{"id":5466,"date":"2019-10-31T12:21:32","date_gmt":"2019-10-31T10:21:32","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=5466"},"modified":"2019-12-02T14:17:40","modified_gmt":"2019-12-02T12:17:40","slug":"in-cautarea-unor-noi-metode-de-depistare-timpurie-a-bolii-alzheimer-si-a-altor-forme-de-dementa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5466","title":{"rendered":"\u00cen c\u0103utarea unor noi metode de depistare timpurie a bolii Alzheimer \u0219i a altor forme de demen\u021b\u0103"},"content":{"rendered":"

\"alzheimer\"<\/a>Conform estim\u0103rilor Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS), \u00een acest moment, \u00een lume, sunt 50 de milioane de oameni care sufer\u0103 de diverse forme de demen\u021b\u0103. \u00cen fiecare an, p\u00e2n\u0103 la 10 milioane de oameni dob\u00e2ndesc aceast\u0103 condi\u021bie. OMS estimeaz\u0103 \u0219i c\u0103 5-8% din popula\u021bia \u00een v\u00e2rst\u0103 de peste 60 de ani sufer\u0103 de demen\u021b\u0103.<\/p>\n

Exist\u0103 multe forme de demen\u021b\u0103, \u00een func\u021bie de factorul cauzator. Boala Alzheimer este cea mai comun\u0103 form\u0103 de demen\u021b\u0103, \u00een cazul persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103. Alte forme includ demen\u021ba cu corpi Lewy, demen\u021ba vascular\u0103 sau demen\u021ba fronto-temporal\u0103.<\/p>\n

Demen\u021ba vascular\u0103 apare \u00een urma atacurilor vasculare cerebrale sau a altor condi\u021bii medicale care blocheaz\u0103 alimentarea creierului cu s\u00e2nge.<\/p>\n

Demen\u021ba cu corpi Lewy este rezultatul depunerilor anormale de proteine \u00een creier, iar demen\u021ba fronto-temporal\u0103 apare \u00een urma deterior\u0103rii lobilor frontal \u0219i temporal.<\/p>\n

O persoan\u0103 poate suferi de mai multe forme de demen\u021b\u0103, condi\u021bie numit\u0103 demen\u021b\u0103 mixt\u0103.<\/p>\n

Boala Alzheimer, precum \u0219i celelalte cauze ale demen\u021bei, duce la deteriorarea ireversibil\u0103 a creierului. \u00cen momentul de fa\u021b\u0103, nu exist\u0103 niciun remediu pentru aceste condi\u021bii medicale neurodegenerative progresive.<\/p>\n

Factori de risc<\/strong> – unul dintre factorii principali de risc pentru demen\u021b\u0103 este v\u00e2rsta. De fapt, p\u00e2n\u0103 la 50% dintre persoanele de peste 85 de ani pot avea o form\u0103 sau alta de demen\u021b\u0103 (de exemplu, circa 30% dintre persoanele de peste 85 de ani sufer\u0103 de boala Alzheimer).<\/p>\n

Simptomele tind s\u0103 se \u00eenr\u0103ut\u0103\u021beasc\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce persoana \u00eenainteaz\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103, dar este important s\u0103 ne aducem aminte c\u0103 demen\u021ba nu este o parte normal\u0103 a procesului \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii. Demen\u021ba poate ap\u0103rea \u0219i la o v\u00e2rst\u0103 mai mic\u0103, \u00eens\u0103 este mai comun\u0103 \u00een r\u00e2ndul adul\u021bilor \u00een v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n

Semnale de alarm\u0103 \u0219i simptome<\/strong><\/p>\n

\u00cen anumite cazuri, simptomele sunt greu de depistat deoarece ele sunt moderate. Totu\u0219i, \u00een alte cazuri, ele sunt suficient de severe pentru a afecta via\u021ba de zi cu zi a persoanelor respective.<\/p>\n

Simptomele difer\u0103 \u00een func\u021bie de regiunea din creier pe care o afecteaz\u0103 demen\u021ba, dar cele mai comune semne includ:<\/p>\n

    \n
  1. Anxietate \u0219i nelini\u0219te<\/li>\n
  2. Dispozi\u021bie proast\u0103<\/li>\n
  3. Deta\u0219are \u0219i dezinteres<\/li>\n
  4. Repetarea acelora\u0219i \u00eentreb\u0103ri<\/li>\n
  5. Psihoz\u0103<\/li>\n
  6. Tulbur\u0103ri de somn<\/li>\n<\/ol>\n

    Este posibil ca simptomele demen\u021bei s\u0103 se manifeste la mul\u021bi ani dup\u0103 apari\u021bia bolii. Aceasta poate fi o mare problem\u0103 pentru diagnosticare \u0219i tratament, deoarece creierul poate fi deja afectat \u00een mod semnificativ c\u00e2nd se face \u00een sf\u00e2r\u0219it diagnosticarea.<\/p>\n

    Acesta este unul dintre motivele pentru care cercet\u0103torii se concentreaz\u0103 pe descoperirea unor noi metode de depistare timpurie a bolii Alzheimer \u0219i a celorlalte forme ale demen\u021bei.<\/p>\n

    De exemplu, un studiu desf\u0103\u0219urat recent \u00een SUA \u0219i condus de Prof. Mc Ardle s-a concentrat pe boala Alzheimer \u0219i pe demen\u021ba cu corpi Lewy.\u00a0 \u00cen ambele condi\u021bii, depozite de proteine toxice omoar\u0103 neuronii, ceea ce duce la deteriorarea ireversibil\u0103 a creierului.<\/p>\n

    \"alzheimer1\"<\/a>\u00cen boala Alzheimer, procesul de deteriorare \u00eencepe \u00een hipocampus, o regiune a creierului care este esen\u021bial\u0103 pentru memorie. \u00cen cazul demen\u021bei cu corpi Lewy, deteriorarea afecteaz\u0103 p\u0103r\u021bi din creier care controleaz\u0103 mi\u0219carea \u0219i anumite aspecte ale memoriei.<\/p>\n

    \u00cen studiul men\u021bionat mai sus au participat 110 persoane \u00een v\u00e2rst\u0103 de peste 60 de ani. Dintre ace\u0219tia, 29 aveau o dizabilitate cognitiv\u0103 moderat\u0103 \u0219i au avut rolul de grup de control. Dintre ceilal\u021bi, 36 aveau boala Alzheimer \u00eentr-un stadiu precoce \u0219i 45 aveau demen\u021b\u0103 cu corpi Lewy tot \u00een stadiu precoce.<\/p>\n

    Persoanele cu dizabilitate cognitiv\u0103 moderat\u0103 manifest\u0103 o sc\u0103dere evident\u0103 \u0219i m\u0103surabil\u0103 a memoriei \u0219i g\u00e2ndirii. Aceast\u0103 condi\u021bie nu este o form\u0103 de demen\u021b\u0103, dar o precede, de multe ori.<\/p>\n

    Cercet\u0103torii i-au invitat pe participan\u021bii la studiu s\u0103 mearg\u0103 cu o vitez\u0103 normal\u0103 pe o band\u0103 care avea mii de senzori. Ace\u0219ti senzori le-au permis cercet\u0103torilor s\u0103 monitorizeze \u0219i analizeze tiparul de mers al fiec\u0103rei persoane.<\/p>\n

    Analiza acestor tipare de mers a indicat diferen\u021be distincte \u00een lungimea pa\u0219ilor \u0219i caden\u021ba acestora la pacien\u021bii cu demen\u021b\u0103 cu corpi Lewy fa\u021b\u0103 de cei cu boala Alzheimer. Cei cu boala Alzheimer \u0219i-au modificat foarte rar tiparul de mers. \u00cen contrast, cei cu demen\u021b\u0103 cu corpi Lewy au manifestat \u00een mod frecvent varia\u021bii \u00een lungimea pa\u0219ilor \u0219i caden\u021ba acestora. C\u0103derile au fost mai comune \u00een cazul persoanelor cu demen\u021b\u0103 cu corpi Lewy, deoarece ei aveau un tipar asimetric de mers, diferind de la piciorul drept la cel st\u00e2ng at\u00e2t ca lungime, c\u00e2t \u0219i caden\u021b\u0103.<\/p>\n

    Cercet\u0103torii au descoperit c\u0103, analiz\u00e2nd asimetria tiparului de mers, puteau prognoza cu o acurate\u021be de 60% care dintre participan\u021bii la studiu sufer\u0103 de o anumit\u0103 form\u0103 de demen\u021b\u0103 dintre cele dou\u0103 studiate.\u00a0 Acesta a fost primul studiu care a putut raporta aceste rezultate.<\/p>\n

    Cercet\u0103torii cred c\u0103 rezultatele se datoreaz\u0103 efectelor specifice ale fiec\u0103reia dintre cele dou\u0103 forme de demen\u021b\u0103 asupra creierului \u0219i proceselor cognitive. Ei au cerut s\u0103 se mai fac\u0103 asemenea studii pentru a se putea replica rezultatele pe grupe mai largi de subiec\u021bi, folosindu-se, de asemenea, \u0219i scanere cerebrale, biomarkeri \u0219i analiza rezultatelor post-mortem.<\/p>\n

    \u00cen cazul \u00een care studii noi vor confirma descoperirile acestea, considerate de o mare parte a lumii medicale ca av\u00e2nd valoare de pionerat, echipa de cercet\u0103tori estimeaz\u0103 c\u0103 va putea dezvolta \u00een maximum 5 ani un instrument de diagnosticare pentru folosire \u00een practica clinic\u0103.<\/p>\n

    Astfel, tiparul de mers poate deveni un instrument util \u0219i necostisitor pe care clinicienii \u00eel pot ad\u0103uga trusei de diagnostic pentru diferitele forme de demen\u021b\u0103.<\/p>\n

    Mul\u021bi cercet\u0103tori cred c\u0103 aceasta este o descoperire foarte important\u0103 deoarece o diagnosticare mai precis\u0103 a formei respective a bolii le permite medicilor s\u0103 se asigure c\u0103 pacien\u021bii primesc tratamentul corect, \u00eengrijirile potrivite \u0219i gestionarea optim\u0103 a formei de demen\u021b\u0103 de care sufer\u0103, ceea ce va contribui la prelungirea speran\u021bei de via\u021b\u0103 \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii vie\u021bii pentru ace\u0219tia.<\/p>\n

     <\/p>\n

    Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv eAsistent.ro<\/em><\/p>\n

     <\/p>\n

    Adaptare dup\u0103: www.medicalnewstoday.com<\/a> (inclusiv foto 1)<\/p>\n

    Sursa foto 2: http:\/\/nigeriannewsdirect.com<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Conform estim\u0103rilor Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS), \u00een acest moment, \u00een lume, sunt 50 de milioane de oameni care sufer\u0103 de diverse forme de demen\u021b\u0103. \u00cen fiecare an, p\u00e2n\u0103 la 10 milioane de oameni dob\u00e2ndesc aceast\u0103 condi\u021bie. OMS estimeaz\u0103 \u0219i c\u0103 5-8% din popula\u021bia \u00een v\u00e2rst\u0103 de peste 60 de ani sufer\u0103 de demen\u021b\u0103. Exist\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":5441,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5466"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5466"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5466\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5467,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5466\/revisions\/5467"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5441"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5466"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5466"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5466"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}