{"id":5172,"date":"2019-04-30T20:43:49","date_gmt":"2019-04-30T18:43:49","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=5172"},"modified":"2019-05-30T14:20:29","modified_gmt":"2019-05-30T12:20:29","slug":"legatura-dintre-durere-si-anxietate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5172","title":{"rendered":"Leg\u0103tura dintre durere \u0219i anxietate…"},"content":{"rendered":"

\"anxietate\"<\/a>\u00centr-un articol publicat de New York Times, la finalul lunii trecute, am citit povestea unei femei care pare s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 un miracol \u2013 la 71 de ani, nu a experimentat niciodat\u0103 durerea sau anxietatea. Pentru oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103, cazul ei a reprezentat o curiozitate care acum pare s\u0103 aib\u0103 o explica\u021bie.<\/p>\n

Jo Cameron are o muta\u021bie genetic\u0103 rar\u0103, care, potrivit unui nou raport \u0219tiin\u021bific, o \u00eempiedic\u0103 s\u0103 simt\u0103 durerea sau anxietatea. Ea reprezint\u0103 o speran\u021b\u0103 pentru cercet\u0103torii care, analiz\u00e2nd acest caz, cred c\u0103 vor putea descoperi elemente care pot ajuta la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente pentru durere.<\/p>\n

Seria evenimentelor care au suscitat interesul oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de cazul doamnei Cameron a \u00eenceput acum cinci ani. Tr\u0103ia o via\u021b\u0103 fericit\u0103, obi\u0219nuit\u0103, pe malurile lacului Loch Ness din Sco\u021bia, \u00eempreun\u0103 cu so\u021bul ei. Dup\u0103 o opera\u021bie la m\u00e2n\u0103, doctorul acesteia a r\u0103mas complet nedumerit c\u00e2nd a constatat c\u0103 doamna Cameron nu dorea calmante \u0219i nu sim\u021bea durerea.<\/p>\n

Cum durerea este, \u00eentradev\u0103r, necunoscut\u0103 doamnei Cameron, aceasta experimentez\u0103 destul de frecvent situa\u021bii care se finalizeaz\u0103 cu arsuri. \u00cens\u0103 cicatricile astfel provocate dispar extrem de repede, un alt element de investigat de c\u0103tre oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103.<\/p>\n

Unul dintre medicii care au tratat-o \u00een spital, Dr. Devjit Srivastava, anestezist la un spital din nordul Sco\u021biei \u0219i unul dintre cei care au cercetat cazul, \u00ee\u0219i aminte\u0219te momentul opera\u021biei c\u00e2nd doamna Cameron a refuzat orice fel de anestezic: \u201dv\u0103 garantez c\u0103 nu am nevoie de nimic de acest fel\u201d.<\/p>\n

Continuarea discu\u021biei medicului cu doamna Cameron a demonstrat c\u0103 era o pacient\u0103 cu totul neobi\u0219nuit\u0103. La 65 de ani, a avut nevoie de o oper\u021bie de revizie de \u0219old. Pentru c\u0103 acesta nu-i provocase durere, nu a observat c\u0103 ceva nu este \u00een ordine p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd situa\u021bia nu s-a agravat. T\u0103ieturi, arsuri, fracturi \u2013 niciuna dintre acestea nu-i provoca durere. De fapt, doar mirosul de carne ars\u0103, sau apari\u021bia s\u00e2ngelui o f\u0103ceau \u00een unele cazuri s\u0103 observe c\u0103 ceva nu era \u00een ordine.<\/p>\n

Dr. Srivastava a referit cazul c\u0103tre University College London\u2019s Molecular Nociception Group, o echipa specializat\u0103 \u00een cercet\u0103ri genetice pentru \u00een\u021belegerea biologiei durerii. Ace\u0219tia p\u0103reau s\u0103 aib\u0103 ni\u0219te informa\u021bii utile pentru cazul ei. De c\u00e2teva decenii, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au identificat zeci de alte persoane care experimenteaz\u0103 durerea \u00een moduri neobi\u0219nuite. Dar c\u00e2nd dr. James Cox, un experimentat cercet\u0103tor din acest grup a cercetat profilul ei genetic, a constat c\u0103 acesta nu seam\u0103n\u0103 cu niciun al caz al unor persoane cunoscute c\u0103 tr\u0103iesc f\u0103r\u0103 s\u0103 simt\u0103 durerea.<\/p>\n

\u00cen cele din urm\u0103, cercet\u0103torii au g\u0103sit ceea ce c\u0103utau la o gen\u0103 pe care oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 o numesc FAAH-OUT. To\u021bi avem aceast\u0103 gen\u0103. Dar, \u00een cazul doamnei Cameron, pacientul prezint\u0103 o schimbare care presupune eliminarea p\u0103r\u021bii frontale a genei. Analizele suplimentare de s\u00e2nge au confirmat aceast\u0103 ipotez\u0103.<\/p>\n

Dna Cameron a fost \u0219ocat\u0103 de interesul manifestat de medici pentru cazul ei. P\u00e2n\u0103 la conversa\u021bia cu doctorul Srivastava, durerea nu era ceva c\u0103reia s\u0103-I dea vreo aten\u021bie. De\u0219i suferea adesea arsuri sau t\u0103ieturi, r\u0103nile ei rar l\u0103sau cicatrici \u2013 alt lucru de care oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 s-au ar\u0103tat interesa\u021bi \u0219i pe care l-au considerat a fi legat de muta\u021bie.<\/p>\n

De\u0219i i se spusese c\u0103 na\u0219terea este un proces dureros, la momentul \u00een care a n\u0103scut, n-a deranjat-o nimic- chiar \u0219i f\u0103r\u0103 epidural\u0103. „Sim\u021beam c\u0103 corpul meu se schimb\u0103, dar nu m\u0103 durea nimic”, \u00ee\u0219i reaminte\u0219te Jo Cameron. Ea a comparat momentul na\u0219terii cu „o g\u00e2dil\u0103tur\u0103”. Mai t\u00e2rziu, ea avea s\u0103 le spune\u0103 viitoarelor mame: „nu v\u0103 face\u021bi griji, nu este a\u0219a de r\u0103u cum se spune\u201e. Abia peste 40 de ani avea s\u0103 afle c\u0103 prietenele ei nu exagerau.<\/p>\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 cred c\u0103 au descoperit r\u0103spunsul. \u00centr-o lucrare publicat\u0103 recent \u00een The British Journal of Anaesthesia, ei au atribuit via\u021ba lipsit\u0103 de durere a doamnei Cameron unei muta\u021bii a unei gene neidentificat\u0103 anterior. Aspectul pozitiv vine din speran\u021ba ca acesta s\u0103 devin\u0103 momentul \u201dzero\u201d care s\u0103 duc\u0103 la dezvoltarea unui tratament extrem de eficient pentru durere. Aceast\u0103 muta\u021bie pare s\u0103 fie \u0219i motivul pentru care doamna Cameron nu a manifestat anxietate sau fric\u0103 pe tot parcursul vie\u021bii ei, \u0219i explica\u021bia pentru rapiditatea cu care corpul ei se vindec\u0103.<\/p>\n

Studiul apare pe fondul unor dezbateri extrem de aprinse cu privire la modul \u00een care s\u0103 se trateze \u00een mod responsabil durerea, folosind metode mai pu\u021bin controversate care s\u0103 nu genereze adic\u021bii. De exemplu, foarte recent, statul New York a depus pl\u00e2ngere \u00eempotriva familiei Sackler, care de\u021bine Purdue Pharma, produc\u0103torul opioidului OxyContin.<\/p>\n

\"anxietate1\"<\/a>\u00cen cazul doamnei Cameron, aceasta crede c\u0103 mo\u0219tene\u0219te muta\u021bia de la tat\u0103l s\u0103u. Din nefericire, pentru c\u0103 a murit \u00eenainte de descoperire, nu se \u0219tie cu certitudine dac\u0103 de la el vine muta\u021bia. Mama ei nu o are cu siguran\u021b\u0103 \u0219i nici fiica. \u00cen schimb, fiul doamnei Cameron o are par\u021bial, ceea ce-l face insensibil par\u021bial la durere.<\/p>\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 sunt intriga\u021bi, de asemenea, de nivelul extraordinar de sc\u0103zut al anxiet\u0103\u021bii doamnei Cameron. \u00centr-un chestionar privind tulbur\u0103rile de anxietate, ea a avut scorul zero din 21. Efectiv nu-\u0219i poate aminti s\u0103 se fi sim\u021bit vreodat\u0103 deprimat\u0103 sau speriat\u0103. Dimpotriv\u0103, spune c\u0103 a fost un om foarte fericit. Iar acest lucru pare s-o fi ajutat-o \u0219i la locul de munc\u0103. Dup\u0103 ce a predat ani de zile la o \u0219coal\u0103 primar\u0103, s-a recalificat pentru a lucra cu persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi mintale severe. Comportamentul agresiv al unora dintre acestea nu a deranja-o niciodat\u0103, potrivit propriilor m\u0103rturii.<\/p>\n

Totu\u0219i, de\u0219i aceast\u0103 muta\u021bie pare s\u0103 genereze o situa\u021bie ideal\u0103, ea are totu\u0219i aspecte negative. Pe de o parte, este foarte uituc\u0103, predispus\u0103 s\u0103-\u0219i piard\u0103 cheile sau \u0219irul g\u00e2ndurilor la mijlocul frazei. Apoi, nu a sim\u021bit niciodat\u0103 „adrenalina” despre care al\u021bi oameni vorbesc.<\/p>\n

Cercet\u0103torii se concentreaz\u0103 acum s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 mai bine modul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 FAAH-OUT, pentru a putea proiecta o terapie genetic\u0103 sau o alt\u0103 interven\u021bie de combatere a durerii, pornind de la aceasta. \u00cens\u0103 transformarea acestei descoperiri \u00eentr-un tratament pentru durere sau anxietate va necesita mul\u021bi pa\u0219i, mul\u021bi ani \u0219i foarte multe milioane de dolari.<\/p>\n

Dar nu este complet imposibil. Tot \u00een urma unui astfel de proces au fost descoperite \u0219i statinele care au avut la baz\u0103 identificarea unor familii \u00een care mai mul\u021bi membri au suferit atacuri de cord \u00een jur de 20 de ani.<\/p>\n

Oricum, povestea doamnei Cameron care a demonstrat c\u0103 acea\u0219i gen\u0103 este responsabil\u0103 \u0219i de durerea fizic\u0103 \u0219i de cea psihologic\u0103 a suscitat multe discu\u021bii.<\/p>\n

Publicarea articolului despre cazul s\u0103u \u00een New York Times a generat multe reac\u021bii, inclusiv de la persoane care par s\u0103-i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 condi\u021bia.<\/p>\n

Cum poate o muta\u021bie genetic\u0103 s\u0103 elimine anxietatea? Unul dintre medicii care s-au ocupat de cazul doamnei Careron Dr. Cox crede c\u0103 nivelul s\u0103u redus de anxietate este legat de stimularea crescut\u0103 a receptorilor CB1 (receptorii canabinoizi). Ace\u0219tia sunt cunoscu\u021bi pentru faptul c\u0103 ajutp\u0103 corpul s\u0103 se ocupe de situa\u021biile stresante (ei sunt activa\u021bi, \u00een special, de THC din canabis). Studiile au ar\u0103tat c\u0103 atunci c\u00e2nd receptorii canabinoizi sunt bloca\u021bi, anxietatea va cre\u0219te, iar c\u00e2nd sunt stimula\u021bi, va sc\u0103dea. Ace\u0219ti receptori afecteaz\u0103 \u0219i modul \u00een care oamenii experimenteaz\u0103 durerea fizic\u0103.<\/p>\n

S\u0103 \u00eensemne acest lucru c\u0103 durerea fizic\u0103 \u0219i durerea psihic\u0103 sunt procesate la fel?<\/p>\n

Dr. T.H. Eric Bui de la Center for Anxiety and Traumatic Strss Disorders and Complicated Grief Program de la Massachusetts General Hospital spune c\u0103 este mult mai complicat \u0219i c\u0103 sunt necesare o mul\u021bime de studii. Ceea ce \u0219tim, spune acesta, este c\u0103 „regiunile creierului care proceseaz\u0103 durerea emo\u021bional\u0103 \u0219i pe cea fizic\u0103 se suprapun”.<\/p>\n

\u00centr-un alt exemplu despre cum se pot interconecta misterios cele dou\u0103 tipuri de durere, s-a observat c\u0103 acetaminofenul (ingredientul activ \u00een Tylenol) s-a dovedit a sc\u0103dea durerea emo\u021bional\u0103 care vine odat\u0103 cu respingerea.<\/p>\n

A\u0219adar, este respingerea similar\u0103 cu durerea fizic\u0103?<\/p>\n

Naomi Eisenberger, profesor la Universitatea din California, Los Angeles, departamentul de psihologie, crede c\u0103 da. Dr. Eisenberger studiaz\u0103 asem\u0103n\u0103rile \u00een ceea ce prive\u0219te modul \u00een care creierul proceseaz\u0103 durerea fizic\u0103 \u0219i „durerea social\u0103” rezultat\u0103 \u00een urma respingerii.<\/p>\n

Ea a descoperit c\u0103 „acele persoane care sunt mai sensibile la durerea fizic\u0103 sunt cele mai afectate de respingere”.<\/p>\n

Se poate \u00een\u021belege de aici c\u0103 oamenii cu un nivel redus de anxietate simt mai pu\u021bin durerea?
\n\u00cen general, da, spun unii exper\u021bi \u00een managemntul durerii.<\/p>\n

Adam Woo, consultant \u00een managementul durerii \u0219i anestezie la King’s College din Londra, a lucrat cu mii de pacien\u021bi afecta\u021bi de durere. El a concluzionat c\u0103 pacien\u021bii cu niveluri ridicate de anxietate tind s\u0103 fie mai sensibili la durere.<\/p>\n

De ce par persoanele anxioase s\u0103 aib\u0103 un prag mai sc\u0103zut al durerii?<\/p>\n

\u201dUnii oameni sunt cu adev\u0103rat mai sensibili – ca \u0219i c\u00e2nd par s\u0103 se simt\u0103 mai intens\u201d, crede Debra Kissen, director executiv la \u201dLight on Anxiety\u201e un centru de tratament din Chicago. Ea a observat modul \u00een care anxietatea \u0219i durerea fizic\u0103 se pot poten\u021ba reciproc. Persoana care se confrunt\u0103 cu o durere cronic\u0103 poate \u00eencepe s\u0103 se simt\u0103 ner\u0103bd\u0103toare c\u0103 nu are controlul asupra propriului corp. Aceasta face ca anxietatea s\u0103 creasc\u0103 concentrarea lor asupra durerii, agrav\u00e2nd-o. \u00cen acest moment, trebuie tratat\u0103 oricare dintre ele \u0219i vor beneficia ambele.<\/p>\n

Pentru ea, cel mai interesant este modul \u00een care fac oamenii diferen\u021ba dintre cele dou\u0103 \u0219i cum reac\u021bioneaz\u0103 la ele. Cele mai multe persoane, dac\u0103 sunt \u00eentrebate ce prefer\u0103 \u2013 o durere de gradul opt provocat\u0103 de lovirea unui deget de la picior sau s\u0103 se simt\u0103 disperate emo\u021bional \u2013 vor alege degetul.<\/p>\n

Cert este faptul c\u0103 domeniul durerii reprezint\u0103 o zon\u0103 de cercetare extrem de bogat\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Mirela Musta\u021b\u0103 \u2013 Redactor executiv E-asistent<\/em>
\nTraducere \u0219i adaptare dup\u0103:<\/em>
\nhttps:\/\/www.nytimes.com\/2019\/03\/28\/health\/woman-pain-anxiety.html?smid=tw-nythealth&smtyp=cur<\/a>\u00a0(sursa foto 1)<\/p>\n

https:\/\/www.nytimes.com\/2019\/03\/30\/health\/pain-anxiety-jo<\/a>\u00a0cameron.html?action=click&module=inline&pgtype=Article<\/p>\n

http:\/\/www.ox.ac.uk\/news\/2015-04-21-babies-feel-pain-adults<\/a>\u00a0(sursa foto 2)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centr-un articol publicat de New York Times, la finalul lunii trecute, am citit povestea unei femei care pare s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 un miracol \u2013 la 71 de ani, nu a experimentat niciodat\u0103 durerea sau anxietatea. Pentru oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103, cazul ei a reprezentat o curiozitate care acum pare s\u0103 aib\u0103 o explica\u021bie. Jo Cameron are o […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":5136,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5172"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5172"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5172\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5173,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5172\/revisions\/5173"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5136"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5172"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5172"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5172"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}