![\"chirurgie\"](\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/08\/chirurgie.jpg\")
<\/a><\/em><\/p>\nOpera\u021bie realizat\u0103 \u00een baza unei anestezii cu eter<\/em><\/p>\n Sc\u00e2nteia transform\u0103rii a fost reprezentat\u0103 de momentul \u00een care a fost publicat, la 18 noiembrie 1846, raportul lui Henry Jacob Bigelow, \u201eInsensibilitate \u00een timpul opera\u021biilor chirurgicale produs\u0103 prin inhalare\u201d.<\/p>\n Descoperirea era epocal\u0103: de mult timp una dintre problemele cruciale ale \u0219tiin\u021bei medicale era conceperea unei metode de atenuare a durerii \u00een timpul opera\u021biilor chirurgicale.<\/p>\n \u00cen fapt, metoda prezentat\u0103 acum era descoperit\u0103 mai demult. Bigelow descria \u00een articolul publicat modul \u00een care William Morton, un medic stomatolog din Boston, administrase pacien\u021bilor s\u0103i un gaz pe care l-a numit \u201eLetheon \u201d, ceea ce i-a f\u0103cut insensibili la durere. Morton patentase compozi\u021bia gazului \u0219i \u00eel p\u0103strase secret. Bigelow a dezv\u0103luit, \u00eens\u0103, c\u0103 respectivul gaz mirosea a eter. \u0218tirea a f\u0103cut \u00eenconjurul lumii. \u00centre timp, anestezia cu eter a revolu\u021bionat rapid practica \u0219i utilitatea chirurgiei.<\/p>\n Chirurgii aveau s\u0103 descopere \u00een cur\u00e2nd c\u0103 anestezia le permite s\u0103 efectueze manevre complexe, invazive \u0219i mai precise dec\u00e2t au \u00eendr\u0103znit s\u0103 \u00eencerce \u00eenainte. \u00centr-un deceniu, de exemplu, prima histerectomie de succes \u0219i ovariotomie bilateral\u0103 – \u00eendep\u0103rtarea chisturilor ovariene masive care c\u00e2nt\u0103reau c\u00e2teva kilograme – a demonstrat c\u0103 abdomenul poate fi deschis \u00een siguran\u021b\u0103.<\/p>\n <\/p>\n Experimentele ulterioare au identificat alte anestezice eficiente: oxidul azotat, cloroformul \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, \u0219i al\u021bi agen\u021bi nevolatili. Narcoticele, cum ar fi laudanum, s-au dovedit c\u0103 amelioreaz\u0103 suferin\u021ba postoperatorie. Dintr-odat\u0103, durerea nu mai era o barier\u0103 pentru interven\u021bia chirurgical\u0103.<\/p>\n Introducerea acidului carbolic ca antiseptic<\/em><\/p>\n O a doua barier\u0103 major\u0103 s-a men\u021binut \u00eens\u0103: sepsisul. Mortalitatea din cauza infec\u021biei asociate cu diferite tipuri de interven\u021bii chirurgicale abdominale majore, repararea fracturilor deschise \u0219i amputa\u021bia membrelor a r\u0103mas la peste 50%.<\/p>\n De aceea, c\u00e2nd Joseph Lister a publicat \u00een The Lancet, \u00een 1867, un articol \u00een care descria eficacitatea noului s\u0103u sistem antisepsis prin utilizarea acidului carbolic, s-a crezut c\u0103 lumea va fi la fel de entuziasmat\u0103 ca atunci c\u00e2nd s-a descoperit anestezia cu eter.<\/p>\n \u00cen schimb, descoperirea lui a fost privit\u0103 cu un scepticism cople\u0219itor. \u00cen fapt, publica\u021bia Journal<\/em> va men\u021biona descoperirea lui Lister ca o metod\u0103 care nu este nici original\u0103, nici benefic\u0103. Aproape un deceniu mai t\u00e2rziu, un chirurg care a scris \u0219i el \u00een publica\u021bia Journal<\/em> despre \u00eengrijirea \u0219i pansarea pl\u0103gilor avea s\u0103 insiste \u201ec\u0103 exist\u0103 motive \u00eentemeiate s\u0103 se cread\u0103 c\u0103 teoria lui M. Pasteur, pe care se baza \u0219i Lister, este nesigur\u0103\u201d. Ignaz Semmelweiss, obstetricianul vienez care, \u00een 1847, a constatat c\u0103 sp\u0103larea m\u00e2inilor de c\u0103tre persoanele care asist\u0103 la na\u0219tere contribuie la eliminarea sepsisului puerperal, cauza principal\u0103 a decesului matern, nici m\u0103car nu a fost men\u021bionat \u00een publica\u021bia Journal<\/em> p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului XIX.<\/p>\n J.M.T. Finney, administrator la Spitalul General din Massachusetts \u00een anii 1880, povestea din experien\u021ba sa: \u201eChirurgul era \u00eembr\u0103cat de obicei \u00eentr-o hain\u0103 neagr\u0103, gen cea a prin\u021bului Albert, care se p\u0103stra ag\u0103\u021bat\u0103 \u00eentr-un dulap \u0219i purta numeroase dovezi ale opera\u021biilor anterioare: s\u00e2nge uscat, secre\u021bii de ran\u0103 etc.\u201d Timp de zeci de ani, sp\u0103larea m\u00e2inilor \u0219i cur\u0103\u021barea tegumentelor au r\u0103mas activit\u0103\u021bi realizate cu superficialitate.<\/p>\n Unii chirurgi, \u00eens\u0103, \u00een special cei mai tineri, au \u00eenceput s\u0103 accepte practica aseptic\u0103 \u0219i antiseptic\u0103. O astfel de practic\u0103, \u00eempreun\u0103 cu anestezia eficient\u0103, a condus la tratamente \u0219i descoperiri p\u00e2n\u0103 acum de neimaginat.<\/p>\n Chirurgia a \u00eenceput, de asemenea, s\u0103 progreseze printr-un proces din ce \u00een ce mai important de perfec\u021bionare \u0219i profesionalizare. William Halsted a introdus \u0219i popularizat utilizarea m\u0103nu\u0219ilor de cauciuc pentru a ajuta la prevenirea infec\u021biei. Au fost dezvoltate tehnici \u0219i aparate anestezice mai fiabile \u0219i sofisticate. \u00cengrijirea arsurilor \u0219i a altor r\u0103ni se f\u0103cea acum mai simplu \u0219i mai pu\u021bin traumatizant. \u00cen anul 1917, Colegiul American de Chirurgie a fondat Programul de standardizare a spitalelor (ulterior redenumit Comisia mixt\u0103 pentru acreditarea spitalelor). El a transformat rolul spitalelor, care au devenit primordial locul \u00een care erau oferite servicii sigure \u0219i eficiente de \u00eengrijire a pacien\u021bilor supu\u0219i unei interven\u021bii chirurgicale \u0219i nu a\u0219ez\u0103minte dedicate convalescen\u021bei bolnavilor s\u0103raci.<\/p>\n De asemenea, specializarea a devenit o important\u0103 for\u021b\u0103. Istoricii continu\u0103 s\u0103 dezbat\u0103 dac\u0103 cre\u0219terea cuno\u0219tin\u021belor a condus la specializare sau procesul a fost invers. Cu toate acestea, \u00een 1905, s-a creat Long Island Society of Anesthetists, care va evolua \u00een American Society of Anesthesiologists. Dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial, s-au constituit asocia\u021bii na\u021bionale pentru chirurgii neurologi, chirurgii ortopezi, urologi \u0219i al\u021bi speciali\u0219ti \u0219i s-au \u00eenfiin\u021bat programe dedicate de preg\u0103tire. Chirurgia – practi\u00adcarea de acte operatorii asupra unui organism viu \u00een vederea vindec\u0103rii – a devenit o normalitate.<\/p>\n Domeniul chirurgiei, cu etosul s\u0103u de ac\u021biune radical\u0103 \u0219i rafinamentul perfec\u021bionist, va defini major cultura medical\u0103 la \u00eenceputul secolului XX. \u00cens\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce avans\u0103m spre finalul s\u0103u, odat\u0103 cu apari\u021bia chimioterapiei, a medicinei moleculare \u0219i a altor tehnologii, chirurgia \u00ee\u0219i pierde locul de for\u021ba motrice a descoperirilor medicale. Totu\u0219i, \u00een cea mai mare parte a secolului trecut, chirurgia a \u00eenregistrat progrese importante.<\/p>\n Astfel, \u00een 1948, Dwight Harken \u0219i colegii s\u0103i aveau s\u0103 publice detalii despre tratamentul chirurgical de succes al afec\u021biunii valvei mitrale, iar Robert Gross \u0219i colegii s\u0103i prezentau \u00een 1952 o interven\u021bie chirurgical\u0103 pe cord deschis pentru a \u00eenchide defectele septale atriale la copii. \u00cen mod similar, transplantul de organe \u00eentre fiin\u021bele umane – mai \u00eent\u00e2i rinichiul, apoi ficatul, apoi inima \u0219i pl\u0103m\u00e2nul \u0219i, cel mai recent, chiar transplantul facial – au modificat conceptele de baz\u0103 despre noi \u00een\u0219ine. Acum vorbim despre implantarea organelor ob\u021binute \u00een laborator din propriile celulele. Cu alte cuvinte, chirurgia traverseaz\u0103 \u00eenc\u0103 frontiere de neimaginat c\u00e2ndva.<\/p>\n Pe de alt\u0103 parte, semnificativ pentru chirurgia ultimelor decenii este faptul c\u0103 a devenit un instrument esen\u021bial \u00een a-i ajuta pe oameni s\u0103 duc\u0103 o via\u021b\u0103 lung\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103toas\u0103. Practic, aproape oricine are nevoie de o interven\u021bie chirurgical\u0103, de exemplu pentru o problem\u0103 ortopedic\u0103, o cataract\u0103, o tumoare, o insuficien\u021b\u0103 articular\u0103, o afec\u021biune cardiac\u0103 sever\u0103. Ast\u0103zi, chirurgii au \u00een arsenalul lor peste 2500 de proceduri diferite cu care pot interveni.<\/p>\n Astfel, accentul ultimelor progrese \u00een domeniu a fost pe cre\u0219terea performan\u021belor tratamentelor pe care le avem. Minimizarea efectului invaziv al procedurilor chirurgicale este un progres care este, probabil, la fel de important ca descoperirea anesteziei. \u00cen ultimele decenii, apari\u021bia laparoscopiei \u0219i toracoscopiei a redus inciziile abdominale \u0219i toracice debilitante, de la jum\u0103tate de metru lungime, la jum\u0103tate de centimetru. Introducerea ulterioar\u0103 a tehnicilor endoscopice \u0219i percutanate a transformat inciziile \u00een simple r\u0103ni punctiforme.<\/p>\n Cre\u0219terea siguran\u021bei \u0219i minimizarea efectului invaziv al interven\u021biei chirurgicale au produs o explozie \u00een volumul opera\u021biunilor efectuate – la cel pu\u021bin 50 de milioane anual numai \u00een Statele Unite. \u00cen ritmul actual, americanul mediu se poate a\u0219tepta s\u0103 sufere \u0219apte opera\u021bii \u00een timpul vie\u021bii sale. Aceast\u0103 evolu\u021bie aduce cu sine noi preocup\u0103ri ale societ\u0103\u021bii. Este vorba despre modul \u00een care se poate asigura calitatea \u0219i adecvarea procedurilor efectuate, despre accesul ne\u00eengr\u0103dit, dar judicios al pacien\u021bilor la \u00eengrijirile chirurgicale necesare la nivel na\u021bional \u0219i interna\u021bional, \u0219i despre gestionarea costurilor imense.<\/p>\n De\u0219i este greu s\u0103 fie f\u0103cute predic\u021bii asupra viitorului, foarte probabil se va vorbi despre tehnici de combinare a modurilor non-invazive de a p\u0103trunde \u00een corp prin manipularea unor dispozitive extrem de mici care pot fi injectate sau \u00eenghi\u021bite. Iar opera\u021biile vor fi, probabil, complet automatizate.<\/p>\n <\/p>\n Autor: Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv eAsistent<\/em><\/p>\n <\/p>\n Surse de documentere:<\/p>\n https:\/\/www.nejm.org\/doi\/full\/10.1056\/NEJMra1202392<\/a> (inclusiv sursa foto)<\/p>\n https:\/\/www.mpiwg-berlin.mpg.de\/research\/projects\/DeptIII_Schlich_ModernSurgery<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n