{"id":5278,"date":"2019-06-26T09:16:53","date_gmt":"2019-06-26T07:16:53","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=5278"},"modified":"2019-07-29T14:29:34","modified_gmt":"2019-07-29T12:29:34","slug":"analiza-eficientei-unei-clinici-de-management-al-durerii-cronice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5278","title":{"rendered":"Analiza eficien\u021bei unei clinici de management al durerii cronice"},"content":{"rendered":"

\"cronic\"<\/a>\u00cen practica clinic\u0103, este destul de dificil s\u0103 gestionezi proactiv programarea pacien\u021bilor pentru a facilita o calitate mai bun\u0103 a furniz\u0103rii serviciilor de s\u0103n\u0103tate \u0219i a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi satisfac\u021bia pacien\u021bilor. De exemplu, program\u0103rile sunt f\u0103cute pentru 20 minute, indiferent de diagnostic \u0219i de c\u00e2t de probabil este ca aceast\u0103 programare s\u0103 dureze mai pu\u021bin sau mai mult.<\/p>\n

\u00centr-un studiu desf\u0103\u0219urat \u00een clinica de management al durerii Montefiore Chronic Pain Clinic din Statele Unite ale Americii, o clinic\u0103 ambulatorie de management multidisciplinar al durerii din cadrul unui spital universitar, cercet\u0103torii au aplicat o tehnic\u0103 de analiz\u0103 folosit\u0103 de obicei \u00een procesele de produc\u021bie, pentru a identifica oportunit\u0103\u021bi de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a calit\u0103\u021bii \u00eengrijirilor.<\/p>\n

Clinica utilizeaz\u0103 4 camere de examinare \u0219i o camer\u0103 de procedur\u0103. Intervale de 15 minute sunt alocate vizitelor ulterioare, \u00een timp ce vizitele ini\u021biale, ale unor pacien\u021bi noi (pacien\u021bi care nu au mai fost v\u0103zu\u021bi de speciali\u0219tii din divizia de management al durerii cronice a spitalului \u00een ultimii 3 ani), sunt programate la intervale de 30 de minute. Aceste intervale scurte urm\u0103resc s\u0103 ia \u00een calcul \u0219i rata a\u0219teptat\u0103 de 15% a pacien\u021bilor care nu se mai prezint\u0103 la vizit\u0103, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 vizitele pot, de fapt, s\u0103 dureze mai mult dec\u00e2t intervalele programate.<\/p>\n

Studiul a acoperit un e\u0219antion, observat \u00eentr-un interval de 5 zile, de timpi de a\u0219teptare \u0219i de consult, cu scopul de a identifica ineficien\u021be de programare \u0219i a reduce timpii de a\u0219teptare. Datele au fost colectate de la 81 de pacien\u021bi adul\u021bi care au fost programa\u021bi la clinic\u0103 \u00een 5 zile diferite. Toti pacien\u021bii erau sub \u00eengrijirea unui medic specializat \u00een managementul durerii cronice.<\/p>\n

E\u0219antionul a inclus at\u00e2t vizite ini\u021biale, ale unor pacien\u021bi noi, c\u00e2t \u0219i vizite ulterioare, ale unor pacien\u021bi existen\u021bi ai clinicii. Diagnosticele pacien\u021bilor au fost \u00eenregistrate \u0219i documentate \u00a0\u00eentr-una dintre cele 6 categorii urm\u0103toare, \u00een func\u021bie de simptomele principale \u2013 durere de spate sau g\u00e2t, radiculitis cervical\/lombar, durere facial\u0103, durere abdominal\u0103 \u0219i\/sau pelvic\u0103 cronic\u0103, alte dureri articulare, mialgie, diverse (de exemplu, sindromul de durere regional\u0103 complex\u0103, scleroza multipl\u0103, neuropatie diabetic\u0103).<\/p>\n

Datele colectate au inclus ora program\u0103rii, ora la care a sosit pacientul, ora la care acesta a intrat \u00een camera de examinare, ora la care medicul a intrat \u00een camera de examinare \u0219i ora la care pacientul \u0219i medicul au p\u0103r\u0103sit camera de examinare, precum \u0219i diagnosticul legat de tipul de durere, tipul vizitei (ini\u021bial\u0103 sau ulterioar\u0103) \u0219i dac\u0103 pacientul a venit la programare sau nu.<\/p>\n

Timpul total al consultului a fost definit ca timpul total pe care medicul l-a petrecut cu pacientul \u00een camera de examinare sau procedur\u0103. Timpul total de a\u0219teptare a fost definit ca timpul petrecut de pacient \u00een sala de a\u0219teptare sau \u00een camera de examinare, f\u0103r\u0103 ca medicul s\u0103 fie prezent.<\/p>\n

Cele 5 zile alese pentru studiul de fa\u021b\u0103 au inclus 101 program\u0103ri, dintre care 20 nu s-au materializat, deoarece pacientul nu s-a prezentat. Din cei 81 pacien\u021bi, 69 erau pacien\u021bi existen\u021bi ai clinicii \u00een momentul \u00een care s-a desf\u0103\u0219urat studiul, restul fiind pacien\u021bi noi. Dou\u0103 dintre cele cinci zile au inclus doar pacien\u021bi existen\u021bi.<\/p>\n

Durata median\u0103 a zilei clinice (timpul trecut de la prima programare p\u00e2n\u0103 la finalizarea ultimei program\u0103ri) a fost 5 ore \u0219i 55 de minute (intervalul a fost de la 3 h \u0219i 33 de minute la 6 ore \u0219i 24 de minute), cu o median\u0103 de 17 (interval 12-20) de consulturi. Pacien\u021bii noi au fost v\u0103zu\u021bi, de obicei, de reziden\u021bi, pentru preg\u0103tirea acestora, la fel \u00eent\u00e2mpl\u00e2ndu-se \u0219i cu pacien\u021bii existen\u021bi, v\u0103zu\u021bi de reziden\u021bi pentru acelea\u0219i motive, clinica apar\u021bin\u00e2nd de un spital universitar.<\/p>\n

Conform politicii clinicii, pacien\u021bii care au \u00eent\u00e2rziat mai mult de 15 minute dup\u0103 ora program\u0103rii au fost reprograma\u021bi pentru o dat\u0103 ulterioar\u0103 \u0219i \u00eenregistra\u021bi ca o programare ratat\u0103. Toate cele 5 zile incluse \u00een studiu au avut o pauz\u0103 de 45 de minute pentru a se lua \u00een calcul pauzele personalului clinicii, de\u0219i personalul a evaluat pacien\u021bi chiar \u0219i \u00een timpul pauzelor.<\/p>\n

Timpul median al vizitei a fost de 72,5 minute pentru pacien\u021bii noi \u2013 un timp median de a\u0219teptare de 42 minute \u0219i un timp de consult de 24 minute. Pentru pacien\u021bii existen\u021bi, timpul median al vizitei a fost de 58 minute, incluz\u00e2nd un timp median de a\u0219teptare de 30 de minute \u0219i un timp de consult de 16 minute.<\/p>\n

Dac\u0103 timpul median de consult a fost de 18 minute, acesta a fost \u00een mod semnificativ diferit \u00een func\u021bie de diagnostic \u2013 de exemplu, pentru durere facial\u0103, timpul median de consult a fost de 23 de minute, pentru durere abdominal\u0103 \u0219i\/sau pelvic\u0103 \u2013 21,5 minute sau radiculitis cervical sau lombar – 16 minute. Cele mai scurte durate de consult au fost pentru pacien\u021bii cu mialgie (8 minute) \u0219i alte dureri articulare (9 minute), aceste grupuri fiind \u0219i cele care nu inclus pacien\u021bi noi \u00een e\u0219antionul studiului.<\/p>\n

Anumite diagnostice tind s\u0103 duc\u0103 la consulturi mai lungi.<\/p>\n

Mai specific, acestea au fost durerea facial\u0103 \u0219i durerea abdominal\u0103 \u0219i\/sau pelvic\u0103.<\/p>\n

Aceste vizite au fost mai lungi pentru mai multe motive, inclusiv nevoia de a avea discu\u021bii cuprinz\u0103toare despre beneficiile \u0219i riscurile anumitor analgezice.<\/p>\n

\"cronic2\"<\/a>Timpul de consult (\u00een minute) \u00een func\u021bie de diagnostic, University of Pittsburgh Medical Center pain clinic, martie 2016<\/em>.<\/p>\n

Supra-program\u0103rile au fost observate cel mai des \u00een jurul orei 9:30, \u00een timp ce sub-program\u0103rile au fost dup\u0103 ora 13:00.<\/p>\n

Analiza eficien\u021bei program\u0103rilor a scos la iveal\u0103 c\u00e2\u021biva factori care au contribuit la apari\u021bia ineficien\u021belor. De exemplu, o programare de 15 minute pentru un pacient existent este nerealist\u0103 \u00een cazul anumitor diagnostice, av\u00e2nd \u00een vedere nevoia pentru mai mult timp de examinare \u00een cazul anumitor tipuri de durere. Programarea inadecvat\u0103 nu numai c\u0103 afecteaz\u0103 satisfac\u021bia pacien\u021bilor, ci \u0219i calitatea \u00eengrijirilor medicale.<\/p>\n

Programarea \u00een func\u021bie de diagnostic \u00een loc de alocarea a 15 minute pentru pacien\u021bii existen\u021bi \u0219i 30 de minute pentru pacien\u021bii noi se poate dovedi mult mai eficient\u0103. De exemplu, programarea pentru pacien\u021bii cu mialgie, diverse dureri sau dureri articulare poate fi de 15 minute \u0219i de 30 minute pentru radiculitis cervical sau lombar, lumbago, dureri faciale sau dureri abdominale \u0219i\/sau pelvice cronice.<\/p>\n

De asemenea, utilizarea camerei de examinare s-a dovedit ineficient\u0103, cu aproximativ 62% timp neutilizat pentru examinarea efectiv\u0103. \u00cen plus, se consider\u0103 c\u0103 acest timp neutilizat pentru consult \u00eei ofer\u0103 pacientului mai mult timp s\u0103 se \u00eengrijoreze cu privire la motivele vizitei sale acolo.<\/p>\n

Asemenea timpi mor\u021bi pot fi, \u00eens\u0103, o oportunitate pentru educarea pacientului cu privire la managementul durerii folosind materiale tip\u0103rite sau digitale sau pentru completarea unor chestionare cu privire la rezultatele medicale. \u00a0Ace\u0219ti timpi mor\u021bi mai pot fi folosi\u021bi \u0219i pentru folosirea unor tehnici complementare care \u00eencurajeaz\u0103 relaxarea pacien\u021bilor.<\/p>\n

\u00cembun\u0103t\u0103\u021birea eficien\u021bei program\u0103rilor ar duce la cre\u0219terea satisfac\u021biei pacien\u021bilor \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, s-ar putea ad\u0103uga, pe lista de consulturi dintr-o anumit\u0103 zi, pacien\u021bi suplimentari, dac\u0103 ar putea fi folosite perioadele de sub-programare dintr-o zi, observate \u00een timpul studiului.<\/p>\n

Eficien\u021ba clinic\u0103 poate fi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 nu numai prin schimbarea duratei program\u0103rilor \u00een func\u021bie de diagnostic, dar \u0219i prin alte strategii \u2013 de exemplu, se pot folosi simul\u0103ri pe calculator cu privire la num\u0103rul optim de cadre medicale necesare \u00een anumite zile sau pentru a identifica cauzele \u00eent\u00e2rzierilor fluxurilor de pacien\u021bi.<\/p>\n

O provocare a schimb\u0103rii modalit\u0103\u021bii de programare spre o abordare bazat\u0103 pe diagnostic ar fi nevoia ca personalul administrativ care face program\u0103rile s\u0103 aib\u0103 cuno\u0219tin\u021be medicale de baz\u0103 pentru a determina categoria de diagnostic a unui pacient care dore\u0219te o programare.<\/p>\n

\u00cen plus, categorizarea pacien\u021bilor \u00een anumite grupe specifice de diagnostice este, de multe ori, o super-simplificare, aceasta neput\u00e2ndu-se face \u00een multe cazuri din cauza diagnosticelor care se suprapun, a severit\u0103\u021bii unei afec\u021biuni sau a diagnosticelor multiple.<\/p>\n

Acest studiu a demonstrat, totu\u0219i, c\u0103 schimbarea abord\u0103rii program\u0103rilor poate \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi eficien\u021ba clinic\u0103 \u0219i satisfac\u021bia pacien\u021bilor.<\/p>\n

Urm\u0103torul pas care trebuie f\u0103cut este un nou studiu al timpilor de a\u0219teptare \u0219i de consult dup\u0103 ce o asemenea schimbare a program\u0103rii \u00een func\u021bie de categoria de diagnostic este implementat\u0103, pentru a se valida concluziile din acest prim studiu pe care vi l-am prezentat \u00een articolul de fa\u021b\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Mirela Musta\u021b\u0103 \u2013 Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n

Traducere \u0219i adaptare dup\u0103https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pmc\/articles\/PMC6301303\/<\/a><\/p>\n

Imagine:\u00a0Pinterest \u2013 Swish Clinic waiting room<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen practica clinic\u0103, este destul de dificil s\u0103 gestionezi proactiv programarea pacien\u021bilor pentru a facilita o calitate mai bun\u0103 a furniz\u0103rii serviciilor de s\u0103n\u0103tate \u0219i a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi satisfac\u021bia pacien\u021bilor. De exemplu, program\u0103rile sunt f\u0103cute pentru 20 minute, indiferent de diagnostic \u0219i de c\u00e2t de probabil este ca aceast\u0103 programare s\u0103 dureze mai pu\u021bin sau mai […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":5254,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5278"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5278"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5278\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5279,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5278\/revisions\/5279"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5254"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5278"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5278"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5278"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}