{"id":5170,"date":"2019-04-30T20:42:14","date_gmt":"2019-04-30T18:42:14","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=5170"},"modified":"2019-05-30T14:20:05","modified_gmt":"2019-05-30T12:20:05","slug":"drumul-spre-accesul-universal-la-serviciile-de-sanatate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5170","title":{"rendered":"Drumul spre accesul universal la serviciile de s\u0103n\u0103tate"},"content":{"rendered":"

\"serviciisanatate\"<\/a>\u201cAccesul universal la serviciile de s\u0103n\u0103tate face parte dintre drepturile omului\u201d – Dr Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii<\/i><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/i><\/em><\/p>\n

Accesul la servicii de s\u0103n\u0103tate \u0219i acoperirea prin programe importante de s\u0103n\u0103tate public\u0103 au crescut \u00een majoritatea \u021b\u0103rilor din lume \u00een ultimele dou\u0103 decenii.<\/p>\n

S-au \u00eenregistrat, de asemenea, \u0219i progrese notabile \u00een protec\u021bia financiar\u0103 a celor care acceseaz\u0103 serviciile de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

\u0218i, totu\u0219i, \u00een multe \u021b\u0103ri r\u0103m\u00e2n lacune semnificative \u00een ceea ce prive\u0219te accesul la serviciile de s\u0103n\u0103tate, \u00een special pentru segmentele s\u0103race sau marginalizate ale popula\u021biei.<\/p>\n

\u00cen ciuda avansurile f\u0103cute \u00een reducerea poverii bolilor transmisibile, inciden\u021ba malnutri\u021biei \u0219i a \u00a0problemelor generate de lipsa de acces la serviciile de s\u0103n\u0103tate sexual\u0103 \u0219i a reproducerii \u0219i a mortalit\u0103\u021bii materne r\u0103m\u00e2ne crescut\u0103 \u00een multe zone din lume.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, povara bolilor ne-transmisibile precum cancerul, bolile cardio-vasculare, diabetul \u0219i a problemelor de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 este \u00een cre\u0219tere. Acestea sunt acum cauza a 63% dintre decesele \u00eenregistrate la nivel global, cu 80% dintre aceste decese av\u00e2nd loc \u00een \u021b\u0103rile cu venituri mici \u0219i mijlocii.<\/p>\n

Cheltuielile familiei pentru servicii de s\u0103n\u0103tate r\u0103m\u00e2n ridicate \u00een multe \u021b\u0103ri \u0219i arunc\u0103 100 milioane de oameni \u00een s\u0103r\u0103cie \u00een fiecare an. Aproape jum\u0103tate din popula\u021bia lumii nu are acces la servicii esen\u021biale de s\u0103n\u0103tate. Furnizarea acestor servicii c\u0103tre \u00eentreaga popula\u021bie r\u0103m\u00e2ne una dintre cele mai importante provoc\u0103ri de s\u0103n\u0103tate public\u0103.<\/p>\n

Starea de s\u0103n\u0103tate a unei popula\u021bii cere ca aceasta s\u0103 aib\u0103 acces la servicii medicale \u0219i de spitalizare, precum \u0219i la servicii de preven\u021bie \u0219i existen\u021ba un mediu s\u0103n\u0103tos \u0219i a unor politici publice orientate c\u0103tre promovarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii.<\/p>\n

Ora\u0219ele din Grecia antic\u0103 \u0219i din Imperiul Roman numeau medici pentru a oferi gratis \u00eengrijiri de s\u0103n\u0103tate pentru popula\u021bia s\u0103rac\u0103 \u0219i sclavi. Breslele medicale ofereau servicii medicale gratuite membrilor lor.<\/p>\n

\u00cen 1883, Germania a introdus asigur\u0103rile obligatorii de s\u0103n\u0103tate la nivel na\u021bional pentru a se asigura c\u0103 are muncitori s\u0103n\u0103to\u0219i \u0219i recru\u021bi s\u0103n\u0103to\u0219i pentru armat\u0103, un cert avantaj fa\u021b\u0103 de alte state.<\/p>\n

Pe parcursul secolului 20, programele obligatorii de asigur\u0103ri medicale au fost extinse pentru a acoperi tot mai multe segmente ale popula\u021biei. \u00cen 1911, \u00een Marea Britanie s-a adoptat Legea Asigur\u0103rii Na\u021bionale, care oferea asigur\u0103ri obligatorii de s\u0103n\u0103tate muncitorilor \u0219i familiilor lor. \u00cen 1918, dup\u0103 Revolu\u021bia din Octombrie, Uniunea Sovietic\u0103 a creat un cuprinz\u0103tor sistem de stat, cu accent pe preven\u021bie \u0219i care oferea servicii gratuite \u00een toate p\u0103r\u021bile \u021b\u0103rii.<\/p>\n

\u00cen anii 1920, sistemele na\u021bionale de asigur\u0103ri medicale au fost introduse \u00een multe \u021b\u0103ri din Europa. Apoi, dup\u0103 Marea Criz\u0103 din 1930 \u0219i speran\u021bele aduse de victoria aliat\u0103 din Al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u00een Marea Britanie, Canada \u0219i Statele Unite ale Americii a fost adoptat\u0103 legisla\u021bie de s\u0103n\u0103tate \u0219i protec\u021bie social\u0103 care a extins accesul la servicii de s\u0103n\u0103tate al popula\u021biei.<\/p>\n

\u00cen primul deceniu al secolului 21, aproape fiecare \u021bar\u0103 din lume \u0219i-a propus s\u0103 asigure starea de s\u0103n\u0103tate \u0219i bine a popula\u021biei, dar inegalit\u0103\u021bile \u0219i inechitatea sunt \u00eenc\u0103 destul de r\u0103sp\u00e2ndite.<\/p>\n

De la introducerea asigur\u0103rilor obligatorii de s\u0103n\u0103tate \u00een Germania \u00een 1883, reformele sociale pentru a adresa inegalit\u0103\u021bile din sistemul de s\u0103n\u0103tate s-au axat pe \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea accesului la serviciile medicale \u0219i de spitalizare.<\/p>\n

Din p\u0103cate, chiar \u0219i \u00een \u021b\u0103rile cu acces universal la serviciile de s\u0103n\u0103tate, persoanele cu un status socio-economic sc\u0103zut au rate mai mari de morbiditate \u0219i mortalitate pentru o palet\u0103 larg\u0103 de boli.<\/p>\n

De exemplu, Raportul Douglas Black publicat \u00een Marea Britanie la \u00eenceputul anilor 1980 a ar\u0103tat c\u0103 muncitorii necalifica\u021bi aveau o rat\u0103 dubl\u0103 a mortalit\u0103\u021bii dec\u00e2t cei califica\u021bi din sectorul profesional \u0219i de business pentru aproape toate categoriile de boli, \u00eencep\u00e2nd cu mortalitatea infantil\u0103 \u0219i continu\u00e2nd cu decesele cauzate de cancer. La vremea aceea, raportul a fost perceput drept \u0219ocant, deoarece to\u021bi britanicii avuseser\u0103 acces la serviciile na\u021bionale de s\u0103n\u0103tate de c\u00e2nd fuseser\u0103 introduse \u00een 1948, ceea ce le aducea o gam\u0103 variat\u0103 de servicii gratuite \u00eenc\u0103 din momentul prest\u0103rii lor, rela\u021bii str\u00e2nse cu medicii de familie \u0219i un acces adecvat la servicii de specialitate.<\/p>\n

Aceste concluzii au dus la re-evaluarea factorilor sociali pe care speciali\u0219tii \u00eei consideraser\u0103 neimportan\u021bi asupra st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate \u00een cazul accesului universal la serviciile de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

Studii mai recente asupra diferen\u021biatorilor etnici sau socio-economici \u0219i impactului lor asupra accesului la servicii de s\u0103n\u0103tate, morbiditate \u0219i mortalitate indic\u0103 c\u0103 inegalit\u0103\u021bile \u0219i inechitatea sunt prezente \u00een toate societ\u0103\u021bile, inclusiv \u00een Marea Britanie sau alte \u021b\u0103ri cu acoperire universal\u0103 a sistemelor de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

\u00cen prezent, toate sistemele de s\u0103n\u0103tate, inclusiv cele din \u021b\u0103rile dezvoltate, sunt \u00eengrijorate de escaladarea costurilor, care poate chiar fr\u00e2na cre\u0219terea economic\u0103. Multe \u021b\u0103ri se lupt\u0103 s\u0103 acopere costurile \u00een cre\u0219tere ale tehnologiei medicale \u0219i s\u0103 fac\u0103 alegeri \u00eentre diversele nevoi sociale care trebuie finan\u021bate, precum s\u0103n\u0103tate, educa\u021bie, ocuparea for\u021bei de munc\u0103 sau asisten\u021ba social\u0103.<\/p>\n

\u00cen acest context s-au dezvoltat noi metode de gestionare a costurilor din sistemele de s\u0103n\u0103tate. Decontarea \u00een func\u021bie de cazuistic\u0103 sau pe baz\u0103 de DRG (\u201cdiagnostic-related groups\u201d sau grupele de diagnostic) le aduce spitalelor o sum\u0103 fix\u0103 pentru fiecare pacient cu un anumit diagnostic, \u00een loc de decontarea \u00een \u00eentregime a tuturor costurilor pentru tratamentul unui anumit pacient. \u00cen acest fel, furnizorii de servicii de s\u0103n\u0103tate au un stimulent s\u0103 reduc\u0103 volumul (\u0219i deci \u0219i costul) unui anumit tratament.<\/p>\n

\"serviciisanatate1\"<\/a>Pentru \u021b\u0103rile \u00een curs de dezvoltare, furnizarea de servicii de s\u0103n\u0103tate pentru \u00eentreaga popula\u021bie pare un vis \u00eendep\u0103rtat. Resursele limitate \u0219i alocarea acestora c\u0103tre facilit\u0103\u021bi bine dotate cu echipamente \u0219i tehnologie medical\u0103 \u00een marile ora\u0219e mai las\u0103 pu\u021bine fonduri pentru asisten\u021ba primar\u0103 din zonele rurale \u0219i urbane mai s\u0103race. \u00cen ciuda acestui lucru, s-au \u00eenregistrat progrese \u00een furnizarea chiar \u0219i \u00een aceste zone a unor servicii fundamentale precum imunizarea \u0219i \u00eengrijirile pre-natale. \u0218i, totu\u0219i, milioane de decese ce ar fi putut fi prevenite au \u00eenc\u0103 loc din cauza lipsei programelor de asisten\u021b\u0103 medical\u0103 primar\u0103.<\/p>\n

Toate \u021b\u0103rile membre ale Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite au fost de acord s\u0103 ating\u0103 obiectivul de a oferi acces universal la serviciile de s\u0103n\u0103tate p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2030, ca parte din Obiectivele de Dezvoltare Durabil\u0103.<\/p>\n

\u00cen lumina acestora, Forumul Pacien\u021bilor din Europa (EPF) cere \u021b\u0103rilor membre UE s\u0103 coopereze pentru a ne proteja \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi starea de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

Protec\u021bia \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea continu\u0103 a st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate au reprezentat o poveste de succes a Uniunii Europene, iar o cooperare \u0219i mai str\u00e2ns\u0103 a statelor membre le va oferi instrumentele \u0219i sprijinul necesar pentru ca UE s\u0103 se \u00eendrepte spre un obiectiv \u00een care to\u021bi pacien\u021bii cu condi\u021bii cronice au acces egal la servicii de s\u0103n\u0103tate de \u00eenalt\u0103 calitate \u0219i centrate pe pacient.<\/p>\n

 <\/p>\n

Mirela Musta\u021b\u0103 \u2013 Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n

https:\/\/www.sciencedirect.com\/topics\/social-sciences\/compulsory-health-insurance<\/a>\u00a0– Theodore H. Tulchinsky MD, MPH, Elena A. Varavikova MD, MPH, PhD, in The New Public Health (Third Edition)<\/a>, 2014<\/p>\n

https:\/\/www.mrmstoploss.com\/Install\/UnderConstruction.htm<\/a><\/p>\n

https:\/\/www.bag.admin.ch\/bag\/en\/home\/strategie-und-politik\/internationale-beziehungen\/internationale-gesundheitsthemen\/UniversalHealthCoverageinEmergencies.html<\/a><\/p>\n

https:\/\/www.uhc2030.org\/fileadmin\/uploads\/uhc2030\/Documents\/About_UHC2030\/mgt_arrangemts___docs\/UHC2030_Official_documents\/UHC2030_vision_paper_WEB2.pdf<\/a><\/p>\n

sursa foto 1 –https:\/\/www.who.int\/news-room\/fact-sheets\/detail\/universal-health-coverage-(uhc)<\/a><\/p>\n

sursa foto 2 –http:\/\/www.eu-patient.eu\/globalassets\/campaign-on-access\/access_to_healthcare_ii.pdf<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201cAccesul universal la serviciile de s\u0103n\u0103tate face parte dintre drepturile omului\u201d – Dr Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u00a0 Accesul la servicii de s\u0103n\u0103tate \u0219i acoperirea prin programe importante de s\u0103n\u0103tate public\u0103 au crescut \u00een majoritatea \u021b\u0103rilor din lume \u00een ultimele dou\u0103 decenii. S-au \u00eenregistrat, de asemenea, \u0219i progrese notabile […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":5148,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5170"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5170"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5170\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5171,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5170\/revisions\/5171"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5148"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5170"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5170"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5170"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}