{"id":5329,"date":"2019-07-29T14:11:20","date_gmt":"2019-07-29T12:11:20","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=5329"},"modified":"2019-08-14T11:39:13","modified_gmt":"2019-08-14T09:39:13","slug":"nou-descoperita-mantra-a-cancerului-contextul-e-totul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5329","title":{"rendered":"Nou descoperita mantr\u0103 a cancerului \u2013 Contextul e totul"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/07\/cancer.png\"><img class=\"alignleft size-medium wp-image-5320\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/07\/cancer-300x160.png\" alt=\"cancer\" width=\"300\" height=\"160\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/07\/cancer-300x160.png 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/07\/cancer.png 582w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a>\u00cen ultimii 20 de ani, ratele de supravie\u021buire ale pacien\u021bilor cu cancer au crescut constant \u0219i ei se vindec\u0103 sau tr\u0103iesc cu cancerul ca \u0219i c\u00e2nd ar fi o boal\u0103 cronic\u0103. Acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 frecvent \u00een cazul cancerelor de s\u00e2n, al multor cancere de prostat\u0103, dar \u0219i al cancerului colo-rectal. Iar trendul acestor rate de supravie\u021buire \u00een cre\u0219tere este a\u0219teptat s\u0103 continue.<\/p>\n<p>Tumorile depind de multe lucruri pentru cre\u0219tere \u0219i supravie\u021buire \u2013 genetic\u0103 \u0219i stilul de via\u021b\u0103, compozi\u021bia tumorii \u0219i organismul \u00een care cre\u0219te. Astfel, \u00een timp ce mantra afacerilor imobiliare este loca\u021bia \u0219i iar loca\u021bia, speciali\u0219tii consider\u0103 acum c\u0103 mantra cancerului este contextul \u0219i iar contextul. Acesta face s\u0103 nu existe dou\u0103 cancere la fel. Exist\u0103 cancere care se dezvolt\u0103 foarte \u00eencet, astfel \u00eenc\u00e2t medicii nici nu recomand\u0103 ca ele s\u0103 fie tratate.\u00a0 Exist\u0103 cancere care se dezvolt\u0103 foarte rapid, a\u0219a \u00eenc\u00e2t, dac\u0103 sunt netratate c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, pot ap\u0103rea complica\u021bii dezastroase.<\/p>\n<p>Aceast\u0103 complexitate a cancerului nu \u00eenseamn\u0103c\u0103 drumul spre g\u0103sirea remediului este lung de acum \u00eencolo, ci, maidegrab\u0103, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 exist\u0103 mai multec\u0103i de a ajunge acolo. Cercet\u0103torii din \u00eentreaga lume fac progrese importante de-a lungul acestor c\u0103i diferite.<\/p>\n<p>Tot mai mul\u021bi dintre ace\u0219tia subliniaz\u0103 c\u0103 este gre\u0219it s\u0103 crezi c\u0103 te po\u021bi vindeca doar \u021bintind celula canceroas\u0103. Cancerul este mai mult dec\u00e2t aceast\u0103 celul\u0103, el include \u0219i tot suportul pe care i-l da organismul nostru.<\/p>\n<p>Chiar \u0219i un singur organ poate fi locul mai multor tipuri de cancere. Cele 3 tipuri de cancer al rinichiului &#8211;\u00a0 celul\u0103 clar\u0103, papilar \u0219i cromofob \u2013 sunt la fel de mult diferite unul de cel\u0103lalt precum sunt fa\u021b\u0103 de cancerul de s\u00e2n sau cel pulmonar. Ele sunt \u021binute \u00een ac\u021biune de lucruri foarte diferite, a\u0219a c\u0103 nu pot fi tratate \u00een acela\u0219i fel, ceea ce este cazul majorit\u0103\u021bii tipurilor de cancere.<\/p>\n<p>Exist\u0103 7 tipuri ale cancerului de vezic\u0103 urinar\u0103, inclusiv dou\u0103 care arat\u0103 ca formele de cancer de pl\u0103m\u00e2ni care apar la fum\u0103tori. Componente nocive care trec \u00eent\u00e2i prin pl\u0103m\u00e2nii fum\u0103torilor merg apoi \u00een ficat, dup\u0103 care \u00een vezic\u0103, de unde sunt \u0219i excretate. A\u0219a \u00eenc\u00e2t \u021besutul vezicii unui fum\u0103tor este expus acelora\u0219i substan\u021be ca \u021besutul pulmonar.<\/p>\n<p>Medicii \u0219i cercet\u0103torii accept\u0103 acum c\u0103 exist\u0103 4 tipuri de cancer de s\u00e2n \u2013 cancerul cu receptori hormonali pozitivi (ER pozitiv), triplu negativ, L-HER2+ \u0219i HER2E. Ultimele dou\u0103 forme, de\u0219i p\u00e2n\u0103 acum c\u00e2\u021biva ani se credea c\u0103 sunt la fel, reac\u021bioneaz\u0103 de fapt diferit la acela\u0219i medicament. Acest lucru, se crede, este determinat nu de tumora \u00een sine, ci de contextul \u00een care cre\u0219te, pe care medicii \u00eel numesc mediul micro al tumorii. Acesta cuprinde celulele ne-canceroase \u0219i proteinele dintr-o tumor\u0103, inclusiv celulele sistemului imunitar, vasele de s\u00e2nge \u0219i proteinele care sprijin\u0103 cre\u0219terea tumorii.<\/p>\n<p>Mediul din jurul tumorii, celulele normale din restul corpului, bacteriile caretr\u0103iesc\u00een organism \u0219i, de fapt, chiar sistemul imunitar al organismului \u2013 to\u021bi ace\u0219ti factori pot contribui semnificativ lacre\u0219terea tumorii. Precum genele din tumorile \u00eensele, aceste zone pot reprezenta \u021binte de tratament saupreven\u021bie.<\/p>\n<p>Celulele grase pot, de asemenea, sprijini cre\u0219terea tumorilor. Greutatea \u00een exces cre\u0219te riscul de cancer \u00een diverse p\u0103r\u021bi ale corpului.\u00a0 Aceasta este o ipotez\u0103 de lucru pe carecercet\u0103torii o testeaz\u0103 acum \u0219i, \u00een caz c\u0103vafi validat\u0103, ei \u00ee\u0219i propun s\u0103 dezvolte noi medicamente care s\u0103 \u00eentrerup\u0103 aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 dintre celulele grase \u0219i dezvoltarea tumorilor.<\/p>\n<p>O alt\u0103 cale de tratament pe care cercet\u0103torii o studiaz\u0103 pleac\u0103 de la capacitatea cancerului de a p\u0103c\u0103lisistemul imunitar al organismului, care nu poate detectaprezen\u021ba acestui corp str\u0103in. Tumorile pot genera anumite proteine sau markeri care le permit s\u0103 treac\u0103 nev\u0103zute de sistemul imunitar.<\/p>\n<p>Un marker specific, PD-L1, este de c\u00e2\u021biva ani \u021bint\u0103 amedica\u021bieidinzona imuno-terapiei, medica\u021biecare a adus entuziasmul speciali\u0219tilor pentru rezultatele avute p\u00e2n\u0103 acum. Aceste medicamente blocheaz\u0103 semnul derutant al tumorii \u0219i ajut\u0103 sistemul imunitar s\u0103 recunoasc\u0103 cancerul \u0219i s\u0103-l atace. Exemple de astfel de medicamente sunt Keytruda (prembolizumab) pentru maimulte forme de cancer, de exemplu anumite cancere pulmonare, limfomul Hodgkin \u0219i cancerele de ficat, sau Yervoy (ipilimumab), pentru anumite melanoame, cancere de vezic\u0103\u0219i colo-rectale.<\/p>\n<p>Dar nu to\u021bi pacien\u021bii care par potrivi\u021bi pentru imuno-terapie r\u0103spund la aceasta conform a\u0219tept\u0103rilor. Motivele pentru aceste reac\u021bii pot fi folosite pentru a categoriza \u0219i mai mult diversele forme de cancere. Astfel, cercet\u0103ri desf\u0103\u0219urate la Institutul Sanford Burnham Prebys Medical Discovery din San Diego sugereaz\u0103 c\u0103 anumite tulpini de bacterii din intestin, a\u0219a zisul microbiom intestinal, direc\u021bioneaz\u0103 sistemul imunitar s\u0103 combat\u0103 melanomul. Acest lucru fusese descoperit \u00eent\u00e2i \u00een cazul \u0219oarecilor de laborator, iar acum \u0219i la un num\u0103r mic de pacien\u021bi cu melanom. Aceste bacterii din intestin ne \u0219i pot proteja de infec\u021bii, dar \u0219i pot cauza boli sauinflama\u021biicare duc apoi la boli. \u00cen momentul de fa\u021b\u0103, se desf\u0103\u0219oar\u0103 mai multe cercet\u0103ri cu privire la rolul microbiomului.<\/p>\n<p>O alt\u0103 pist\u0103 promi\u021b\u0103toare pe care o urm\u0103resc cercet\u0103torii este a tratamentelor care \u021bintesc genele care conduc dezvoltarea tumorilor. Din ce \u00een ce mai mult, este evolu\u021bia acestor gene cea care determin\u0103 cum se va comport\u0103 cancerul \u0219i nu localizarea acestuia. Ca urmare, cheia tratamentului st\u0103 aici, cred din ce \u00een ce mai mul\u021bi speciali\u0219ti. Medicamente care \u021bintesc aceste gene conduc\u0103toare le pot \u00eencetini \u0219i chiar opri activitatea \u0219i pot fi eficace indiferent de unde este localizat\u0103 tumora.<\/p>\n<p>\u201cC\u00e2nd construie\u0219ti secven\u021ba genetic\u0103 a tumorilor, po\u021bi observa c\u0103 exist\u0103 anumite muta\u021bii genetice comune multor cancere, indiferent de locul \u00een care apare tumora\u201d, afirm\u0103 Keith Stewart, hematolog la Centrul pentru Medicin\u0103 Individualizat\u0103 al Clinicii Mayo.<\/p>\n<p>Ramura genomicii cancerului, care se ocup\u0103 cu studiul ADN-ului tumorilor, a cunoscut o dezvoltare exponen\u021bial\u0103 \u00een ultimul deceniu. Muta\u021bii ale genei EGFR a tumorilor pot ajuta anumite cancere ale pl\u0103m\u00e2nilor, de s\u00e2n\u0219i de pancreas s\u0103 creasc\u0103. Medicamente care blocheaz\u0103 aceast\u0103 gen\u0103 o \u021bin \u00een via\u021b\u0103 pe Sarah Cunningham, \u00eenv\u00e2rst\u0103 de 72 de ani, din Georgia, la 9 ani dup\u0103 ce a aflat c\u0103 are cancer de pl\u0103m\u00e2ni cu celule non-mici \u00een stadiul IV.<\/p>\n<p>Nefum\u0103toare \u0219i cu o stare bun\u0103 de s\u0103n\u0103tate, Cunningham a fost \u0219ocat\u0103 de diagnostic. Tot ce a citit atunci \u00eei spunea c\u0103 mai avea de tr\u0103it \u00eentre 6 luni \u0219i 2 ani. Pentru a face lucrurile \u0219i mai complicate, cancerul se r\u0103sp\u00e2ndise la oase, zona pelvic\u0103 \u0219i pe g\u00e2t \u00een sus. Dup\u0103 ce a f\u0103cut chimioterapie, Cunningham a aflat c\u0103 tumorile de la pl\u0103m\u00e2ni aveau o muta\u021bie a genei EGFR.<\/p>\n<p>Medicamentul numit Tarceva (erlotinib) poate bloca gena \u0219i preveni reapari\u021bia tumorii, iar \u00een urm\u0103torii 8 ani, timp \u00een care a luat acest medicament, CT scanurile trimestriale au fost \u201ccurate\u201d \u0219i ea a continuat s\u0103 sfideze prognosticul ini\u021bial de supravie\u021buire, lu\u00e2ndu-\u0219i zilnic pastila care \u021binte\u0219te gena EGFR a tumorii. \u00centoamna anului 2017, ea a realizat \u00eens\u0103 c\u0103 nu mai vede bine cu ochiul st\u00e2ng. Un MRI al creierului a ar\u0103tat c\u0103 acela\u0219i tip de celule tumorale pe care le avusese \u00een pl\u0103m\u00e2ni ap\u0103ruser\u0103\u0219i \u00een creier.<\/p>\n<p>Tumorile se pot schimba\u0219i pot deveni rezistentela medicamentele care \u00eenainte le \u021binuser\u0103 sub control. Din fericire, un medicament care tocmai primise aprobarea Federal Drug Administration \u2013 FDA \u2013 din SUA, Tagrisso (osimertinib) a dat rezultate contra tumorii din creier. Cunningham va putea s\u0103 ia acest medicament pentru tot restul vie\u021bii ei, ca pentru o condi\u021bie medical\u0103 cronic\u0103 precum diabetul sau o boal\u0103 cardio-vascular\u0103.<\/p>\n<p>De fapt, multe cancere se mut\u0103 \u00een sfera bolilor cronice. Unele dintre aceste cancere vor cere luarea zilnic\u0103 a unei pastile, pentru altele pacien\u021bii vor face tratament p\u00e2n\u0103 ce tumorile se vor mic\u0219ora, dup\u0103 care vor \u00eentrerupe tratamentul, care vafi reluat doar dac\u0103 tumora \u00eencepe s\u0103 creasc\u0103 din nou. \u00cen alte cazuri, pacien\u021bi vor schimba diversele tratamente \u00een cazul \u00een care acestea vor \u00eenceta s\u0103 mai fie eficace.<\/p>\n<p>Medicamentele care \u021bintesc genele tumorilor pot \u00eenceta s\u0103 func\u021bioneze dac\u0103 tumora se adapteaz\u0103 \u0219i nu mai e susceptibil\u0103 la medicamente. Aceast\u0103 reac\u021bie adaug\u0103 un nou strat multiplicit\u0103\u021bii cancerului. C\u00e2nd apare reac\u021bia de adaptare a tumorii, medicii schimb\u0103 medicamentele administrate cu altele \u0219i tot a\u0219a pentru a putea face fa\u021b\u0103 ritmului \u00een care celulele canceroase sufer\u0103 muta\u021bii.<\/p>\n<p>Dou\u0103 studii recent desf\u0103\u0219urate de c\u0103tre Huntsman Cancer Institute \u0219i Universitatea dinCarolina de Nord din SUA au studiat reac\u021bia celulelor cancerului de pancreas \u00eenfa\u021ba medicamentelor careurm\u0103rescs\u0103 le blocheze. Acestea au ar\u0103tatc\u0103 celulele supravie\u021buiesc printr-un proces numit autofagie, prin care ele distrug orice substan\u021b\u0103 care le pune \u00een pericol.<\/p>\n<p>Ace\u0219ti cercet\u0103tori au descoperit \u0219i c\u0103 o combina\u021bie de medicamente \u2013 unul care blocheaz\u0103 anumite gene din celulele cancerului pancreatic \u0219i unul care blocheaz\u0103 autofagia \u2013 vindec\u0103 cancerul de pancreas \u00een cazul \u0219oarecilor de laborator, aduc\u00e2nd speran\u021be \u00eentr-un r\u0103spuns similar \u00een cazul subiec\u021bilor umani. Ca urmare, ei desf\u0103\u0219oar\u0103 deja un studiu clinic pentru a valida rezultatele \u00een cazul pacien\u021bilor cu cancer pancreatic.<\/p>\n<p>Datorit\u0103 \u00een\u021belegerii mai bune a complexit\u0103\u021bii acestei boli \u0219i a importan\u021bei cov\u00e2r\u0219itoare\u00a0asupra evolu\u021biei bolii a contextului, definit \u00eentr-un sens larg, drept genetic\u0103 \u0219i stil de via\u021b\u0103, compozi\u021bia tumorii \u0219i caracteristicile organismului \u00een care cre\u0219te, exist\u0103 acum, mai mult ca oric\u00e2nd, speran\u021be \u00eentemeiate pentru g\u0103sirea, c\u00e2t de cur\u00e2nd, a mai multor tratamente adecvate care pot vindeca cancerul sau \u00eel pot transforma \u00eentr-o condi\u021bie medical\u0103 cronic\u0103, cu care putem tr\u0103i.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em>Mirela Musta\u021b\u0103 \u2013 Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Traducere \u0219i adaptare dup\u0103:<\/p>\n<p>Articolul <strong>\u201cCancer\u201d din revista Delta din luna iunie 2019<\/strong><\/p>\n<p>Sursa foto: <em><a href=\"https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/321380.php\">https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/321380.php<\/a><\/em><em> &#8211; Cercet\u0103torii au ajuns la o \u00een\u021belegere din ce \u00een ce mai bun\u0103 a schimb\u0103rilor moleculare asociate cu cancerul<\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen ultimii 20 de ani, ratele de supravie\u021buire ale pacien\u021bilor cu cancer au crescut constant \u0219i ei se vindec\u0103 sau tr\u0103iesc cu cancerul ca \u0219i c\u00e2nd ar fi o boal\u0103 cronic\u0103. Acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 frecvent \u00een cazul cancerelor de s\u00e2n, al multor cancere de prostat\u0103, dar \u0219i al cancerului colo-rectal. Iar trendul acestor rate [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":5320,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5329"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5329"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5329\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5331,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5329\/revisions\/5331"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5320"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5329"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5329"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5329"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}