{"id":5284,"date":"2019-06-26T09:38:20","date_gmt":"2019-06-26T07:38:20","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=5284"},"modified":"2019-07-29T14:29:28","modified_gmt":"2019-07-29T12:29:28","slug":"vaccinurile-si-rezistenta-antimicrobiana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5284","title":{"rendered":"Vaccinurile \u0219i rezisten\u021ba antimicrobian\u0103"},"content":{"rendered":"

\"vaccinuri\"<\/a>Rezisten\u021ba antimicrobian\u0103 e \u00een cre\u0219tere, aduc\u00e2nd cu ea poten\u021bialul de a produce, la nivel global, consecin\u021be de s\u0103n\u0103tate public\u0103, sociale \u0219i economice deosebit de grave.<\/p>\n

Supra-administrarea medicamentelor antimicrobiene at\u00e2t oamenilor, c\u00e2t \u0219i animalelor, alimenteaz\u0103 apari\u021bia unor agen\u021bi patogeni rezisten\u021bi. Acest fenomen va face ca proceduri chirurgicale de rutin\u0103 s\u0103 devin\u0103 mult mai periculoase dec\u00e2t ast\u0103zi.<\/p>\n

Se estimeaz\u0103 c\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 2050, rezisten\u021ba antimicrobian\u0103 ar putea ucide 10 milioane de persoane anual, \u00een caz c\u0103 nu se ac\u021bioneaz\u0103 prompt \u0219i eficace acum. Conform unui raport al Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite (ONU), infec\u021biile rezistente la medicamente ucid deja 700.000 de persoane pe an, incluz\u00e2nd cele 230.000 de victime ale tuberculozei rezistente la medicamente.<\/p>\n

Supra-administrarea antibioticelor accelereaz\u0103 un fenomen care nu este \u00een\u021beles adecvat, iar speciali\u0219tii sunt \u00eengrijora\u021bi de lipsa voin\u021bei politice de a se ac\u021biona hot\u0103r\u00e2tor, \u00een ciuda impactului semnificativ resim\u021bit deja de sistemele de s\u0103n\u0103tate \u0219i de economie, precum \u0219i a pierderilor de vie\u021bi omene\u0219ti.<\/p>\n

\u00centr-un studiu condus de ONU, 39 din 146 de state au fost incapabile s\u0103 furnizeze date privind folosirea substan\u021belor antimicrobiene la animale, despre care exper\u021bii cred c\u0103 este un factor major al rezisten\u021bei antimicrobiene la oameni, deoarece bacteriile rezistente sunt transferate de la animale prin alimentele \u0219i apa contaminate.<\/p>\n

Rezisten\u021ba antimicrobian\u0103 se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te \u0219i din cauza lipsei apei curate \u0219i a canaliz\u0103rii inadecvate, care \u00eemboln\u0103vesc milioane de oameni \u00een \u021b\u0103rile \u00een curs de dezvoltare. Mul\u021bi dintre locuitorii acestor \u021b\u0103ri sunt prea s\u0103r\u0103ci pentru a merge la doctor \u0219i, \u00een schimb, cump\u0103r\u0103 antibiotice ieftine de la v\u00e2nz\u0103tori cu pu\u021bin\u0103 expertiz\u0103 medical\u0103.<\/p>\n

Recent, autorit\u0103\u021bile publice din multe \u021b\u0103ri \u0219i-au extins efortul de a implementa ac\u021biuni de prevenire a dezvolt\u0103rii unor noi tulpini rezistente \u0219i de control al r\u0103sp\u00e2ndirii infec\u021biilor, inclusiv prin vaccinare, \u00eens\u0103 aceasta este \u00eenc\u0103 \u00een centrul unor polemici aprinse. Din p\u0103cate, doar o mic\u0103 parte dintre \u021b\u0103ri au alocat fonduri dedicate implement\u0103rii unor planuri na\u021bionale de combatere a rezisten\u021bei antimicrobacteriene \u0219i definirii unui proces de monitorizare \u0219i evaluare. Investi\u021biile \u00een ac\u021biuni de s\u0103n\u0103tate public\u0103 \u00een acest domeniu sunt \u00eenc\u0103 insuficiente.<\/p>\n

Promovarea unei igiene mai bune \u00een serviciile de s\u0103n\u0103tate, \u00eencetarea supra-prescrierii \u0219i supra-administr\u0103rii antibioticelor, testarea rapid\u0103 a pacien\u021bilor pentru a determina dac\u0103 au infec\u021bii bacteriene sau virale, prescrierea antibioticelor cu \u00eent\u00e2rziere \u0219i campaniile mass media sunt interven\u021bii eficace \u0219i cu o rat\u0103 bun\u0103 cost-beneficiu \u00een combaterea rezisten\u021bei antimicrobiene.<\/p>\n

Finan\u021barea acestor interven\u021bii \u0219i programe de s\u0103n\u0103tate public\u0103 ar salva mii de vie\u021bi \u0219i importante resurse financiare pe termen lung. De exemplu, multe interven\u021bii pentru promovarea folosirii prudente a antibioticelor \u0219i de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a igienei \u00een spitale ar costa doar 0.15-1.3 EUR per capita \u00een multe \u021b\u0103ri din Europa.<\/p>\n

Alte recomand\u0103ri pe care le fac speciali\u0219tii includ 1. interzicerea folosirii, la nivel mondial, a antibioticelor importante din punct de vedere medical pentru promovarea cre\u0219terii animalelor de ferm\u0103; 2. stimulente financiare pentru companiile de medicamente pentru dezvoltarea unor substan\u021be antimicrobiene noi; \u0219i 3. reguli mai stringente de limitare a v\u00e2nz\u0103rii de antibiotice \u00een \u021b\u0103rile unde ele se pot procura u\u0219or, chiar \u0219i f\u0103r\u0103 o re\u021bet\u0103. Al\u021bi speciali\u0219ti cer \u0219i o reac\u021bie din partea \u021b\u0103rilor bogate pentru a le ajuta pe cele cu venituri mici s\u0103 adopte programe de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a igienei publice \u0219i a asigura acces crescut la vaccinare \u0219i la medicamentele produse \u00een mod corespunz\u0103tor.<\/p>\n

\u00cen promovarea combaterii rezisten\u021bei antimicrobiene, una dintre \u00eentreb\u0103rile cheie pe care \u0219i le-au pus speciali\u0219tii a fost – care este leg\u0103tura dintre vaccinuri \u0219i rezisten\u021ba antimicrobian\u0103?<\/p>\n

\u00cen ultimii 25 de ani, s-a \u00eenregistrat o explozie a dezvolt\u0103rii vaccinurilor, multe dintre acestea av\u00e2nd, de asemenea, \u0219i un impact dramatic asupra rezisten\u021bei antimicrobiene, \u00een dou\u0103 feluri, \u00een principal.<\/p>\n

Vaccinurile \u00ee\u0219i produc efectul primar prin reducerea sau chiar eliminarea riscului de infec\u021bie cauzat de tulpinile rezistente la antibiotice. Asemenea efecte pot fi ob\u021binute prin omor\u00e2rea, mediat\u0103 de anticorpi, a unui microb aflat \u00een pl\u0103m\u00e2ni sau s\u00e2nge, de exemplu, prin impactul asupra coloniz\u0103rii \u0219i circula\u021biei acestuia. Exemple ale unor asemenea interven\u021bii ale vaccinurilor includ \u0219i vaccinurile pneumococice conjugate (PVC).<\/p>\n

Vaccinurile pot avea \u0219i efecte secundare asupra rezisten\u021bei antimicrobiene prin sc\u0103derea folosirii antibioticelor datorit\u0103 reducerii nivelurilor de st\u0103ri febrile \u0219i probabilit\u0103\u021bii apari\u021biei infec\u021biilor secundare \u00een urma episodului care a fost prevenit. Deoarece a fost demonstrat\u0103 o legatur\u0103 clar\u0103 dintre folosirea crescut\u0103 a antibioticelor \u0219i cre\u0219terea rezisten\u021bei antimicrobiene, asemenea efecte sunt importante. Exemple ale efectelor secundare pot fi v\u0103zute la vaccinurile care \u021bintesc afec\u021biunile virale precum gripa, care previn nu numai afec\u021biunile febrile, dar \u0219i infec\u021biile bacteriene secundare.<\/p>\n

\u00cen cele ce urmeaz\u0103 explor\u0103m \u00een detaliu impactul vaccinurilor conjugate pneumococice \u0219i al vaccinului anti-gripal.<\/p>\n

Introducerea vaccinurilor pneumococice conjugate a dus la sc\u0103derea semnificativ\u0103 a ratei la care copiii vaccina\u021bi erau purt\u0103tori ai serotipurilor respective, ceea ce a dus la o sc\u0103dere indirect\u0103 a ratei de \u00eemboln\u0103vire cu tulpinile reg\u0103site \u00een vaccin \u0219i la copiii care nu erau vaccina\u021bi (\u201cprotec\u021bia de turm\u0103\u201d).<\/p>\n

\u00cen anii 1990, \u00eenainte de introducerea vaccinurilor pneumococice conjugate \u00een Statele Unite ale Americii, se estima c\u0103 exist\u0103 60 000 de cazuri de boal\u0103 pneumococic\u0103 infec\u021bioas\u0103 pe an. \u00cen acel moment, propor\u021bia cazurilor cauzate de tulpini rezistente la antibiotice era \u00een cre\u0219tere \u0219i un num\u0103r crescut de cazuri ap\u0103rea din cauza unor pneumococi rezisten\u021bi la 3 sau mai multe antibiotice. P\u00e2n\u0103 \u00een 2007, \u0219apte ani dup\u0103 introducerea vaccinului pneumococic conjugat PCV7, se estimeaz\u0103 c\u0103 au fost prevenite \u00een SUA circa 211.000 asemenea cazuri (at\u00e2t susceptibile, c\u00e2t \u0219i rezistente, la antibiotice, cauzate de 7 serotipuri ale vaccinului).<\/p>\n

De\u0219i o parte din aceast\u0103 sc\u0103dere poate fi atribuit\u0103 sc\u0103derii prelev\u0103rii culturii de s\u00e2nge, eliminarea \u00eentr-o mare parte a circula\u021biei tulpinilor din vaccin \u0219i sc\u0103derea observat\u0103 a bolii la adul\u021bii nevaccina\u021bi fac probabil\u0103 ipoteza c\u0103 sc\u0103derea observat\u0103 a \u00eemboln\u0103virii la copii este datorat\u0103 folosirii vaccinului.<\/p>\n

Este important de notat c\u0103, \u00een timp ce criteriile principale de selec\u021bie pentru serotipurile selectate pentru a fi incluse \u00een vaccinurile pneumococice conjugate a fost num\u0103rul \u00eemboln\u0103virilor date de fiecare serotip, majoritatea tulpinilor selectate prezentau rezisten\u021b\u0103 la antibiotice.<\/p>\n

Vaccinurile pneumococice conjugate cu valen\u021be crescute \u021bintesc acum 10-13 tulpini pneumococice, inclusiv 90% dintre tulpinile rezistente la antibiotice, care d\u0103deau \u00eemboln\u0103viri la copii \u00een momentul \u00een care PCV13 a fost introdus \u00een Statele Unite. S-a demonstrat c\u0103 aceste vaccinuri au redus \u0219i \u00eemboln\u0103virile cu tulpini rezistente la antibiotice ale adul\u021bilor nevaccina\u021bi datorit\u0103 circula\u021biei reduse a acestor tulpini \u00een popula\u021bie, dup\u0103 introducerea programelor de vaccinare ale copiiilor.<\/p>\n

\u00cen timp ce folosirea antibioticelor continu\u0103 s\u0103 selecteze tulpinile cu rezisten\u021b\u0103 dintre serotipurile r\u0103mase neincluse \u00een vaccin, povara global\u0103 a bolii pneumococice s-a redus semnificativ, iar acest lucru e ar\u0103tat de numeroase studii din diverse \u021b\u0103ri.<\/p>\n

De exemplu, \u00een Finlanda, \u00eentr-un studiu clinic randomizat asupra PCV10, num\u0103rul prescrip\u021biilor de antibiotice pentru pacien\u021bii trata\u021bi \u00een ambulatoriu a fost monitorizat \u00een grupa vaccinat\u0103 \u0219i comparat cu grupul de control. Similar cu studiul PCV7 din California, cei vaccina\u021bi au avut o sc\u0103dere cu 8% a num\u0103rului de prescrip\u021bii cu antibiotice pentru un prim episod de otit\u0103 medie, \u00een timp ce rata a fost dubl\u0103 la copiii cu mai multe episoade ale otitei.<\/p>\n

De asemenea, \u00eentr-un studiu observa\u021bional finlandez asupra bolii pneumococice invazive \u0219i non-invazive la copiii \u0219i adul\u021bii din Helsinki, \u00een perioada 2009-2014, propor\u021bia elementelor izolate non-susceptibile la penicilin\u0103 la copiii < 5 ani a sc\u0103zut de la 25%, la 13%, \u00een urma introducerii PCV10. \u00cen acela\u0219i timp, tot la copii, propor\u021bia de elemente izolate multi-rezistente la medicamente a sc\u0103zut de la 22% la 6%. De notat c\u0103 aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 nu a fost observat\u0103 \u0219i la adul\u021bii finlandezi.<\/p>\n

Cel mai recent studiu finlandez care a adresat aceast\u0103 problem\u0103 s-a axat pe copii mici, pentru care otita medie a fost cel mai comun motiv pentru administrarea de antibiotice. \u00cen evaluarea ratei de administrare a antibioticelor \u00eenainte \u0219i dup\u0103 introducerea folosirii de rutin\u0103 a PCV la copii, s-a constatat c\u0103 diagnosticul de otit\u0103 medie a fost cauza prescrierii de antibiotice la copii \u00een 84% dintre cazuri.<\/p>\n

\u00cen cohorta copiilor care au fost vaccina\u021bi cu PCV10, s-a \u00eenregistrat o sc\u0103dere cu 17.5% a prescrip\u021biilor cu antibiotice fa\u021b\u0103 de cohorta de referin\u021b\u0103. Sc\u0103derile au \u00eenceput \u00een copil\u0103ria timpurie \u0219i au continuat p\u00e2n\u0103 la 4-5 ani.<\/p>\n

Vaccinurile antivirale nu au niciun efect direct asupra organismelor care produc boala rezistent\u0103 la antibiotice. Totu\u0219i, deoarece vaccinurile antivirale \u021bintesc bolile virale care cauzeaz\u0103 afec\u021biuni febrile, o sc\u0103dere a ratei acestor \u00eemboln\u0103viri ar trebui s\u0103 rezulte \u00een sc\u0103derea prescrierii de antibiotice pentru aceste episoade.<\/p>\n

\u00cen plus, infec\u021bia gripal\u0103 este cunoscut\u0103 \u00een a cre\u0219te riscul infec\u021biilor bacteriene secundare precum pneumonia \u0219i otita medie, care cer apoi tratament cu antibiotic. \u00centr-un studiu prospectiv \u201c\u00een orb\u201d la copii, vaccinarea anti-gripal\u0103 a redus semnificativ riscul de otit\u0103 medie \u00een timpul sezonului gripal.<\/p>\n

\u00centr-un studiu care a comparat copiii care au fost vaccina\u021bi anti-gripal cu un grup de control nevaccinat, Marchisio et co a observat c\u0103 cei vaccina\u021bi au \u00eenregistrat apoi cu 13.2% mai pu\u021bine prescrip\u021bii cu antibiotice \u00een timpul perioadei de observa\u021bie de 6 luni. Copiii vaccina\u021bi din studiu au \u00eenregistrat cu 54.8% mai pu\u021bine episode de otit\u0103 medie, ceea ce a contribuit, \u00een mod probabil, la sc\u0103derea folosirii antibioticelor.<\/p>\n

\u00centr-un studiu european recent, cu caracter multi-centru, copii de v\u00e2rste 6-36 luni au fost randomiza\u021bi \u00een primirea fie a vaccinului anti-gripal cuadrivalent, fie a unui placebo \u00een timpul a 5 sezoane consecutive de grip\u0103. Inciden\u021ba gripei a fost cu 47% mai sc\u0103zut\u0103 \u00een grupul vaccinat.<\/p>\n

Un studiu observa\u021bional similar desf\u0103\u0219urat \u00een Canada dup\u0103 introducerea vaccin\u0103rii anti-gripale universale a copiilor din Ontario a comparat tiparele de folosire a antibioticelor \u00een Ontario fa\u021b\u0103 de alte provincii unde nu se practic\u0103 vaccinarea universal\u0103. Studiul a ar\u0103tat folosirea cu 64% mai pu\u021bine antibiotice de c\u0103tre copiii vaccina\u021bi din Ontario.<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere recuren\u021ba anual\u0103 a epidemiilor de grip\u0103 \u0219i frecven\u021ba \u00eenalt\u0103 a gripei, impactul poten\u021bial al vaccinului anti-gripal asupra rezisten\u021bei anti-microbiene este crescut. \u0218i, totu\u0219i, acesta poate fi doar v\u00e2rful iceberg-ului. S-a estimat c\u0103 aproape jum\u0103tate dintre prescrip\u021biile pentru antibiotice din SUA sunt acordate necorespunz\u0103tor pentru afec\u021biuni respiratorii de natur\u0103 viral\u0103. Ca urmare, vaccinurile viitoare care \u021bintesc al\u021bi patogeni ai sistemului respirator precum rinovirusul ar putea duce la o sc\u0103dere \u0219i mai dramatic\u0103 a administr\u0103rii de antibiotice \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, a cauzei medicamentoase de inducere a rezisten\u021bei anti-microbiene.<\/p>\n

\u00cen ultimii 10 ani, s-a observat o cre\u0219tere dramatic\u0103 a \u00eemboln\u0103virilor serioase din cauza organismelor rezistente la antibiotice multiple. Anumite tulpini bacteriene Gram-negativ s-au dovedit susceptibile doar la colistin, iar acum rezisten\u021ba transmisibil\u0103 la colistin pune \u00een pericol chiar \u0219i eficacitatea acestui antibiotic de ultim\u0103 linie.<\/p>\n

\u00cen mod evident, emergen\u021ba acestor tulpini reprezint\u0103 o serioas\u0103 amenin\u021bare la adresa s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice. Aceast\u0103 amenin\u021bare este cu at\u00e2t mai periculoas\u0103 cu c\u00e2t portofoliul de antibiotice noi este foarte limitat, nicio nou\u0103 clas\u0103 nefiind licen\u021biat\u0103 \u00een ultima decad\u0103.<\/p>\n

Tocmai de aceea o multitudine de organiza\u021bii au cerut dezvoltarea de vaccinuri care s\u0103 \u021binteasc\u0103 tocmai aceste tulpini rezistente.<\/p>\n

Odat\u0103 cu posibilitatea de a reconstitui \u00eentreaga secven\u021b\u0103 genomic\u0103 a bacteriilor \u0219i eficacitatea demonstrat\u0103 a noilor tehnici de dezvoltare a vaccinurilor, precum biologia structural\u0103 \u0219i vaccinologia invers\u0103, acest lucru ar trebui s\u0103 fie fezabil. Eficacitatea demonstrat\u0103 a vaccinurilor PCV \u0219i a celor antigripale \u00eempotriva rezisten\u021bei antimicrobiene aduc justificarea \u0219tiin\u021bific\u0103 pentru ca lumea medical\u0103 s\u0103 sprijine un astfel de demers.<\/p>\n

 <\/p>\n

Mirela Musta\u021b\u0103 \u2013 Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Traducere \u0219i adaptare dup\u0103:<\/p>\n

https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pmc\/articles\/PMC6304973\/<\/a><\/p>\n

https:\/\/www.oecd.org\/forum\/programme\/#!142040<\/a><\/p>\n

Sursa foto: https:\/\/www.shutterstock.com\/image-illustration\/antibiotic-resistant-germs-virus-bacteria-cells-1061608160?src=5G_aHzfUZ8MuxZR2iG_t7A-1-11<\/a>, Shutterstock – Royalty-free stock illustration ID: 1061608160<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rezisten\u021ba antimicrobian\u0103 e \u00een cre\u0219tere, aduc\u00e2nd cu ea poten\u021bialul de a produce, la nivel global, consecin\u021be de s\u0103n\u0103tate public\u0103, sociale \u0219i economice deosebit de grave. Supra-administrarea medicamentelor antimicrobiene at\u00e2t oamenilor, c\u00e2t \u0219i animalelor, alimenteaz\u0103 apari\u021bia unor agen\u021bi patogeni rezisten\u021bi. Acest fenomen va face ca proceduri chirurgicale de rutin\u0103 s\u0103 devin\u0103 mult mai periculoase dec\u00e2t ast\u0103zi. […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":5266,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5284"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5284"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5284\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5285,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5284\/revisions\/5285"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5266"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5284"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5284"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5284"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}