{"id":5470,"date":"2019-10-31T12:29:23","date_gmt":"2019-10-31T10:29:23","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=5470"},"modified":"2019-12-02T14:17:57","modified_gmt":"2019-12-02T12:17:57","slug":"scurta-istorie-a-geneticii-stiinta-viitorului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5470","title":{"rendered":"Scurt\u0103 istorie a geneticii\u2026 \u0219tiin\u021ba viitorului"},"content":{"rendered":"

\"genetica\"<\/a>Cercet\u0103rile ultimelor decenii ne asigur\u0103 c\u0103 genetica ar putea veni cu r\u0103spunsuri pentru condi\u021bii medicale cum sunt diabetul \u0219i obezitatea \u0219i nu numai.<\/p>\n

Conform Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, \u00een 2016, peste 1,9 miliarde de adul\u021bi din \u00eentreaga lume erau supraponderali, iar peste 650 milioane dintre ace\u0219tia aveau probleme de obezitate.<\/p>\n

Iar acestea sunt condi\u021biile propice pentru a cre\u0219te riscul unei persoane de a dezvolta diabet, boli de inim\u0103, unele tipuri de cancer \u0219i probleme musculo-scheletice, \u00een special osteoartrit\u0103.<\/p>\n

Programele de gestionare a greut\u0103\u021bii pot implica educa\u021bia nutri\u021bional\u0103 \u00een combina\u021bie cu exerci\u021biile fizice obi\u0219nuite, iar medica\u021bia pentru pierderea \u00een greutate poate fi \u0219i ea parte a planului de gestionare a greut\u0103\u021bii.<\/p>\n

\u00cens\u0103 aceste medicamente prezint\u0103 un risc considerabil de efecte secundare (ame\u021beli, grea\u021b\u0103, constipa\u021bie, insomnie, usc\u0103ciunea gurii \u0219i v\u0103rs\u0103turi), a\u0219a cum a demonstrat, \u00eentr-un studiu din 2016, o echip\u0103 de medici de la Harvard Medical School din Boston.<\/p>\n

\u00cen condi\u021biile acestui tablou nu foarte optimist, autorii unui nou studiu publicat la finele lunii septembrie 2019 \u00een publica\u021bia Genome Research par s\u0103 ne spun\u0103 c\u0103 genetica va veni cu solu\u021bii.<\/p>\n

Colectivul este reprezentat de profesorul Yong-Hee Kim, de la Departmentul de Bioinginerie al Universit\u0103\u021bii Hanyang din Seoul, Coreea de Sud \u0219i ne propune un studiu care se concentreaz\u0103 pe evitarea efectelor secundare asociate medicamentelor anti-obezitate \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea pierderii \u00een greutate prin exploatarea modului \u00een care celulele \u00ee\u0219i folosesc codul genetic.<\/p>\n

Cercet\u0103torii au utilizat o tehnic\u0103 de alterare a genelor CRISPR modificate pentru a viza celulele de gr\u0103sime ale \u0219oarecilor diabetici obezi. Dup\u0103 6 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, animalele au pierdut \u00een greutate \u0219i markerii diabetului de tip 2 s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit, de\u0219i regimul de hran\u0103 \u0219i via\u021b\u0103 al \u0219oarecilor nu s-a modificat.<\/p>\n

Acest studiu demonstreaz\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 puternica leg\u0103tur\u0103 dintre genetic\u0103 \u0219i domeniul medicinei, iat\u0103 de ce istoria geneticii, dar \u0219i viitorul ei, pot fi interesante ca subiect de cunoa\u0219tere \u0219i analiz\u0103.<\/strong><\/p>\n

\"genetica1\"<\/a>Genomica implic\u0103 studiul genelor, geneticii, biologiei moleculare, biochimiei, statisticii biologice \u0219i \u00eencorporeaz\u0103 cuno\u0219tin\u021be de tehnologie avansate, informatic\u0103 \u0219i matematic\u0103.<\/p>\n

Originile geneticii sunt legate de dezvoltarea teoriilor evolu\u021bioniste.<\/p>\n

Pornind de la cercet\u0103rile lui Charles Darwin \u0219i\u00a0 ale Wallace, care au descris cum au ap\u0103rut noi specii prin evolu\u021bie \u0219i cum s-a produs selec\u021bia natural\u0103 pentru a evolua noi forme, atunci, \u00een 1858, se puneau bazele geneticii. Cu toate acestea, ei nu \u00een\u021belegeau rolul pe care-l jucau genele \u00een acest fenomen.<\/p>\n

Cam \u00een aceea\u0219i perioad\u0103, Gregor Mendel, un c\u0103lug\u0103r austriac, a efectuat experimente ample despre evolu\u021bia \u0219i genetica plantelor de maz\u0103re dulce. El a descris unitatea eredit\u0103\u021bii ca o particul\u0103 care nu se schimb\u0103 \u0219i este transmis\u0103 urma\u0219ilor, iar lucrarea sa este, de fapt, baza \u00een\u021belegerii principiilor geneticii chiar \u0219i ast\u0103zi. El este considerat p\u0103rintele geneticii, de\u0219i \u00een perioada \u00een care el f\u0103cea acele descoperiri s-au aflat foarte pu\u021bine informa\u021bii despre cercet\u0103rile sale.<\/p>\n

Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, Haeckel a prezis corect c\u0103 materialul ereditar este localizat \u00een nucleu, iar Miescher a ar\u0103tat c\u0103 materialul din nucleu este un acid nucleic. Cromozomii – unit\u0103\u021bile care transport\u0103 informa\u021bii genetice, au fost, de asemenea, descoperite \u00een aceast\u0103 perioad\u0103.<\/p>\n

Perioada de \u00eenceput a secolului XX este cea \u00een care au fost stabilite principiile mendeliene \u0219i teoria cromozomial\u0103 a mo\u0219tenirii. Dezvoltarea teoriei cromozomiale a dus la apari\u021bia domeniului citogeneticii. Primele observa\u021bii ale anomaliilor cromozomiale (cum ar fi duplic\u0103rile, \u0219tergerile, transloc\u0103rile, invers\u0103rile) au fost raportate \u00een aceast\u0103 perioad\u0103.<\/p>\n

De\u0219i materialul din nucleu s-a stabilit a fi un acid nucleic \u00een 1870, ADN-ul a fost decoperit ca fiind materialul genetic abia \u00eentre anii 1920 \u0219i mijlocul anilor ’50. Experimentele lui Griffith cu o tulpin\u0103 bacterian\u0103 au fost cele care au stabilit aceast\u0103 teorie.<\/p>\n

Avery, MacLeod \u0219i McCarty sunt cei care au ar\u0103tat, \u00een plus, c\u0103 ADN-ul, \u0219i nu proteinele sau ARN-ul, este factorul responsabil pentru mo\u0219tenirea genetic\u0103 \u0219i evolu\u021bia tulpinilor bacteriene studiate de Griffith.<\/p>\n

Apoi, Watson \u0219i Crick sunt cei care au determinat structura ADN-ului, iar al\u021bii au sugerat c\u0103 ADN-ul con\u021binea un cod genetic. Codul a fost descoperit \u00een anii 1960. Crick a descoperit procesul transcrierii \u0219i traducerii \u0219i a dus la stabilirea \u201edogmei principale a biologiei moleculare\u201d.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu mijlocul secolului XX \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent am asistat la dezvoltarea conceptelor de biologie molecular\u0103 \u0219i genetic\u0103 molecular\u0103. Diferite tehnologii avansate \u0219i-au g\u0103sit un loc \u00een domeniu \u00een aceast\u0103 perioad\u0103. Acestea au inclus biologia molecular\u0103, tehnologia ADN recombinant\u0103 \u0219i metodele biotehnologiei.<\/p>\n

\u00cen acest timp au fost descoperite metode de radiomarcare a ADN-ului cu etichete radioactive sau fluorescente pentru dezvoltarea metodelor diagnostice \u0219i terapeutice, precum \u0219i variate instrumente de cercetare.<\/p>\n

Enzimele de restric\u021bie au fost descoperite \u0219i utilizate pentru a construi molecule de ADN recombinat, care con\u021bineau ADN str\u0103in care putea fi cultivat din abunden\u021b\u0103 \u00een tulpinile bacteriene.<\/p>\n

Apoi au ap\u0103rut metode precum RLP (reac\u021bia \u00een lan\u021b a polimerazei) \u0219i o serie de alte metode de biotehnologie aplicabile \u00een medicin\u0103, farmacoterapeutic\u0103, precum \u0219i \u00een cercetare.<\/p>\n

Dac\u0103 ar fi s\u0103 recapitul\u0103m ce sunt genele \u0219i de ce sunt ele importante<\/strong>?<\/p>\n

Toate fiin\u021bele vii au gene. Ele sunt un set de instruc\u021biuni care determin\u0103 cum este organismul, aspectul s\u0103u, modul \u00een care supravie\u021buie\u0219te \u0219i cum se comport\u0103 \u00een mediul s\u0103u.<\/p>\n

\"genetica2\"<\/a>Genele sunt formate dintr-o substan\u021b\u0103 numit\u0103 acid dezoxiribonucleic sau ADN \u0219i dau instruc\u021biuni pentru ca o fiin\u021b\u0103 vie s\u0103 produc\u0103 molecule numite proteine.<\/p>\n

ADN-ul con\u021bine instruc\u021biunile biologice care fac fiecare specie unic\u0103 \u0219i este transmis de la organismele adulte la urma\u0219ii lor \u00een timpul reproducerii. O gen\u0103 const\u0103 dintr-o combina\u021bie lung\u0103 de patru nucleotide diferite de baz\u0103 sau substan\u021be chimice care pot avea multe combina\u021bii, iar fiecare persoan\u0103 are mii de gene.<\/p>\n

Modelul seam\u0103n\u0103 cu un program de computer.<\/p>\n

Genele afecteaz\u0103 sute de factori interni \u0219i externi, cum ar fi dac\u0103 o persoan\u0103 va avea o anumit\u0103 culoare a ochilor sau ce boli ar putea s\u0103 dezvolte.<\/p>\n

Efectele descoperirilor \u0219i rolul geneticii \u00een medicin\u0103 sunt evidente, de la testele genetice care pot ar\u0103ta dac\u0103 un individ are un risc genetic pentru o boal\u0103 specific\u0103, p\u00e2n\u0103 la terapia genetic\u0103 \u0219i medicina personalizat\u0103.<\/p>\n

Cancerul poate rezulta din modific\u0103ri ale genomului, epigenomului sau ale ambelor. Modific\u0103rile \u00een epigenom pot activa sau dezactiva genele care sunt implicate \u00een cre\u0219terea celulelor sau \u00een r\u0103spunsul imun. Aceste modific\u0103ri pot provoca o cre\u0219tere necontrolat\u0103, o caracteristic\u0103 a cancerului sau un e\u0219ec a sistemului imunitar \u00een distrugerea tumorilor.<\/p>\n

Cercet\u0103torii din re\u021beaua Cancer Genome Atlas (TCGA) compar\u0103 genomii \u0219i epigenomii celulelor normale cu cei ai celulelor canceroase, \u00een speran\u021ba de a \u00eentocmi o list\u0103 complet\u0103 de posibile modific\u0103ri epigenomice care pot duce la cancer.<\/p>\n

Cercet\u0103torii \u00een epigenomic\u0103 sunt concentra\u021bi pe \u00eencercarea de a stabili loca\u021biile \u0219i de a \u00een\u021belege func\u021biile tuturor etichetelor chimice care marcheaz\u0103 genomul. Aceste informa\u021bii pot duce la o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a corpului uman \u0219i la cunoa\u0219terea modalit\u0103\u021bilor de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii umane.<\/p>\n

\u00cen terapia genetic\u0103, genele sunt introduse \u00een celulele \u0219i \u021besuturile pacientului pentru a trata o boal\u0103, de obicei o boal\u0103 ereditar\u0103. Terapia genetic\u0103, o \u0219tiin\u021b\u0103 \u00eenc\u0103 la \u00eenceput, dar promi\u021b\u0103toare, folose\u0219te secven\u021be de ADN pentru tratarea sau prevenirea bolilor.<\/p>\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au ajuns s\u0103 spun\u0103 c\u0103 \u00eentr-o zi vom putea testa un pacient pentru a afla care sunt medicamentele specifice care sunt cele mai bune pentru el, \u00een func\u021bie de amprenta lui genetic\u0103. \u0218i aceasta pentru c\u0103 s-a constatat c\u0103 unele medicamente func\u021bioneaz\u0103 bine pentru unii pacien\u021bi, dar nu pentru al\u021bii. Terapia genetic\u0103 este o \u0219tiin\u021b\u0103 \u00een cre\u0219tere, care, \u00een timp, poate deveni un model terapeutic extrem de viabil, al\u0103turi de alte beneficii, multe \u00eenc\u0103 neexplorate, ale geneticii.<\/p>\n

 <\/p>\n

Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv eAsistent.ro<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Surse de documentare:<\/p>\n

www.medicalnewstoday.com<\/a> (inclusiv sursa foto 2,3)<\/p>\n

www.news-medical.net<\/a><\/p>\n

sursa foto 1: www.institutiimedicale.ro<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cercet\u0103rile ultimelor decenii ne asigur\u0103 c\u0103 genetica ar putea veni cu r\u0103spunsuri pentru condi\u021bii medicale cum sunt diabetul \u0219i obezitatea \u0219i nu numai. Conform Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, \u00een 2016, peste 1,9 miliarde de adul\u021bi din \u00eentreaga lume erau supraponderali, iar peste 650 milioane dintre ace\u0219tia aveau probleme de obezitate. Iar acestea sunt condi\u021biile propice […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":5449,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5470"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5470"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5470\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5472,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5470\/revisions\/5472"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5449"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5470"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5470"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5470"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}