{"id":5340,"date":"2019-07-29T14:26:17","date_gmt":"2019-07-29T12:26:17","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=5340"},"modified":"2019-08-14T11:39:40","modified_gmt":"2019-08-14T09:39:40","slug":"depresia-o-noua-abordare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5340","title":{"rendered":"Depresia \u2013 o nou\u0103 abordare"},"content":{"rendered":"

\"depresia\"<\/a>La nivel global, seestimeaz\u0103c\u0103 aproape 300 milioane de persoane sufer\u0103sau au suferit de depresie.<\/p>\n

\u00cenpractic\u0103, acest lucru \u00eenseamn\u0103 300 milioane de cauze diferite \u0219i 300 milioane de prognoze diferite. Aceast\u0103 varietate \u0219i volatilitate fac depresia dificil de identificat \u0219i tratat.<\/p>\n

Da, lucrurile s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit, sunt de acord exper\u021bii. \u00cen ultimii 30 de ani, s-au f\u0103cut progrese \u00eenprivin\u021bamedica\u021biei\u0219i a unor tratamente proactive precum terapia cognitiv comportamental\u0103.<\/p>\n

\u0218i, la nivel de societate, o \u00een\u021belegere mai bun\u0103asupra problemelor de s\u0103n\u0103tatemintal\u0103 a f\u0103cutca familiile \u0219i angajatorii s\u0103aib\u0103 mai mult\u0103 compasiune fa\u021b\u0103 de cei \u00eensuferin\u021b\u0103.<\/p>\n

Nu avem \u00eenc\u0103 ni\u0219te reguli clare referitoare la cine va face boala \u0219i cine nu \u0219i, cu at\u00e2t mai pu\u021bin, cine va fi bine \u0219i cine nu, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu \u0219tim mult mai multe lucruri dec\u00e2t am \u0219tiut vreodat\u0103.\u00a0 Depresia este o boal\u0103 influen\u021bat\u0103 de v\u00e2rst\u0103, sex, genetic\u0103, pierderi situa\u021bionale sau un mix inefabil din mai mul\u021bi dintre ace\u0219ti factori. \u00cen\u021belegerea lor va conta mult \u00een a disipa misterul r\u0103mas in jurul acestei boli \u0219i a ne ajuta s\u0103 fim mai bine echipa\u021bi, pentru a o \u00eenfrunta \u0219i trata. \u00cen cele ce urmeaz\u0103 ne vom referi la cei mai importan\u021bi factori favorizan\u021bi.<\/p>\n

V<\/strong>\u00e2<\/strong>rsta<\/strong><\/p>\n

\u00cen grupa de v\u00e2rst\u0103 10-34 de ani, sinuciderea este a doua cauz\u0103 a mor\u021bii. Speciali\u0219tii afirm\u0103 c\u0103 este gre\u0219it s\u0103 leg\u0103m \u00een mod cauzal depresia \u0219i sinuciderea, deoarece la sinucidere pot contribui \u00een mod semnificativ \u0219i al\u021bi factori ca, de exemplu, tulburarea bipolar\u0103, unul dintre cei mai semnificativi dintre ace\u0219tia.<\/p>\n

De\u0219i compozi\u021bia genetic\u0103 \u0219i o istorie familial\u0103 de cazuri de depresie pot juca un rol major, schimbarea frecvent\u0103 a prietenilor \u0219i \u0219colilor \u00eei poate dezechilibra frecvent pe mul\u021bi adolescen\u021bi. \u00a0Din fericire, perspectivele pentru majoritatea adolescen\u021bilor \u0219i tinerilor de 20 de ani sunt luminoase. \u0218i, totu\u0219i, exist\u0103 14 000 de tineri adul\u021bi care \u00ee\u0219i iau via\u021ba \u00eentr-un an, ceea ce este greu de acceptat. Tocmai pentru a reduce fenomenul sinuciderilor \u00een r\u00e2ndul tinerilor, Federal Drug Administration din SUA a aprobat folosirea c\u00e2torva anti-depresive pentru copii \u0219i adolescen\u021bi.<\/p>\n

La fel de important\u0103cag\u0103sirea protocolului terapeutic \u0219i medicamentos potrivit este \u0219i realizarea c\u0103 oamenii se pot schimba, c\u0103 aptitudinile de supravie\u021buire ale adolescen\u021bilor se pot \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi \u0219i c\u0103 depresia poate fi \u021binut\u0103 sub control \u0219i ameliorat\u0103. \u00cen acest context, chiar plasticitatea creierului care face dificil\u0103 g\u0103sirea medica\u021biei potrivite lucreaz\u0103\u00een favoarea copilului.<\/p>\n

\u00cen 2016, un studiu dinrevistaPsychological Science<\/em>ar\u0103tac\u0103 elevii din anii de \u00eenceputai liceului care au participat la simple exerci\u021bii de citire \u0219i scriere pe teme legate de modul \u00een care al\u021bii au dep\u0103\u0219it diverse obstacole \u00een timpul anilor proprii de liceu au raportat o sc\u0103dere cu 40% a ratei depresiei fa\u021b\u0103 de grupul de control. Obiectivul studiului a fost s\u0103 le arate elevilor de liceu c\u0103 lucrurile se vor \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi \u0219i c\u0103 crizele de acum vor fi evenimente nesemnificative \u00eenc\u00e2\u021biva ani, dac\u0103 nu \u00eenc\u00e2teva luni. Unul dintre motivele pentru care exerci\u021biul a func\u021bionat a fost c\u0103 lecturile \u0219i scrisul au fost coordonate de c\u0103tre colegi ai elevilor, care le-au oferit acestora sfaturi, \u0219i nu de c\u0103tre adul\u021bi.<\/p>\n

 <\/p>\n

Sexul<\/strong><\/p>\n

Depresia nu este r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 egal \u00een cadrul celor 2 sexe. Dup\u0103 pubertate, femeile sunt de aproximativ 2 ori mai predispuse dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii s\u0103 dezvolte condi\u021bia. Aceasta este o consecin\u021b\u0103 a mai multor factori, dar mul\u021bi exper\u021bi cred c\u0103 fenomenul este \u00een principal hormonal. Estrogenul, care este, bine\u00een\u021beles, produs \u00eenconcentra\u021biimult mai marila femei, pare c\u0103 favorizeaz\u0103 un grad mai ridicat de rumina\u021bie. Toat\u0103 acea \u00eengrijorare \u0219i \u201cdar dac\u0103\u201d sunt precursorii depresiei, cred mul\u021bi speciali\u0219ti.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, testosteronul, hormonul masculin principal, blocheaz\u0103 estrogenul, au ar\u0103tat anumite studii, estrogen care, altfel, ar g\u0103si receptori neurologici asocia\u021bi cu introspec\u021bia ad\u00e2nc\u0103.<\/p>\n

\u00cen mod foarte relevant, dup\u0103menopauz\u0103, ratele de depresie \u00een r\u00e2ndul femeilor scad p\u00e2n\u0103 la cele din r\u00e2ndul b\u0103rba\u021bilor. \u201cAcest lucru ridic\u0103 semne de \u00eentrebare nu numai cu privire la mecanismele biologice, dar \u0219i la cele sociale. Da, chimia hormonal\u0103 poate fi un factor \u00een apari\u021bia depresiei, dar la fel pot fi \u0219i presiunile care vin din na\u0219terea \u0219i cre\u0219terea copiilor.\u201d<\/p>\n

Dezbaterea \u201cnatur\u0103 fa\u021b\u0103 de socializare\u201d (\u201cnature versus nurture\u201d) nu va disp\u0103rea \u00een cur\u00e2nd. \u00cens\u0103 speciali\u0219tii pot c\u0103dea de acord asupra faptului c\u0103 tratamentul pentru depresie este mai mult sau mai pu\u021bin la fel pentru femei \u0219i b\u0103rba\u021bi. Ambele sexe reac\u021bioneaz\u0103 comparabil la diverse medicamente \u0219i doze, at\u00e2ta timp c\u00e2t femeile nu sunt gravide. Terapia cognitiv comportamental\u0103 func\u021bioneaz\u0103 la fel \u00een cazul femeilor \u0219i b\u0103rba\u021bilor. De asemenea, instrumentele pe care pacien\u021bii \u00eencep s\u0103 le foloseasc\u0103 \u00een timpul tratamentului \u2013 repozi\u021bionarea modului \u00een care privesc provoc\u0103rile vie\u021bii astfel \u00eenc\u00e2t nu fiecare pas \u00een urm\u0103 s\u0103 fie privit c\u0103 o catastrof\u0103, respingerea sentimentului de dezn\u0103dejde \u0219i a ideii de lips\u0103 de valoare, adoptarea unor obiceiuri proactive precum exerci\u021biile fizice, conectarea cu prietenii \u2013 pot func\u021biona la fel de bine pentru femei \u0219i b\u0103rba\u021bi.<\/p>\n

 <\/p>\n

Predispozi\u021bia genetic\u0103<\/strong><\/p>\n

Software-ul nostru personal \u2013 genomul \u2013 joac\u0103 un rol \u00een aproape tot ce este legat de noi \u00een\u0219ine, inclusiv\u00een susceptibilitatea la depresie. Persoanele cu p\u0103rin\u021bisaufra\u021bicareraporteaz\u0103 depresie sunt de p\u00e2n\u0103 la 5 ori maipredispuses\u0103 fie afectate ele \u00eensele. Dup\u0103 cum e cazul cu aproape toate caracteristicile personale, nu exist\u0103 \u00eens\u0103 o singur\u0103gen\u0103 pentru depresie. Este vorba, \u00een mod sigur, despre o suit\u0103 de gene care interac\u021bioneaz\u0103 cu mediul \u0219i determin\u0103 cine se \u00eemboln\u0103ve\u0219te \u0219i cine nu.<\/p>\n

G\u00e2ndi\u021bi-va la dou\u0103 surori, apropiate ca v\u00e2rst\u0103, care \u0219i-au petrecut \u00eentreaga copil\u0103rie \u00een aceea\u0219i cas\u0103, cresc \u0219i ajung adul\u021bi echilibra\u021bi \u0219i apoi trec prin aceea\u0219i experien\u021b\u0103 nea\u0219teptat\u0103 a pierderii unui p\u0103rinte. Am\u00e2ndou\u0103 intr\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 de doliu. Una dintre surori \u00eencepe s\u0103-\u0219i revin\u0103 dup\u0103 o vreme. Cealalt\u0103, totu\u0219i, de\u0219i p\u00e2n\u0103 atunci nu suferise de depresie, nu reu\u0219e\u0219te s\u0103-\u0219i revin\u0103. Un lucru duce la altul \u0219i ea nu mai merge la serviciu \u0219i nu mai r\u0103spunde telefoanelor prietenilor. Via\u021ba ei devine o v\u00e2ltoare. De ce? Doi oameni care trec prin aceea\u0219i pierdere pot avea un complex foarte diferit de factori \u2013 vulnerabilitate genetic\u0103 \u0219i epigenetic\u0103 (partea genomului care determin\u0103 care gene sunt activate \u0219i care nu, a afirmat Pierre Azzam, profesor asociat la Universitatea din Pittsburgh).<\/p>\n

Dac\u0103 exist\u0103 un lucru pe care \u00eel au \u00een comun depresiile, acesta este faptul c\u0103 depresiile nu sunt alese de cei \u00een cauz\u0103. Condi\u021bia nu este \u0219i nu a fost cumva voli\u021bional\u0103, un caz de \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nare sau lene, ceva de care victima s-ar putea scutura, dac\u0103 ar avea destul\u0103 voin\u021b\u0103.\u00a0 \u00cen\u021belegerea acestui lucru \u00eei va ajuta nu numai pe cei din jur, familie \u0219i prieteni, s\u0103 fie mai bl\u00e2nzi \u0219i r\u0103bd\u0103tori cu pacien\u021bii, ci \u0219i pe pacien\u021bi s\u0103 fie mai bl\u00e2nzi \u0219i r\u0103bd\u0103tori cu ei \u00een\u0219i\u0219i.<\/p>\n

\u201cTratarea depresiei nu ar trebui s\u0103 fie diferit\u0103 de tratarea hipertensiunii arteriale\u201d, afirm\u0103 Beth Salcedo, profesor clinician asistent la Universitatea George Washington.\u00a0 E nevoie de un regim de \u00eengrijiri regulat \u0219i,c\u00e2teodat\u0103, pe via\u021b\u0103, un regim care poate fi \u00eens\u0103 integrat \u00een via\u021ba de zi cu zi.\u201d<\/p>\n

G\u0103sirea regimului potrivit cere r\u0103bdare, totu\u0219i. Medica\u021biei \u00eei poate lua 4-6 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 dea roade. Depresia este o condi\u021bie medical\u0103 complicat\u0103 \u0219i la fel sunt oamenii pe care \u00eei afecteaz\u0103. Este deseori dificil \u2013 \u0219i poate lua luni sau chiar ani \u2013 pentru g\u0103sirea medicamentelor potrivite pentru a trata aceast\u0103 tulburare complex\u0103.<\/p>\n

Timp de decenii, medicii au tratat depresia practic prescriind un medicament \u0219i sper\u00e2nd \u00een ce e mai bine. Acum exist\u0103, totu\u0219i, un test genetic care \u00eei poate ajuta pe medici s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 cum compozi\u021bia genetic\u0103 a unei persoane \u00eei poate afecta \u0219i r\u0103spunsul la diverse anti-depresive.<\/p>\n

Astfel, \u00eentr-un studiu prezentat la \u00eent\u00e2lnirea anual\u0103 a Asocia\u021biei Psihiatrice Americane dinmai 2018, cercet\u0103torii au raportat c\u0103 persoanele care au folosit testul, numit GeneSight, au fost cu 50% mai susceptibile s\u0103 intre \u00een remisie dup\u0103 8 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, comparat cu ceilal\u021bi pacien\u021bi.<\/p>\n

Dac\u0103 exist\u0103 peste 12 anti-depresive, de la cele mai noi \u2013 bazate pe serotonin\u0103 sau norepinefrin\u0103, care ajusteaz\u0103 nivelul elementelor chimice din creier \u2013 p\u00e2n\u0103 la cele mai vechi, precum medicamentele triciclice sau MAOI, medicii au la dispozi\u021bie pu\u021bine instrumente care s\u0103-i ajute s\u0103 aleag\u0103 medicamentele potrivite. Mult din tratamentul pentru depresie se bazeaz\u0103 pe \u201c\u00eencercare \u0219i eroare\u201d, cu p\u00e2n\u0103 la 40% dintre pacien\u021bi ner\u0103spunz\u00e2nd corespunz\u0103tor la tratamentul cu primul medicament.<\/p>\n

GeneSight, dezvoltat de Myriad Genetics, analizeaz\u0103 cele 12 gene cu rol \u00eenreac\u021bia organismului la diversele antidepresive. Aceste gene codific\u0103 modul \u00eencare enzimele, de exemplu, descompun elementele chimice principale ale medicamentelor, precum \u0219i receptorii care r\u0103spund la elementele chimice \u021bintite de antidepresive.<\/p>\n

GeneSight combin\u0103 informa\u021bia despre activitatea celor 12 gene \u0219i categorizeaza antidepresivele \u00een grupele verde, galben \u0219i ro\u0219u. Aceste grupe nu reflect\u0103 eficacitatea anti-depresivelor, ci, mai degrab\u0103, dac\u0103 exist\u0103 anumite elemente \u00een compozi\u021bia genetic\u0103 a unei persoane care \u00eempiedic\u0103 aceste medicamente s\u0103 func\u021bioneze.<\/p>\n

Medicamentele verzi sunt, de exemplu, acelea care nu arat\u0103 vreo interac\u021biune cu genele unei persoane.Acestea vor avea, cel mai probabil, pu\u021bine sau niciun efect secundar. Medicamentele galbene pot fi folosite, dar ele au anumite interac\u021biuni cu genele care vor duce la efecte secundare.\u00a0 Medicamentele ro\u0219ii provoac\u0103, cel mai probabil, numai efecte adverse, f\u0103r\u0103 a fi prea eficace. Este la fel de important s\u0103 \u0219tim ce trebuie s\u0103 nu facem precum s\u0103 \u0219tim ce trebuie s\u0103 facem, afirm\u0103 exper\u021bii.<\/p>\n

Exist\u0103 psihiatri care avertizeaz\u0103 c\u0103 majoritatea studiilor de p\u00e2n\u0103 acum pe tema test\u0103rii bazate pe gene a anti-depresivelor au implicat pu\u021bini subiec\u021bi. Studiul testului genetic a inclus aproape 1200 de pacien\u021bi suferind de depresie. Guvernul American finan\u021beaz\u0103 studiul cel maicuprinz\u0103tor de p\u00e2n\u0103 acum al acestui test, care se desf\u0103\u0219oar\u0103 cu 2000 de veterani de r\u0103zboi care sufer\u0103 de depresie.\u00a0 Acest num\u0103r crescut de subiec\u021bi va ajuta la determinarea utilit\u0103\u021bii testului.<\/p>\n

Ronni Shapiro, o pacient\u0103, afirm\u0103c\u0103 a fost ajutat\u0103 de test. Dup\u0103 ce a trecut printr-un divor\u021b dificil \u00eentoamna anului 2010, Shapiro a fost diagnosticat\u0103 cu \u201cdepresie situa\u021bional\u0103\u201d \u0219i tendin\u021be sinuciga\u0219e. \u201cTot ce voiam era s\u0103 dispar. Credeam c\u0103, prin asta, le voi face tuturor un bine. Credeam c\u0103 fiilor mei le va fi mai bine \u0219i c\u0103 lumea va scap\u0103 de aceast\u0103 persoan\u0103 care pl\u00e2nge tot timpul \u0219i e nefericit\u0103.\u201d<\/p>\n

Shapiro a \u00eenceput atunci un drum de aproape 1 an de navigare printre tratamente, multe dintre care doar i-au f\u0103cut via\u021ba mai grea. Un psihiatru i-a prescris, la un moment dat, 8 medicamente diferite \u00een numai 4 luni. Multe dintre acestea nu i-a u\u0219urat simptomele depresive \u0219i g\u00e2ndurile sinuciga\u0219e, \u00een timp ce altele au f\u0103cut-o somnoroas\u0103, letargic\u0103 \u0219i incapabil\u0103 s\u0103 func\u021bioneze normal. \u00centr-un final, ea \u0219i psihiatrul ei au ajuns la o combina\u021bie care func\u021biona \u2013 Xanax \u0219i Lexapro.<\/p>\n

O asistent\u0103 clinician\u0103 i-a sugerat \u0219i s\u0103-\u0219i fac\u0103 testul GeneSight pentru a vedea dac\u0103 alte medicamente ar putea-o ajuta. \u201cCe mi s-a p\u0103rut incredibil a fost c\u0103 toate medicamentele pe care le luasem au fost incluse, \u00een urma testului, \u00een categoria \u201cnu func\u021bioneaz\u00e4\u201d, cu excep\u021bia Xanax \u0219i Lexapro.<\/p>\n

Pe baza rezultatelor testului, noul ei psihiatru i-a sugerat s\u0103 introduc\u0103 \u0219i Wellbutrin \u00een regimul medicamentos cu Xanax \u0219i Lexapro, Wellbutrinul fiind a\u0219teptat s\u0103 creasc\u0103 eficacitatea celorlalte dou\u0103 medicamente. \u201cPe parcursul a numai 7 zile, mi-am revenit la sinele meu de dinainte de criz\u0103. Era o transformare remarcabil\u0103. Puteam s\u0103 r\u00e2d \u0219i s\u0103 ies \u00een ora\u0219 cu prietenii. Exist\u0103 \u0219i momente \u00een care alunec din nou \u00eentr-o groap\u0103 \u00eentunecoas\u0103, doar c\u0103 aceasta nu mai este at\u00e2t de ad\u00e2nc\u0103 \u0219i exist\u0103 \u0219i o scar\u0103 \u0219i pot vedea \u0219i m\u00e2inile care m\u0103 a\u0219teapt\u0103 sus ca s\u0103 m\u0103 trag\u0103 afar\u0103.\u201c<\/p>\n

Shapiro spune c\u0103 vrea c\u0103maimul\u021bi oameni s\u0103 afle despre test\u0219is\u0103-l foloseasc\u0103, a\u0219a\u00eenc\u00e2t mai pu\u021binidintre cele c\u00e2teva de milioane de oameni careselupt\u0103 cu depresia vor trece prin durerea prin care a trecut ea. Nu au nimic de pierdut.<\/p>\n

\u0218imul\u021biexper\u021bi\u00een depresie sunt de acord \u2013 informa\u021biagenetic\u0103\u00eei poate ajuta pe medici s\u0103 diagnosticheze depresia mai devreme, c\u00e2nd este mai u\u0219or de gestionat. Studiile arat\u0103c\u0103, cu c\u00e2te\u0219ti mai mult\u00een depresie, cu at\u00e2t e mai marepovara, afirm\u0103 speciali\u0219tii – de ce s\u0103 orbec\u0103i c\u0103ut\u00e2nd solu\u021bia c\u00e2nd po\u021bi avea c\u00e2teva indicii? Nu avem \u00eenc\u0103 toate r\u0103spunsurile, dar avem informa\u021bii importante care ne pot ajuta s\u0103 cre\u0103m un tratament mai bun.<\/p>\n

 <\/p>\n

Mirela Musta\u021b\u0103 \u2013 Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Traducere \u0219i adaptare dup\u0103:<\/strong><\/p>\n

Depression\u2019s many causes (Multiplele cauze ale depresiei)\u00a0 \u2013 Ryan Hatch din Special Time Edition \u2013 Mental Health \u2013 A New Understanding, Jun 2019<\/em><\/p>\n

A genetic test for depression (Un test genetic al depresiei) \u2013 by Alice Park din Special Time Edition \u2013 Mental Health \u2013 A New Understanding, Jun 2019<\/em><\/p>\n

Sursa foto: Special Time Edition \u2013 Mental Health \u2013 A New Understanding, Jun 2019<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La nivel global, seestimeaz\u0103c\u0103 aproape 300 milioane de persoane sufer\u0103sau au suferit de depresie. \u00cenpractic\u0103, acest lucru \u00eenseamn\u0103 300 milioane de cauze diferite \u0219i 300 milioane de prognoze diferite. Aceast\u0103 varietate \u0219i volatilitate fac depresia dificil de identificat \u0219i tratat. Da, lucrurile s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit, sunt de acord exper\u021bii. \u00cen ultimii 30 de ani, s-au f\u0103cut […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":5302,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5340"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5340"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5340\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5346,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5340\/revisions\/5346"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5302"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5340"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5340"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5340"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}