{"id":5222,"date":"2019-05-27T14:18:55","date_gmt":"2019-05-27T12:18:55","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=5222"},"modified":"2019-06-26T09:52:59","modified_gmt":"2019-06-26T07:52:59","slug":"provocarile-folosirii-tehnologiilor-digitale-si-inteligentei-artificiale-in-medicina","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5222","title":{"rendered":"Provoc\u0103rile folosirii tehnologiilor digitale \u0219i inteligen\u021bei artificiale \u00een medicin\u0103"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/05\/inteligentaartificiala.jpg\"><img class=\"alignleft size-medium wp-image-5199\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/05\/inteligentaartificiala-300x171.jpg\" alt=\"inteligentaartificiala\" width=\"300\" height=\"171\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/05\/inteligentaartificiala-300x171.jpg 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/05\/inteligentaartificiala.jpg 780w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a>\u00cen martie 2019, cercet\u0103tori de la \u0218coala de medicin\u0103 a Universit\u0103\u021bii Stanford au prezentat rezultatele preliminare ale studiului numit Studiul Apple al inimii, un studiu virtual care a inclus 420 000 de participan\u021bi.<\/p>\n<p>Concluziile cercet\u0103torilor au fost c\u0103 tehnologia portabil\u0103 poate identifica iregularit\u0103\u021bile pulsului, pe care teste ulterioare le-au confirmat drept fibrila\u021bie atrial\u0103, o cauz\u0103 important\u0103 a atacurilor de cord. \u00a0Aceast\u0103 condi\u021bie medical\u0103 este forma cea mai comun\u0103 de aritmie cardiac\u0103 \u0219i apare c\u00e2nd camerele superioare ale inimii nu bat \u00eentr-un mod coordonat.\u00a0\u00a0 Ea r\u0103m\u00e2ne uneori nedepistat\u0103, deoarece multe persoane nu au simptome.<\/p>\n<p>Studiul a fost lansat \u00een noiembrie 2017, cu sponsorizarea companiei Apple Inc., pentru a determina dac\u0103 aplica\u021biile mobile care folosesc date de la un senzor de puls incorporat \u00een unele ceasuri smart de la Apple Inc. pot identifica fibrila\u021bia atrial\u0103.<\/p>\n<p>Concluziile principale ale studiului includ urm\u0103toarele aspecte:<\/p>\n<ul>\n<li>\u00een total, numai 0.5% dintre participan\u021bii la studiu au primit notific\u0103ri privind un puls neregulat, important de notat \u00een contextul \u00een care mul\u021bi speciali\u0219ti exprimaser\u0103 ini\u021bial preocuparea cu posibilitatea supra-notific\u0103rii.<\/li>\n<li>compara\u021biile dintre depistarea iregularit\u0103\u021bilor de puls de c\u0103tre ceasul Apple \u0219i \u00eenregistr\u0103rile simultane ale plasturelui electrocardiografic au ar\u0103tat c\u0103 algoritmul de detectare a pulsului are o valoare predictiv\u0103 pozitiv\u0103 de 71%. \u00cen 84% din timp, pacien\u021bii care au primit notific\u0103ri de puls neregulat au fost g\u0103si\u021bi cu fibrila\u021bie atrial\u0103 \u00een momentul \u00een care a fost trimis\u0103 notificarea.<\/li>\n<li>o treime (34%) dintre participan\u021bii care au primit notific\u0103ri de puls neregulat \u0219i s-au monitorizat \u00een continuare folosind un plasture ECG pentru mai mult de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 au fost depista\u021bi cu fibrila\u021bie atrial\u0103.<\/li>\n<li>57% dintre participan\u021bii care au primit notific\u0103ri de puls neregulat \u0219i-au facut programare la medic.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Lloyd Minor, Decanul \u0218colii de Medicin\u0103 de la Stanford University, a declarat c\u0103 \u201crezultatele studiului subliniaz\u0103 rolul poten\u021bial pe care tehnologiile digitale inovative \u00eel pot juca \u00een construirea unui sistem de \u00eengrijiri medicale mai previzibil \u0219i cu accent mai mare pe preven\u021bie\u201d. \u00a0Matt Kearney, Director Clinic la nivel na\u021bional al Departamentului de Preven\u021bie a Bolilor Cardiovasculare din cadrul National Health Service (Serviciul Na\u021bional de S\u0103n\u0103tate) al Marii Britanii, recunoa\u0219te, de asemenea, c\u0103 tehnologiile smart folosite \u00een telemedicin\u0103, precum dispozitivele Apple de depistarea a neregularit\u0103\u021bilor pulsului, \u00eei pot educa pe tinerii care nu au alte simptome \u00een privin\u021ba riscurilor cardiovasculare \u0219i pot identifica cazuri care au nevoie de tratament.<\/p>\n<p>\u0218i, totu\u0219i, aceste dispozitive au iscat \u0219i o discu\u021bie aprins\u0103 printre speciali\u0219ti, av\u00e2nd \u00een vedere grija cu care sunt dezvoltate, \u00een general, programele de screening medical. Exist\u0103 o dezbatere aprins\u0103 \u0219i \u00een privin\u021ba modului \u00een care medicii ar trebui s\u0103 gestioneze cazurile de fibrila\u021bie atrial\u0103 depistate de aceste dispozitive.<\/p>\n<p>S\u00e2ngele se poate acumula \u00een diverse p\u0103r\u021bi ale camerelor \u0219i poate forma cheaguri. Pacien\u021bii cu fibrila\u021bie atrial\u0103 au un risc de a suferi un atac de cord de 5 ori mai mare. Condi\u021bia aceasta se poate trata cu destul de mult succes cu substan\u021be care sub\u021biaz\u0103 s\u00e2ngele, dar acestea aduc anumite riscuri, \u00een principal riscul de s\u00e2ngerare excesiv\u0103. Se estimeaz\u0103 c\u0103 fibrila\u021bie atrial\u0103 este prezent\u0103 la circa 2% din popula\u021bie.\u00a0 Pe de alt\u0103 parte, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 riscul de fibrila\u021bie atrial\u0103 cre\u0219te semnificativ odat\u0103 cu v\u00e2rsta, aceasta este relativ rar\u0103 la posesorii de Apple, care, \u00een general, sunt mai tineri \u0219i mai s\u0103n\u0103to\u0219i.<\/p>\n<p>Johnathan Mant, profesor de cercetare \u00een asisten\u021ba primar\u0103 la Universitatea Cambridge, conduce un studiu cu persoane \u00een v\u00e2rst\u0103 de peste 65 de ani pentru a descoperi dac\u0103 screening-ul pentru fibrila\u021bie atrial\u0103 poate preveni atacul de cord sau chiar demen\u021ba. Dr. Mant afirm\u0103 c\u0103 fibrila\u021bie atrial\u0103, dac\u0103 este identificat\u0103 clinic, este important\u0103 \u0219i merit\u0103 tratat\u0103, dar acest lucru poate s\u0103 nu fie adev\u0103rat pentru cazurile identificate prin dispozitivele smart phones sau alte dispozitive smart.<\/p>\n<p>Anumi\u021bi cercet\u0103tori din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice au avertizat c\u0103 screening ul pentru fibrila\u021bie atrial\u0103 poate duce la multe rezultate fals-pozitive \u0219i fals-negative \u0219i c\u0103 aceast\u0103 problem\u0103 ar putea fi \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bit\u0103 de tehnologiile smart devices.<\/p>\n<p>Carl Heneghan, profesor de medicin\u0103 bazat\u0103 pe dovezi la Universitatea Oxford, spune c\u0103 aceste smart devices scurt-circuiteaz\u0103 sistemele obi\u0219nuite de guvernan\u021b\u0103 care se asigur\u0103 c\u0103 programele de screening nu fac r\u0103u. El avertizeaz\u0103 \u0219i c\u0103 rezultatele fals-pozitive pe care le pot genera aceste dispozitive pot crea o cantitate important\u0103 de munc\u0103 inutil\u0103.<\/p>\n<p>De asemenea, mul\u021bi speciali\u0219ti atrag aten\u021bia c\u0103, \u00een ceea ce prive\u0219te rezultatele pe care le genereaz\u0103 algoritmii de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103, ace\u0219tia se axeaz\u0103 pe dimensiunea popula\u021bional\u0103 \u0219i nu pe cea individual\u0103, ceea ce poate fi o provocare poten\u021bial\u0103 \u00een contextul \u00eencerc\u0103rii de dezvoltare a medicinei personalizate.<\/p>\n<p>\u201cCe s-ar \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 algoritmii nu ar mai fi interesa\u021bi \u00een dezvoltarea unui model care s\u0103 poat\u0103 prognoza reac\u021biile a 100 000 de oameni, ci de dezvoltarea a 100 000 de modele pentru a prognoza reac\u021biile fiec\u0103rei persoane la nivel individual? Ce s-ar \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 datele proprii unei persoane ar fi analizate \u00een timp astfel \u00eenc\u00e2t algoritmii de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 s\u0103 ne poat\u0103 oferi o \u00een\u021belegere mai bun\u0103 a propriei persoane?\u201d Speciali\u0219tii care pun astfel problem\u0103 atrag aten\u021bia c\u0103 a da fiec\u0103ruia dintre noi posibilitatea de a \u00een\u021belege propriul comportament \u0219i a de prognoza consecin\u021bele acestuia ar fi o abordare mult mai eficace din punct de vedere al educa\u021biei pentru s\u0103n\u0103tate \u0219i al preven\u021biei.<\/p>\n<p>Din categoria provoc\u0103rilor pe care speciali\u0219tii cred c\u0103 folosirea inteligen\u021bei artificiale le aduce sistemelor de s\u0103n\u0103tate este \u0219i nevoia de educa\u021bie medical\u0103 continu\u0103 pentru ca profesioni\u0219tii din sistem s\u0103 poat\u0103 folosi tehnologia digital\u0103, precum \u0219i nevoia ca aceast\u0103 tehnologie s\u0103 fie u\u0219or de folosit.<\/p>\n<p>De exemplu, tehnicile de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 care folosesc re\u021belele neurale complexe. O re\u021bea neural\u0103 este o categorie de \u00eenv\u0103\u021bare folosind inteligen\u021ba artificial\u0103 care este modelat\u0103 dup\u0103 creierul uman, cu un algoritm complex care permite calculatorului s\u0103 \u00eenve\u021be prin incorporarea de noi date. Un exemplu comun a ce poate executa o re\u021bea neural\u0103 cu algoritm de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 este recunoa\u0219terea unor imagini sau obiecte prin analizarea tiparelor recurente din imaginile care i-au fost prezentate anterior, ceea ce \u00eei permite s\u0103 categorizeze imagini noi. Astfel, tehnicile de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 bazate pe re\u021bele neurale au atins performan\u021be remarcabile \u00een ultimii 5 ani. \u0218i, totu\u0219i, infrastructura necesar\u0103 pentru a rula asemenea algoritmi este \u00eenc\u0103 \u00een stadiu incipient \u0219i pu\u021bine persoane au acum competen\u021bele tehnice necesare pentru a le opera.<\/p>\n<p>De asemenea, mul\u021bi profesioni\u0219ti din sistemul de s\u0103n\u0103tate recunosc c\u0103 este \u00eenc\u0103 relativ dificil pentru ei s\u0103 accepte sugestiile de diagnostic care rezult\u0103 din folosirea diver\u0219ilor algoritmi de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103.\u00a0 Este foarte probabil c\u0103 \u00een cur\u00e2nd se vor introduce cursuri de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 \u00een educa\u021bia medical\u0103 pentru ca aceasta s\u0103 nu fie perceput\u0103 ca o amenin\u021bare la adresa medicilor, ci ca un ajutor, un amplificator de cuno\u0219tin\u021be medicale. Folosirea acestor algoritmi le poate permite profesioni\u0219tilor din sistem s\u0103 aib\u0103 mai mult timp pentru sarcini de complexitate mai mare.<\/p>\n<p>Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) a subliniat \u0219i ea provocarea pornit\u0103 din nevoia de a preg\u0103ti profesioni\u0219tii din s\u0103n\u0103tate pentru a opera cu succes toate aceste tehnologii digitale \u0219i tehnici de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 \u0219i, de asemenea, \u0219i nevoia ca sistemele de s\u0103n\u0103tate s\u0103 asigure o guvernan\u021b\u0103 \u0219i coordonare eficient\u0103 pentru diversele tehnologii \u0219i tehnici nou aparute, pentru a evita fragmentarea folosirii lor, ceea ce ar duce la rezultate sub-optime.<\/p>\n<p>Bernardo Mariano, responsabilul cu sistemele informatice de la OMS, a afirmat c\u0103 folosirea tehnologiilor digitale \u0219i a inteligen\u021bei artificiale \u00een medicin\u0103 nu sunt suficiente, pe cont propriu,\u00a0 pentru a schimba sistemele de s\u0103n\u0103tate. Sistemele de s\u0103n\u0103tate trebuie s\u0103 se adapteze pentru a putea integra \u0219i folosi fluxul crescut de informa\u021bii. De asemenea, pacien\u021bii trebuie s\u0103 fie \u00eencrez\u0103tori c\u0103 datele lor sunt \u00een siguran\u021b\u0103.<\/p>\n<p>Recomand\u0103rile f\u0103cute de OMS autorit\u0103\u021bilor na\u021bionale de s\u0103n\u0103tate public\u0103 le \u00eencurajeaz\u0103 pe acestea s\u0103 analizeze sistemele na\u021bionale \u0219i s\u0103 le creeze condi\u021biile de adaptare la noua realitate digital\u0103, pun\u00e2nd \u00een centrul preocup\u0103rilor lor siguran\u021ba datelor pacien\u021bilor.<\/p>\n<p>OMS a dezvoltat \u0219i recomand\u0103ri cu privire la telemedicin\u0103, care are poten\u021bialul de a facilita accesul persoanelor din zone \u00eendep\u0103rtate la servicii de s\u0103n\u0103tate prin folosirea telefoanelor mobile, a portalurilor online sau a altor dispozitive digitale. OMS subliniaz\u0103 c\u0103 telemedicina este un suplement valoros pentru interac\u021biunile fa\u021b\u0103-\u00een-fa\u021b\u0103, dar nu le poate \u00eenlocui complet. Este important \u0219i ca telemedicina s\u0103 nu pun\u0103 nicio clip\u0103 \u00een pericol grupurile vulnerabile.<\/p>\n<p>Folosirea inteligen\u021bei artificiale \u00een medicin\u0103 are un poten\u021bial pozitiv extraordinar, \u00eens\u0103 mai trebuie f\u0103cute multe eforturi de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a actualelor tehnologii, algoritmi \u0219i dispozitive \u00eenainte ca solu\u021biile pe baz\u0103 de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 s\u0103 fie folosite pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een cel mai sigur \u0219i etic mod, mai ales din punctul de vedere al grupurilor vulnerabile.<\/p>\n<p>Societatea, \u00een ansamblul ei, trebuie s\u0103 contribuie la dezvoltarea cadrului de reglementare, inclusiv \u00een privin\u021ba protec\u021biei datelor cu caracter personal, \u0219i aducerea \u00een discu\u021bie public\u0103 a aspectelor socio-culturale relevante, ca, de exemplu, a\u0219tept\u0103rile privind modul \u0219i frecven\u021ba interac\u021biunii cadru medical-pacient.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em>Mirela Musta\u021b\u0103 \u2013 Redactor executiv E-asistent <\/em><\/p>\n<p><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p><strong>Traducere \u0219i adaptare dup\u0103:<\/strong><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.who.int\/news-room\/detail\/17-04-2019-who-releases-first-guideline-on-digital-health-interventions\">https:\/\/www.who.int\/news-room\/detail\/17-04-2019-who-releases-first-guideline-on-digital-health-interventions<\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/peltarion.com\/article\/challenges-of-implementing-ai-in-healthcare\">https:\/\/peltarion.com\/article\/challenges-of-implementing-ai-in-healthcare<\/a><\/p>\n<p>Articolul \u201dDon\u2019t be still, my monitored heart\u201d\u201d (Nu te opri, inima mea monitorizata\u201d) \u2013 The Economist, 6 aprilie<\/p>\n<p>Data Science\u00a0Central<\/p>\n<p><strong><a href=\"https:\/\/www.techradar.com\/news\/what-is-a-neural-network\">https:\/\/www.techradar.com\/news\/what-is-a-neural-network<\/a><\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen martie 2019, cercet\u0103tori de la \u0218coala de medicin\u0103 a Universit\u0103\u021bii Stanford au prezentat rezultatele preliminare ale studiului numit Studiul Apple al inimii, un studiu virtual care a inclus 420 000 de participan\u021bi. Concluziile cercet\u0103torilor au fost c\u0103 tehnologia portabil\u0103 poate identifica iregularit\u0103\u021bile pulsului, pe care teste ulterioare le-au confirmat drept fibrila\u021bie atrial\u0103, o cauz\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":5199,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5222"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5222"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5222\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5223,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5222\/revisions\/5223"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5199"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5222"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5222"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5222"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}