin c\u0103tre circa 30 000 de oameni.<\/p>\n<p>\u0218i, dac\u0103 nevoia nu este at\u00e2t de acut\u0103 \u00een cazul \u021b\u0103rilor dezvoltate, este important de \u0219tiut c\u0103, chiar \u0219i aici mai pu\u021bin de o treime dintre cei cu suferin\u021be psiho-mintale primesc ajutorul de care au nevoie.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Mirela Musta\u021b\u0103 \u2013 Redactor executiv E-asistent<\/p>\n<p><em><i>Traducere \u0219i adaptare dup\u0103:<\/i><\/em><\/p>\n<p>\u201cMental Health care \u2013 Talk is cheap\u201d, articol publicat \u00een <em><i>The Economist<\/i><\/em>, numarul din 16 martie 2019<\/p>\n<p>Sursa foto 1 <a href=\"https:\/\/www.who.int\/mental_health\/world-mental-health-day\/MHD_girl_optimistic_EN_web.jpg?ua=1\">https:\/\/www.who.int\/mental_health\/world-mental-health-day\/MHD_girl_optimistic_EN_web.jpg?ua=1<\/a><\/p>\n<p>Sursa foto 2 <a href=\"https:\/\/happiful.com\/the-power-of-talking\/\">https:\/\/happiful.com\/the-power-of-talking\/<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen ultimele 2 decenii, se acord\u0103 din ce \u00een ce mai mult\u0103 aten\u021bie suferin\u021belor psiho-mintale ale persoanelor care au trecut printr-o situa\u021bie de urgen\u021b\u0103, fie ea dezastru natural sau conflict armat, la fel de mult\u0103 aten\u021bie ca eforturilor de a le asigura celor afecta\u021bi ad\u0103post \u0219i hran\u0103. Lec\u021biile \u00eenv\u0103\u021bate \u00een timpul acestor situa\u021bii de criz\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":5146,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5158"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5158"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5158\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5159,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5158\/revisions\/5159"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5146"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5158"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5158"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5158"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}