{"id":5421,"date":"2019-10-01T09:44:12","date_gmt":"2019-10-01T07:44:12","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=5421"},"modified":"2019-10-31T12:35:38","modified_gmt":"2019-10-31T10:35:38","slug":"noi-teorii-despre-ateroscleroza-si-atacurile-de-cord","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5421","title":{"rendered":"Noi teorii despre ateroscleroz\u0103 \u0219i atacurile de cord"},"content":{"rendered":"

\"ateroscleroza\"<\/a>Anumite persoane sunt mai predispuse atacurilor de cord dec\u00e2t altele, chiar dac\u0103 to\u021bi fac parte din aceea\u0219i cohort\u0103 de pacien\u021bi cu boli cardiace.<\/p>\n

Acest lucru i-a determinat pe cercet\u0103tori s\u0103 caute explica\u021bia.<\/p>\n

Cel mai probabil, cauza este legat\u0103 de pl\u0103cile coronariene care se formeaz\u0103 \u00een arterele inimii din depunerile de gr\u0103sime, calciu \u0219i alte substan\u021be. C\u00e2nd acestea devin instabile, pot ap\u0103rea atacurile de cord.<\/p>\n

Recent, cercet\u0103toarea Eugenia Pisano de la Catholic University of the Sacred Heart din Roma \u0219i colegii ei au prezentat concluziile studiilor lor pe aceast\u0103 tem\u0103. Ei s-au concentrat pe \u00een\u021belegerea modului \u00een care bacteriile pot influen\u021ba stabilitatea pl\u0103cilor coronariene. Pentru acest lucru, au selectat 30 de indivizi care aveau sindrom coronarian acut, care cuprinde o varietate de condi\u021bii \u0219i evenimente caracterizate de un flux redus de s\u00e2nge c\u0103tre inim\u0103, printre care \u0219i angina instabil\u0103 \u0219i atacul de cord. \u00cen plus, cercet\u0103torii au mai recrutat 10 participan\u021bi cu angin\u0103 stabil\u0103, o condi\u021bie coronarian\u0103 caracterizat\u0103 de durere \u0219i discomfort \u00een piept.<\/p>\n

Echipa de cercet\u0103tori a colectat mostre de cupro-cultur\u0103 de la to\u021bi participan\u021bii astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 izola bacterii din intestin. De asemenea, ei au extras \u0219i analizat bacterii din pl\u0103cile coronariene pe care le-au prelevat cu ajutorul baloanelor de angioplastie, care sunt folosite pentru a l\u0103rgi arterele cu scopul de a cre\u0219te fluxul de s\u00e2nge.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, cercet\u0103torii au descoperit c\u0103 bacteriile prezente \u00een pl\u0103cile coronariene erau pro-inflamatorii \u0219i apar\u021bineau, \u00een principal, speciilor Proteobacteria<\/em> \u0219i Actinobacteria<\/em>. Acest lucru sugereaz\u0103, cel mai probabil, c\u0103 are loc o reten\u021bie selectiv\u0103 a bacteriilor pro-inflamatorii de c\u0103tre pl\u0103cile coronariene, care ar putea provoca un r\u0103spuns inflamator \u00een pl\u0103ci \u0219i o ruptur\u0103 a acestora.<\/p>\n

\u00cen compara\u021bie, mostrele de cupro-cultur\u0103 prezentau o compozi\u021bie bacterian\u0103 eterogen\u0103, principalele tulpini bacteriene fiind Bacteroidetes<\/em> \u0219i Firmicutes<\/em>. Cercet\u0103torii au descoperit \u0219i c\u0103 popula\u021biile de bacterii difereau \u00eentre cele dou\u0103 grupe de participan\u021bi la studiu. Persoanele cu sindrom coronarian acut aveau o propor\u021bie mai mare de bacterii Firmicutes<\/em>, Fusobacteria<\/em> \u0219i Actinobacteria<\/em> \u00een intestin, \u00een timp ce persoanele cu angin\u0103 stabil\u0103 aveau o prezen\u021b\u0103 mai \u00eensemnat\u0103 a bacteriilor Bacteroidetes<\/em> \u0219i Proteobacteria<\/em>. Acest lucru sugereaz\u0103 c\u0103 elementele chimice diferite emise de aceste bacterii pot duce la destabilizarea pl\u0103cilor, ce poate avea drept consecin\u021b\u0103 atacurile de cord.<\/p>\n

Avem nevoie de mai multe studii care s\u0103 examineze dac\u0103 aceste elemente metabolice influen\u021beaz\u0103 instabilitatea pl\u0103cii, deoarece p\u00e2n\u0103 acum este neclar gradul \u00een care bacteriile prezente \u00een intestin sau \u00een placa coronarian\u0103 influen\u021beaz\u0103 apari\u021bia unui atac de cord.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, studiul condus de Eugenia Pisano, de\u0219i un studiu mic, are rezultate importante deoarece readuce \u00een prim plan ipoteza conform c\u0103reia, cel pu\u021bin \u00een cazul unei sub-mul\u021bimi de pacien\u021bi, elemente de natur\u0103 infec\u021bioas\u0103 pot juca un rol direct \u00een destabilizarea pl\u0103cilor coronariene.<\/p>\n

Dac\u0103 aceast\u0103 ipotez\u0103 se confirm\u0103, poate ap\u0103rea o nou\u0103 op\u021biune terapeutic\u0103, cea \u00een care antibioticele pot preveni evenimentele cardio-vasculare \u00een cazul anumitor pacien\u021bi.<\/p>\n

O alt\u0103 teorie recent\u0103 despre ateroscleroz\u0103 \u0219i cauzele ei aduce \u00een prim plan faptul c\u0103 s\u00e2ngele con\u021bine micro particule de natur\u0103 osoas\u0103, conform analizei unor mostre de s\u00e2nge recoltate at\u00e2t de la oameni, c\u00e2t \u0219i de la \u0219oarecii de laborator. Cercet\u0103torii sus\u021bin c\u0103 acest lucru poate fi o dovad\u0103 a procesului de osificare a vaselor din m\u0103duva osoas\u0103 \u0219i c\u0103 particulele pot contribui la apari\u021bia unor condi\u021bii precum ateroscleroza, procesul cauzator al pl\u0103cilor coronariene.<\/p>\n

De\u0219i cele mai multe dintre aceste particule osificate sunt foarte mici, destule dintre ele erau suficient de mari \u00eenc\u00e2t s\u0103 blocheze vasele de s\u00e2nge mai mici.<\/p>\n

Acest studiu \u00eei urmeaz\u0103 unui alt studiu, condus de Rhonda D. Prisby, doctor \u00een medicin\u0103 \u0219i profesor asociat la University of Texas de la Arlington, care a prezentat un proces din m\u0103duva osoas\u0103 prin care vasele de s\u00e2nge se transform\u0103, \u00eentr-o mod progresiv, \u00een tesut osos, odat\u0103 cu \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103. Acest proces de osificare ar putea duce la intrarea in fluxul sanguin a unor particule osificate.<\/p>\n

Cercet\u0103torii au folosit tehnici avansate de microscopie pentru a examina vasele de s\u00e2nge ale m\u0103duvei osoase. Aceste metode au ar\u0103tat dou\u0103 tipuri de vase: de tranzi\u021bie \u0219i osificate. S-a observat cum vasele de tranzi\u021bie aveau particule osificate prinse de suprafa\u021ba lor, ceea ce \u00eensemn\u0103 c\u0103 acestea, \u00een teorie, pot intra \u0219i circula \u00een fluxul sanguin. Acelea\u0219i descoperiri au fost f\u0103cute \u0219i \u00een cazul oamenilor \u0219i al \u0219oarecilor de laborator. Pentru niciuna dintre aceste dou\u0103 specii v\u00e2rsta nu a f\u0103cut o diferen\u021b\u0103 semnificativ\u0103 pentru procentul de particule osificate observat. De\u0219i majoritatea particulelor nu avea un diametru mai mare de 15 microni, c\u00e2teva au fost destul de mari pentru a putea deveni elemente embolice.<\/p>\n

Dr. Prisby sus\u021bine c\u0103 cercet\u0103torii ar trebui s\u0103 ia \u00een calcul acest fenomen \u0219i s\u0103 dezvolte noi studii pentru a testa ipoteza conform c\u0103reia aceste particule osificate pot duce la calcifierea vaselor de s\u00e2nge \u0219i la apari\u021bia atacurilor de cord sau a atacurilor vascular-cerebrale.<\/p>\n

 <\/p>\n

Mirela Musta\u021b\u0103 \u2013 Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Surse de documentare:<\/p>\n

https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/326244.php?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_country=RO&utm_hcp=no&utm_campaign=MNT%20Daily%20News%202019-09-04&utm_term=MNT%20Daily%20News<\/a><\/p>\n

https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/326190.php?iacp<\/a><\/p>\n

Sursa foto: https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/326190.php?iacp<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Anumite persoane sunt mai predispuse atacurilor de cord dec\u00e2t altele, chiar dac\u0103 to\u021bi fac parte din aceea\u0219i cohort\u0103 de pacien\u021bi cu boli cardiace. Acest lucru i-a determinat pe cercet\u0103tori s\u0103 caute explica\u021bia. Cel mai probabil, cauza este legat\u0103 de pl\u0103cile coronariene care se formeaz\u0103 \u00een arterele inimii din depunerile de gr\u0103sime, calciu \u0219i alte substan\u021be. […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":5398,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5421"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5421"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5421\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5423,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5421\/revisions\/5423"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5398"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5421"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5421"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5421"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}