{"id":5424,"date":"2019-10-01T09:47:54","date_gmt":"2019-10-01T07:47:54","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=5424"},"modified":"2019-10-31T12:35:21","modified_gmt":"2019-10-31T10:35:21","slug":"istoria-cardiologiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5424","title":{"rendered":"Istoria cardiologiei"},"content":{"rendered":"

\"hipocrate\"<\/a>Cele mai vechi \u00eensemn\u0103ri ale malforma\u021biilor congenitale se g\u0103sesc pe tablete de lut originare din Babilon. Acestea dateaz\u0103 din 4000 \u00ee.Hr. \u0219i includ o list\u0103 de \u0219aizeci \u0219i dou\u0103 de malforma\u021bii umane prezentate \u00eempreun\u0103 cu implica\u021biile lor profetice. Una dintre acestea, ectopia cordis, era legat\u0103 de o serie de calamit\u0103\u021bi naturale, deoarece se credea c\u0103 \u201eatunci c\u00e2nd o femeie na\u0219te un copil \u2026 care are inima deschis\u0103 \u0219i care nu are piele peste ea, \u021bara va suferi de calamit\u0103\u021bi\u201d.<\/p>\n

Perioada clasicismului grec aduce \u0219i o nou\u0103 perspectiv\u0103 asupra g\u00e2ndirii medicale, mut\u00e2nd accentul de la modelul magico-religios la o perspectiv\u0103 mai ra\u021bional\u0103.<\/p>\n

Aceast\u0103 schimbare este sus\u021binut\u0103 de medicul grec Hipocrate (460-375 \u00ee.Hr.). Modelul lui Hipocrate privea boala drept \u201eizonomie\u201d, un exces ale uneia dintre cele patru umori sau fluide din corp – teoria umoral\u0103, iar regimul de tratament recomandat implica, de exemplu, \u0219i provocarea s\u00e2nger\u0103rii, menit\u0103 s\u0103 restabileasc\u0103 echilibrul umoral.<\/p>\n

Anticii considerau func\u021bionarea inimii \u0219i a vaselor de s\u00e2nge un mare mister. Pentru grecul Alcmaeon din Croton (circa 500 \u00ee.e.n.), somnul era cauzat de migrarea s\u00e2ngelui din creier prin vene, iar moartea era rezultatul creierului complet drenat.<\/p>\n

Dou\u0103 sute de ani mai t\u00e2rziu, Aristotel (384-322 \u00ee.e.n.) credea c\u0103 inima d\u0103 omului puterea de a g\u00e2ndi, con\u021bin\u00e2nd \u0219i sufletul acestuia. El face \u0219i primele observa\u021bii ale func\u021biei cardiovasculare normale, prin descrierea puls\u0103rilor fetale la un embrion de pui.<\/p>\n

Dup\u0103 moartea lui Hipocrate, g\u00e2ndirea \u0219i practica medical\u0103 continu\u0103 s\u0103 se dezvolte datorit\u0103 primei \u0219coli medicale importante din antichitate, cea din Alexandria. Odat\u0103 ce disec\u021bia uman\u0103 avea s\u0103 fie permis\u0103, studiul corpului uman atinge dezvoltarea deplin\u0103.<\/p>\n

Printre cele mai cunoscute nume ale \u0219colii din Alexandria sunt \u0219i Herophilus \u0219i Erasistratus. De\u0219i scrierile originale ale acestora nu s-au p\u0103strat, c\u00e2teva dintre ideile lor au fost preluate \u0219i redate de scriitorii romani de mai t\u00e2rziu, inclusiv Pliniu, Celsius \u0219i Galen.<\/p>\n

\"davinci\"<\/a>Herophilus din Calcedon (circa 280 \u00ee.e.n.) va fi considerat de Pliniu primul medic \u201ecare a cercetat cauzele bolii\u201d. Elev al lui Praxogaras, el a fost primul care a legat pulsul de un grup distinct de vase \u0219i a considerat c\u0103 acesta poate fi folosit ca indicator al bolii, cea mai important\u0103 contribu\u021bie a lui Herophilus la medicina clinic\u0103 fiind dezvoltarea unei teorii a valorii diagnostice a pulsului.<\/p>\n

Claudius Galenus (129-201 e.n.) a ar\u0103tat prin experimente c\u0103 arterele transportau s\u00e2nge, a studiat ac\u021biunile inimii, valvele inimii \u0219i pulsiunile arterelor. El a remarcat, de asemenea, diferen\u021bele structurale dintre artere \u0219i vene, dar nu \u0219i-a dat seama c\u0103 s\u00e2ngele circula. El a crezut c\u0103 s\u00e2ngele era produs de ficat care l-a trimis la periferia corpului pentru a forma mu\u0219chi. Galen a crezut \u00een teoria umoral\u0103 a fluidelor corporale, dar a crezut, de asemenea, \u0219i c\u0103 boala poate ap\u0103rea dintr-o insuficien\u021b\u0103 a uneia dintre cele patru umori \u0219i nu numai dintr-un exces, un principiu c\u0103l\u0103uzitor al medicinei galenice.<\/p>\n

Galen credea \u0219i c\u0103 via\u021ba era sus\u021binut\u0103 de alimente, care erau transformate \u00een s\u00e2nge de c\u0103tre ficat \u0219i trimise \u00een restul corpului pentru hr\u0103nire. El a crezut, de asemenea, c\u0103 s\u00e2ngele era folosit la \u00eendep\u0103rtarea reziduurilor din organism. Galen a fost astfel primul care a sugerat o rela\u021bie \u00eentre hran\u0103, s\u00e2nge \u0219i aer. Autorit\u0103\u021bile medicale \u0219i biserice\u0219ti au considerat c\u0103 opera lui Galen se bazeaz\u0103 pe inspira\u021bia divin\u0103 \u0219i, prin urmare, este infailibil\u0103, numindu-l Divinus Galenus.<\/p>\n

Opiniile lui Galen s-au p\u0103strat c\u00e2teva secole p\u00e2n\u0103 la na\u0219terea \u0219tiin\u021bei moderne \u00een timpul Rena\u0219terii italiene din secolele XV \u0219i XVI. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, cuno\u0219tin\u021bele medicale au fost propagate prin traducerile multor lucr\u0103ri antice, precum cele ale lui Hipocrate \u0219i Galen.<\/p>\n

\u00cen 1513, artistul \u0219i savantul Leonardo da Vinci (1452-1519) a desenat \u0219i a descris un caz de defect septal atrial. Leonardo a sus\u021binut \u0219i el teoria galenic\u0103 a fluxului \u0219i refluxului prin vene.<\/p>\n

Perioada teoriei galenice a fost dep\u0103\u0219it\u0103 prin publicarea \u00een 1543 a primului manual complet de anatomie uman\u0103 a lui Andreas Vesalius (1514-1564). El a descris inima ca fiind centrul re\u021belei vasculare, a crezut c\u0103 venele pulmonare transportau aer din pl\u0103m\u00e2ni spre atriul st\u00e2ng \u0219i a deschis por\u021bile c\u0103tre progresele ulterioare.<\/p>\n

Medicul spaniol Michael Servetus (1511-1553) este cel care a devenit celebru pentru abilit\u0103\u021bile sale de disec\u021bie \u0219i terapeutice. El a descoperit, de asemenea, c\u0103 o parte din s\u00e2nge circul\u0103 prin pl\u0103m\u00e2ni. \u00cens\u0103, pentru c\u0103 \u0219i-a publicat p\u0103rerile \u00eempotriva doctrinei Trinit\u0103\u021bii, va fi condamnat la arderea pe rug. Execu\u021bia sa a fost aprobat\u0103 de Martin Luther, John Calvin \u0219i Sir Thomas More.<\/p>\n

Medicul englez William Harvey (1578-1657) este cel care a elucidat \u00een sf\u00e2r\u0219it misterul sistemului circulator. El a ar\u0103tat experimental func\u021bia valvelor \u00een men\u021binerea fluxului centripet \u00een vene, stabilind astfel adev\u0103ratul concept al unei circula\u021bii propulsate de inim\u0103, pun\u00e2nd bazele fiziologiei moderne. Harvey a propus \u0219i existen\u021ba capilarelor, care ar lega sistemele arteriale \u0219i venoase, dar nu a putut demonstra re\u021beaua capilar\u0103 din cauza lipsei unui microscop.<\/p>\n

Ren\u00e9 Descartes va sus\u021bine par\u021bial doctrina lui Harvey cu privire la circula\u021bia s\u00e2ngelui. Mecanic de profesie, Descartes privea omul ca pe o ma\u0219in\u0103, iar ideile lui Harvey despre circula\u021bia s\u00e2ngelui se potriveau conceptelor mecanice. Descartes nu credea \u00eens\u0103 c\u0103 inima se contract\u0103, ci mai degrab\u0103 c\u0103 se extinde. El credea c\u0103 inima ac\u021biona ca un cuptor, \u00eenc\u0103lzind s\u00e2ngele p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd devenea gazos, dup\u0103 care acesta se recondensa \u00een fluid \u00een pl\u0103m\u00e2ni.<\/p>\n

Leg\u0103tura final\u0103 cu conceptul lui Harvey a fost f\u0103cut\u0103 prin descoperirea capilarelor prin experimentele pe broa\u0219te ale lui Marcello Malpighi (1628-1694). De asemenea, Malpighi a demonstrat existen\u021ba celulelor ro\u0219ii din s\u00e2nge \u0219i a ar\u0103tat c\u0103 acestea dau culoarea s\u00e2ngelui.<\/p>\n

\"cardiologie1\"<\/a>Descoperirile lui Malphigi au fost confirmate \u0219i dezvoltate de Antoni van Leeuwenhoek (1632-1723), care a demonstrat modul \u00een care globulele ro\u0219ii circulau prin capilarele urechii unui iepure \u0219i \u00eentr-un picior de broasc\u0103. \u00cen 1674, Leeuwenhoek a f\u0103cut prima descriere exact\u0103 a corpusculilor ro\u0219ii din s\u00e2nge.<\/p>\n

Primele decenii ale secolului XX au cunoscut o acceptare din ce \u00een ce mai mare a metodelor tehnologice de diagnostic legate \u00een special de radiologie. La \u00eenceputul anilor \u201930 au fost introduse investiga\u021biile cardiologice eficiente cu utilizarea cateterismului cardiac. Aceast\u0103 metod\u0103 a permis realizarea unui diagnostic precis care, combinat cu progresele \u00een chirurgie \u0219i anestezie, a determinat realizarea unor interven\u021bii operative asupra inimii \u0219i sistemului cardiovascular, \u00een anii 1940, \u00een principal prin proceduri extracardiace. Opera\u021biile intracardiace, ini\u021bial f\u0103r\u0103 \u0219i mai t\u00e2rziu cu bypass cardiopulmonar, au \u00eenceput s\u0103 fie implementate la \u00eenceputul anilor ’50.<\/p>\n

Opera\u021bii mai complexe au fost \u00een cele din urm\u0103 concepute cu redirec\u021bionarea intracardiac\u0103 a s\u00e2ngelui \u0219i \u00eenlocuirea structurilor lips\u0103 prin \u00eempletirea cu tuburi homografe. Aceasta a \u00eensemnat c\u0103 opera\u021biunile au \u00eenceput s\u0103 fie mai pu\u021bin paliative \u0219i mai mult curative.<\/p>\n

La jum\u0103tatea anilor ’60 s-a realizat urm\u0103torul pas major, odat\u0103 cu primele cateteriz\u0103ri interven\u021bionale, permi\u021b\u00e2nd am\u00e2narea interven\u021biei chirurgicale \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, \u00eenlocuirea chirurgiei pentru anumite afec\u021biuni, la \u00eenceputul anilor ’70.<\/p>\n

\u00cen ultimele decenii au fost introduse facilit\u0103\u021bi de calcul care au capacit\u0103\u021bi de prelucrare \u0219i stocare de date din ce \u00een ce mai mari. Acestea au permis introducerea ecocardiografiei, o tehnic\u0103 imagistic\u0103 intens computerizat\u0103. Aceast\u0103 tehnic\u0103 s-a dovedit a fi o etap\u0103 important\u0103 a procesului de diagnostic, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 cateterismul pentru diagnosticul \u0219i monitorizarea majorit\u0103\u021bii malforma\u021biilor cardiace congenitale.<\/p>\n

\u00cen fapt, domeniul cardiologiei a parcurs un drum lung de c\u00e2nd John Warren a publicat \u201eObserva\u021biile sale despre Angina Pectoris\u201d \u00een primul num\u0103r al New England Journal of Medicine din 1812.<\/p>\n

De\u0219i descrierea sa despre angina pectoral\u0103 are valoare \u0219i ast\u0103zi, \u00een\u021belegerea \u0219i tratamentul bolii s-au schimbat drastic.<\/p>\n

\"cardiologie2\"<\/a>Una dintre primele contribu\u021bii majore la \u00een\u021belegerea modern\u0103 a bolilor cardiovasculare a fost Framingham Heart Study, \u00eenceput \u00een 1948. El a fost primul studiu care a identificat hipertensiunea \u0219i hipercolesterolemia ca factori de risc pentru bolile de inim\u0103 \u0219i a deschis calea pentru terapia medicamentoas\u0103, baza terapiilor de ast\u0103zi. Implementarea ulterioar\u0103 a strategiilor de prevenire a bolilor de inim\u0103 a redus semnificativ ratele de deces cardiac ajustate la v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n

Progresele \u00een diagnosticare \u0219i interven\u021bia propriu-zis\u0103 au fost sus\u021binute \u0219i ele de progresele farmaceutice care au urm\u0103rit o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a fiziologiei inerente a func\u021biei cardiace. Diureticele \u0219i inotropele au fost ini\u021bial folosite ca paliative, ulterior fiind utilizate ca suport p\u00e2n\u0103 la efectuarea interven\u021biei.<\/p>\n

Inova\u021bia \u0219i dezvoltarea medicamentelor sunt cele care au continuat s\u0103 modeleze domeniul cardiologiei \u00een ultima jum\u0103tate a secolului XX. Dezvoltarea arteriografiei coronariene \u00een 1958, \u00eempreun\u0103 cu prima utilizare a streptokinazei (un agent fibrinolitic) \u00een 1976, constituie ast\u0103zi baza tratamentului pentru infarctul miocardic acut. Mai multe studii importante din anii 1980 \u0219i 1990 (SOLVD – Studiul disfunc\u021biei ventriculare st\u00e2ngi, MERIT-HF – Metoprolol CR \/ XL Interven\u021bia pilot randomizat\u0103 \u00een Insuficien\u021ba cardiac\u0103 congestiv\u0103, EMPHASIS-HF – Eplerenon\u0103 la pacien\u021bii cu spitalizare redus\u0103 \u0219i Studiul supravie\u021buirii \u00een insuficien\u021ba cardiac\u0103 \u00eenc\u0103 definesc modul cum se trateaz\u0103 insuficien\u021ba cardiac\u0103 congestiv\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n

Pe m\u0103sur\u0103 ce domeniul evolueaz\u0103, cercet\u0103torii descoper\u0103 alternative minim invazive la chirurgia cu risc ridicat pe cord deschis, ceea ce permite pacien\u021bilor care anterior nu \u00eendeplineau condi\u021biile pentru interven\u021bie s\u0103 fie inclu\u0219i \u00eentr-o procedur\u0103 care le prelunge\u0219te via\u021ba \u0219i care dezvolt\u0103 domeniul cardiologiei interven\u021bionale.<\/p>\n

\u201cInstrumentarul\u201d de diagnostic \u0219i tratament disponibil ast\u0103zi le-a oferit practicienilor mijloacele de a face fa\u021b\u0103 eficient problemelor care apar \u00een malforma\u021biile cardiace. Iar noul mileniu va aduce f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 noi evolu\u021bii inovatoare.<\/p>\n

 <\/p>\n

Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv eAsistent.ro, traducere \u0219i adaptare dup\u0103: Concepts in cardiology – a historical perspective, <\/em>Ventura C Savona<\/em> \u0219i\u00a0\u00a0V Grech<\/a><\/em>https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pmc\/articles\/PMC3232476\/<\/a>
\nhttps:\/\/resident360.nejm.org\/content_items\/278<\/a><\/em><\/p>\n

Sursa foto 1: <\/em>https:\/\/www.larousse.fr<\/a><\/p>\n

Sursa foto 2:https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov<\/p>\n

Sursa foto 3 \u0219i 4: <\/em>http:\/\/www.sfatulmedicului.ro<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cele mai vechi \u00eensemn\u0103ri ale malforma\u021biilor congenitale se g\u0103sesc pe tablete de lut originare din Babilon. Acestea dateaz\u0103 din 4000 \u00ee.Hr. \u0219i includ o list\u0103 de \u0219aizeci \u0219i dou\u0103 de malforma\u021bii umane prezentate \u00eempreun\u0103 cu implica\u021biile lor profetice. Una dintre acestea, ectopia cordis, era legat\u0103 de o serie de calamit\u0103\u021bi naturale, deoarece se credea c\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":5406,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,16],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5424"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5424"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5424\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5425,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5424\/revisions\/5425"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5406"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5424"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5424"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5424"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}