{"id":5374,"date":"2019-08-14T11:23:01","date_gmt":"2019-08-14T09:23:01","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=5374"},"modified":"2019-10-01T10:00:59","modified_gmt":"2019-10-01T08:00:59","slug":"managementul-stresului-si-programele-de-educatie-medicala-si-bunastare-pentru-profesionistii-din-sistemele-de-sanatate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5374","title":{"rendered":"Managementul stresului \u0219i programele de educa\u021bie medical\u0103 \u0219i bun\u0103stare pentru profesioni\u0219tii din sistemele de s\u0103n\u0103tate"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/08\/stres.png\"><img class=\"alignleft size-medium wp-image-5359\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/08\/stres-300x269.png\" alt=\"stres\" width=\"300\" height=\"269\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/08\/stres-300x269.png 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/08\/stres.png 519w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a>Studiile arat\u0103 c\u0103 exist\u0103 o prevalen\u021b\u0103 ridicat\u0103 a stresului psihologic \u00een randul studen\u021bilor la facult\u0103\u021bile de medicin\u0103 \u0219i asisten\u021b\u0103 medical\u0103, cu 22-56% mai mare dec\u00e2t pentru studen\u021bii de la alte discipline.<\/p>\n<p>Expunerea cronic\u0103 la condi\u021bii de stres produce efecte negative asupra st\u0103rii de bine \u0219i s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii emo\u021bionale, mintale \u0219i fizice a studen\u021bilor.<\/p>\n<p>Studii numeroase au ar\u0103tat c\u0103 studen\u021bii sunt supu\u0219i stresului \u00een diversele etape ale preg\u0103tirii lor.<\/p>\n<p>Dintre efectele negative ale stresului prelungit la care sunt supu\u0219i studen\u021bii, remarc\u0103m o stim\u0103 de sine sc\u0103zut\u0103, anxietate \u0219i depresie, dificult\u0103\u021bi de rezolvare a conflictelor interpersonale, cre\u0219terea consumului de alcool \u0219i droguri, cinism, deficitul de aten\u021bie \u0219i sc\u0103derea concentr\u0103rii.<\/p>\n<p>Important este \u0219i c\u0103 cercet\u0103torii au subliniat c\u0103 o diagnosticare timpurie, precum \u0219i programele eficace de interven\u021bie, pot preveni viitoare tulbur\u0103ri de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 \u00een r\u00e2ndul studen\u021bilor disciplinelor medicale.<\/p>\n<p>Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 acest fenomen al expunerii prelungite a studen\u021bilor la condi\u021bii de stres tinde s\u0103 se accentueze, acum este momentul ca facult\u0103\u021bile \u0219i profesorii s\u0103 depun\u0103 mai mult efort pentru dezvoltarea \u0219i implementarea unor programe care s\u0103 previn\u0103 sau diminueze efectele negative ale stresului la care sunt expu\u0219i studen\u021bii.<\/p>\n<p>Un asemenea program, ale c\u0103rui rezultate au fost publicate \u00een 2017, a inclus studen\u021bii care \u00eencepeau primul lor an de practic\u0103 clinic\u0103 la o \u0219coala medical\u0103 din SUA. Tranzi\u021bia de la sala de curs la anii de practic\u0103 clinic\u0103 le cere studen\u021bilor s\u0103 se adapteze pe mai multe planuri. Orarele le sunt mult mai variabile, cu mai multe ore de practic\u0103 clinic\u0103 \u0219i implic\u0103 drumuri p\u00e2n\u0103 la spitalele afiliate. Studen\u021bii trebuie s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 \u0219i nevoilor emo\u021bionale ale pacien\u021bilor, \u00een timp ce trebuie s\u0103 respecte \u0219i cerintele practicii clinice exprimate de medicii \u00eendrum\u0103tori.\u00a0 \u00a0Prevalen\u021ba anxiet\u0103\u021bii, depresiei \u0219i stresului general cre\u0219te foarte mult \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 dificil\u0103 de tranzi\u021bie.<\/p>\n<p>\u00cen acest context, \u00eentr-un efort de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi capacitatea studen\u021bilor de a gestiona stresul, studen\u021bilor li s-a propus o interven\u021bie cu opt sesiuni ce a inclus teme precum relaxarea, aptitudinile de adaptare, mindfulness (o stare mintal\u0103 care poate fi ob\u021binut\u0103 prin concentrarea aten\u021biei pe momentul prezent, \u00een timp ce persoana este con\u0219tient\u0103 \u0219i accept\u0103 cu calm sentimentele proprii, g\u00e2ndurile \u0219i senza\u021biile corpului, stare ce poate fi folosit\u0103 \u00een scopuri terapeutice) \u0219i p\u0103strarea echilibrului. Studen\u021bii care s-au \u00eenscris voluntar \u00een acest program au \u00eenregistrat sc\u0103deri ale ratei depresiei \u0219i anxiet\u0103\u021bii fa\u021b\u0103 de cei dintr-un grup de control.<\/p>\n<p>Dou\u0103 sesiuni ale acestei interven\u021bii au fost deosebit de importante \u0219i au fost oferite \u00een timpul anului academic \u2013 o sesiune de mindfulness \u00een timpul programei de Medicin\u0103 de Familie \u0219i o sesiune de aptitudini de adaptare \u00een timpul programei de Psihiatrie. Membrii corpului profesoral \u0219i-au exprimat sprijinul pentru aceste sesiuni \u0219i pentru interven\u021bie \u00een totalitatea ei. Facilitatorul sesiunilor a petrecut circa 2.5-3 ore de contact direct, fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, cu studen\u021bii participan\u021bi. Ace\u0219tia au fost \u00eencuraja\u021bi s\u0103 practice tehnicile \u00eenv\u0103\u021bate \u00een timpul sesiunilor, \u00een fiecare zi, \u00een mod ideal.<\/p>\n<p>\u00cen timpul sesiunii de mindfulness, s-a pus accentul pe \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea con\u0219tientiz\u0103rii \u0219i aten\u021biei c\u00e2nd mintea \u00eencepe s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la altceva \u00een timpul discu\u021biilor cu pacien\u021bii sau a cursurilor. Printre instrumentele folosite s-au num\u0103rat studiile de caz \u0219i reflec\u021biile asupra unor situa\u021bii din trecut. Sesiunea s-a \u00eencheiat cu 10 minute de practicare a mindfulness-ului.<\/p>\n<p>Sesiunea din timpul programei de Psihiatrie s-a axat pe adaptarea pozitiv\u0103. Cu ajutorul unui scurt chestionar, studen\u021bii \u0219i-au identificat stilul predominant de adaptare \u0219i situa\u021biile \u00een care acesta este a\u0219teptat s\u0103 fie eficace. A fost discutat\u0103 ascultarea empatic\u0103 cu men\u021binerea limitelor corespunz\u0103toare cu pacien\u021bii \u0219i s-au facut jocuri de rol pe aceast\u0103 tem\u0103. De asemenea, studen\u021bii au identificat trei lucruri pentru care erau recunosc\u0103tori \u00een acea zi. \u00cen plus, li s-a recomandat s\u0103 se bucure de \u201cpl\u0103cerile s\u0103n\u0103toase\u201d pe care \u0219i le doresc. Aceast\u0103 sesiune s-a \u00eencheiat cu un scurt exerci\u021biu de relaxare care a constat dintr-o perioad\u0103 de respira\u021bie profund\u0103.<\/p>\n<p>Evalu\u0103rile f\u0103cute de studen\u021bi pentru aceast\u0103 interven\u021bie au fost pozitive, ace\u0219tia subliniind aplica\u021biile practice care le-au fost oferite \u0219i dezvoltarea de aptitudini de mindfulness \u0219i adaptare pozitiv\u0103 la stres.<\/p>\n<p>\u00cen ultimul deceniu, studiile au ar\u0103tat c\u0103 interven\u021bii de genul celei de mai sus au avut consecin\u021be pozitive asupra studen\u021bilor participan\u021bi \u00een cateva zone legate de s\u0103n\u0103tate, dup\u0103 cum urmeaz\u0103: 1. s\u0103n\u0103tate psiho-emo\u021bional\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103; 2. \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea tulbur\u0103rilor de dispozi\u021bie \u0219i a st\u0103rii de singur\u0103tate; 3. markeri fiziologici \u0219i imunologici \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi\u021bi; 4. o calitate mai bun\u0103 a vie\u021bii; 5. o mai bun\u0103 con\u0219tientizare a stresului, efectelor lui \u0219i a modului \u00een care poate fi controlat \u0219i 6. o capacitate mai bun\u0103 de a se adapta pozitiv \u0219i a gestiona eficace stresul.<\/p>\n<p>Dup\u0103 cum au demonstrat-o studiile de p\u00e2n\u0103 acum, interven\u021bii relativ scurte pot produce \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri evidente ale st\u0103rii de bine a studen\u021bilor.\u00a0 Un aspect de care trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 seama promotorii unor astfel de programe este relativa dificultate de a \u00eenrola \u0219i re\u021bine studen\u021bii \u00een asemenea programe extra-curriculare, mai ales pe cei din anii de practic\u0103 clinic\u0103. Interven\u021biile trebuie s\u0103 fie scurte, concentrate \u0219i, \u00een mod ideal, integrate \u00een anumite programe academice \u0219i incluz\u00e2nd mindfulness \u0219i strategii de adaptare pozitiv\u0103.<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/08\/stres2.png\"><img class=\"alignleft size-medium wp-image-5360\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/08\/stres2-300x197.png\" alt=\"stres2\" width=\"300\" height=\"197\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/08\/stres2-300x197.png 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/08\/stres2.png 576w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a>Fenomenul expunerii prelungite la condi\u021bii de stres, culmin\u00e2nd cu starea de burn-out, s-a accentuat nu numai pentru studen\u021bii disciplinelor medicale, ci \u0219i pentru profesioni\u0219tii din sistemele de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n<p>Conform cercet\u0103torilor, c\u00e2teva dintre profesiile cele mai expuse stresului \u0219i riscului de burnout sunt profesiile medicale, cele de asistent social, poli\u021bist, profesor sau a celor care lucreaz\u0103 cu publicul.<\/p>\n<p>Se estimeaz\u0103 c\u0103 aproape 50% dintre medicii americani sufera de burn-out, iar 400 de medici mor anual \u00een SUA prin sinucidere.<\/p>\n<p>Cercet\u0103torii de la Universitatea din Michigan, SUA, au testat ADN-ul a 250 de reziden\u021bi din anul \u00eent\u00e2i. Acestora li s-au prelevat mostre de saliv\u0103 pentru a fi examinata lungimea telomerilor \u2013 zonele protectoare de la capatul cromozomilor care previn deteriorarea ADN-ului \u2013 \u00eenainte \u0219i dup\u0103 primul an de reziden\u021biat.\u00a0 Telomerii se scurteaz\u0103 de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd celulele noastre se \u00eenmul\u021besc, ac\u021bion\u00e2nd ca o siguran\u021b\u0103 la cap\u0103tul ADN-ului. C\u00e2nd devin prea scur\u021bi telomerii, celulele \u0219tiu c\u0103 e timpul s\u0103 se auto-distrug\u0103. Uzura telomerilor joac\u0103, de asemenea, un rol \u0219i \u00een procesele de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire \u0219i este legat\u0103 de multe boli ale v\u00e2rstei, inclusiv diabetul, cancerul \u0219i bolile cardiace.<\/p>\n<p>Cercet\u0103torii au descoperit c\u0103 ADN-ul reziden\u021bilor din primul an a \u00eemb\u0103tr\u00e2nit de 6 ori mai repede dec\u00e2t era normal. Reziden\u021bii care au lucrat ture lungi au prezentat un risc chiar mai mare. Uzura telomerilor a crescut constant cu num\u0103rul de ore lucrate \u0219i exponen\u021bial pentru cei care au lucrat mai mult de 75 de ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103.<\/p>\n<p>Acest studiu s-a al\u0103turat altor studii care au ar\u0103tat c\u0103 reziden\u021bii dorm mai pu\u021bine ore dec\u00e2t \u00eenainte \u2013 3 p\u00e2n\u0103 la 7 ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u00een medie \u2013 \u0219i sunt mult mai pu\u021bin activi fizic dec\u00e2t \u00eenainte de reziden\u021biat. Pentru unii dintre ace\u0219tia, apare un cerc vicios \u2013 orele mai pu\u021bine de somn duc la o dispozi\u021bie mai proast\u0103 a doua zi, care la r\u00e2ndul ei duce la un somn mai prost noaptea, care, \u00een timp, poate duce la depresie. Tocmai de aceea, \u00een multe spitale se \u00eencearc\u0103 deja sc\u0103derea num\u0103rului de tranzi\u021bii zi-noapte pe care trebuie s\u0103 le fac\u0103 reziden\u021bii, pentru a preveni dereglarea ritmului circadian \u0219i problemele de dispozi\u021bie.<\/p>\n<p>Mai mult, spitale din \u021b\u0103rile dezvoltate au \u00eenceput s\u0103 introduc\u0103 programe structurate de wellness de c\u00e2\u021biva ani buni. Un exemplu gr\u0103itor este programul \u201cEchilibru \u00een via\u021b\u0103\u201d introdus de Spitalul Universitar Stanford, care a \u00eenceput \u00een 2011, dup\u0103 sinuciderea unui absolvent al reziden\u021biatului de chirurgie. Acest program le ofer\u0103 participan\u021bilor un pachet cuprinz\u0103tor de resurse pentru a le sprijini starea de bine personal\u0103 \u0219i profesional\u0103.<\/p>\n<p>Un program de mentorship le ofer\u0103 reziden\u021bilor juniori \u0219ansa s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 periodic cu reziden\u021bi seniori, participan\u021bi \u0219i ei la program \u0219i cu profesori din cadrul Spitalului Universitar, pentru a putea s\u0103-\u0219i discute \u00eengrijor\u0103rile \u0219i obiectivele. Cercet\u0103ri precedente au demonstrat c\u0103 riscul de depresie e influen\u021bat de calitatea interac\u021biunii profesor-rezident. Din \u0219ase \u00een \u0219ase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, reziden\u021bii se \u00eent\u00e2lnesc \u0219i cu un psiholog clinician pentru a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i din experien\u021bele dificile \u0219i a discuta probleme personale. De asemenea, reziden\u021bii sunt \u00eencuraja\u021bi s\u0103 mearg\u0103 periodic la consulta\u021bii cu medicii lor de familie \u0219i s\u0103 mearg\u0103 la dentist.<\/p>\n<p>Tot la Spitalul Universitar Stanford, reziden\u021bii au \u0219ansa s\u0103 participe la grupuri de reflec\u021bie cu capelanul Bruce Feldstein. Acesta era medic de urgen\u021b\u0103 c\u00e2nd o accidentare la spate l-a obligat s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 ritmul. Atunci a realizat c\u0103 este epuizat. \u0218tia cum se manifesta depresia \u0219i, c\u00e2nd a realizat c\u0103 simptomele apar \u0219i la el, a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 renun\u021be la halatul medical \u0219i s\u0103 \u00eencerce s\u0103 aline suferin\u021bele emo\u021bionalo-spirituale ale pacien\u021bilor \u0219i nu numai, ci \u0219i pe cele ale medicilor \u0219i asisten\u021bilor, devenind capelan.<\/p>\n<p>\u00cen grupurile de reflec\u021bie pe care le organizeaz\u0103 cu reziden\u021bii de la Stanford Hospital, Feldstein \u00eei \u00eencurajeaz\u0103 pe ace\u0219tia s\u0103 vorbeasc\u0103 despre situa\u021biile cu care se \u00eent\u00e2lnesc la spital. Poate e ceva foarte greu de \u00eendurat \u0219i nu au cu cine s\u0103 vorbeasc\u0103, sim\u021bindu-se singuri. Un rezident m\u0103rturise\u0219te c\u0103 a primit o evaluare negativ\u0103 de la \u00eendrum\u0103torul lui pentru c\u0103 a jucat <em>x \u0219i o<\/em> cu un copil care fusese operat pe creier. Altcineva spune c\u0103 acum c\u00e2\u021biva ani a v\u0103zut un pacient cu cancer \u00eentr-o faz\u0103 terminal\u0103 \u0219i a avut co\u0219maruri apoi. S\u0103pt\u0103m\u00e2na aceasta a v\u0103zut un caz similar \u0219i nu a sim\u021bit nimic. \u201cCine se mai identific\u0103 cu acest exemplu?\u201d \u00eentreab\u0103 Feldstein \u00een cadrul discu\u021biilor. To\u021bi cei prezen\u021bi ridic\u0103 m\u00e2na.<\/p>\n<p>Acesta poate fi un semn de deta\u0219are emo\u021bional\u0103, o posibil\u0103 caracteristic\u0103 a sindromului burnout.\u00a0 Acest fenomen trebuie controlat \u0219i redus, at\u00e2t pentru a ap\u0103ra starea de s\u0103n\u0103tate fizic\u0103 \u0219i mintal\u0103 a profesioni\u0219tilor din s\u0103n\u0103tate, dar \u0219i pentru calitatea actului medical \u0219i s\u0103n\u0103tatea pacien\u021bilor. Studiile arat\u0103 c\u0103 burn-out-ul aduce comportamente neprofesioniste \u0219i un grad mai sc\u0103zut de satisfac\u021bie a pacientilor. C\u00e2nd sunt \u00eengriji\u021bi de cadre medicale cu sindrom burn-out, care adesea aduce \u0219i un grad sc\u0103zut de empatie, pacien\u021bii ader\u0103 mai pu\u021bin la tratament \u0219i rezultatele actului medical sunt mai proaste. Rata erorilor medicale cre\u0219te \u0219i ea. Un studiu desf\u0103\u0219urat \u00een SUA cu aproape 8000 de chirurgi a ar\u0103tat c\u0103 prezen\u021ba burn-out-ului \u0219i depresiei este printre cei mai puternici predictori pentru raportarea de c\u0103tre chirurgi a unei erori medicale majore.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em>Mirela Musta\u021b\u0103 \u2013 Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Surse de documentare:<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Effects of a stress management program on third year medical students&#8217; anxiety depression and somatization, Angele McGrady<sup>[1]<\/sup>, Denis Lynch<sup>[1]<\/sup>, Julie Brennan<sup>[1]<\/sup>, Kary Whearty<sup>[1]<\/sup>, University of Toledo Medical Center, 2017<strong>,\u00a0<\/strong><a href=\"https:\/\/doi.org\/10.15694\/mep.2017.000044\">https:\/\/doi.org\/10.15694\/mep.2017.000044<\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.mededpublish.org\/manuscripts\/882\">https:\/\/www.mededpublish.org\/manuscripts\/882<\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u201cA toll on doctors\u201d (Povara asupra medicilor), Mandy Oaklander\u2013 Povara asupra medicilor \u2013 din suplimentul \u201cMental Health \u2013 A new understanding\u201d al revistei Time (editie speciala) \u2013 iunie 2019<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Stress Management for Medical\u00a0 Students: A Systematic Review Muhamad Saiful Bahri Yusoff and Ab Rahman Esa Medical Education Department, School of Medical Sciences,\u00a0 Universiti Sains Malaysia<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.msn.com\/en-gb\/lifestyle\/style\/how-job-stress-can-age-us\/ar-AAF3RIh?ocid=spartandhp\">https:\/\/www.msn.com\/en-gb\/lifestyle\/style\/how-job-stress-can-age-us\/ar-AAF3RIh?ocid=spartandhp<\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/325943.php?utm_source=newsletter&amp;utm_medium=email&amp;utm_country=RO&amp;utm_hcp=no&amp;utm_campaign=MNT%20Daily%20News%202019-08-03&amp;utm_term=MNT%20Daily%20News\">https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/325943.php?utm_source=newsletter&amp;utm_medium=email&amp;utm_country=RO&amp;utm_hcp=no&amp;utm_campaign=MNT%20Daily%20News%202019-08-03&amp;utm_term=MNT%20Daily%20News<\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Sursa foto 1:<a href=\"https:\/\/www.fnu.edu\/tips-preventing-student-burnout\/\">https:\/\/www.fnu.edu\/tips-preventing-student-burnout\/<\/a><\/p>\n<p>Sursa foto 2: <a href=\"https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/318087.php\">https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/318087.php<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Studiile arat\u0103 c\u0103 exist\u0103 o prevalen\u021b\u0103 ridicat\u0103 a stresului psihologic \u00een randul studen\u021bilor la facult\u0103\u021bile de medicin\u0103 \u0219i asisten\u021b\u0103 medical\u0103, cu 22-56% mai mare dec\u00e2t pentru studen\u021bii de la alte discipline. Expunerea cronic\u0103 la condi\u021bii de stres produce efecte negative asupra st\u0103rii de bine \u0219i s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii emo\u021bionale, mintale \u0219i fizice a studen\u021bilor. Studii numeroase au [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":5359,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5374"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5374"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5374\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5376,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5374\/revisions\/5376"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5359"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5374"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5374"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5374"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}