{"id":5473,"date":"2019-10-31T12:30:50","date_gmt":"2019-10-31T10:30:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=5473"},"modified":"2019-12-02T14:18:02","modified_gmt":"2019-12-02T12:18:02","slug":"noi-teorii-despre-mecanismele-biologice-care-stau-la-baza-anxietatii-induse-de-stres","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5473","title":{"rendered":"Noi teorii despre mecanismele biologice care stau la baza anxiet\u0103\u021bii induse de stres"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/10\/anxietate.png\"><img class=\"alignleft size-medium wp-image-5443\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/10\/anxietate-300x200.png\" alt=\"anxietate\" width=\"300\" height=\"200\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/10\/anxietate-300x200.png 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/10\/anxietate-405x270.png 405w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2019\/10\/anxietate.png 574w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a>Conform unor estim\u0103ri, la nivel mondial, o persoan\u0103 din trei poate trece prin st\u0103ri severe de anxietate o dat\u0103 \u00een via\u021b\u0103. Ca urmare, mecanismele care stau la baza anxiet\u0103\u021bii \u00eei preocup\u0103 din ce \u00een ce \u00een mai mult pe cercet\u0103tori.<\/p>\n<p>P\u00e2n\u0103 acum, progresele cele mai mari \u00een \u00een\u021belegerea anxiet\u0103\u021bii au \u021binut de factorii de risc. De exemplu, stresul, mai ales cel din timpul copil\u0103riei, este un important factor de risc pentru apari\u021bia anxiet\u0103\u021bii.\u00a0 Al\u021bi factori de risc includ a fi femeie sau a avea o rud\u0103 cu anxietate sau tulbur\u0103ri depresive.<\/p>\n<p>Din p\u0103cate, nu este \u00eenc\u0103 foarte clar ce \u00eei face pe unii oameni s\u0103 fie mai susceptibili fa\u021b\u0103 de al\u021bii \u00een a dezvolta tulbur\u0103ri de anxietate.<\/p>\n<p>\u00centr-un studiu recent, Dr. Hovatta, profesor la Departamentul de Psihologie \u0219i Logopedie al Universit\u0103\u021bii din Helsinki, Finlanda, a investigat, \u00eempreun\u0103 cu o echip\u0103 de colaboratori din mai multe \u021b\u0103ri, care sunt mecanismele biologice care stau la baza anxiet\u0103\u021bii induse de stres.<\/p>\n<p>Studiul acesta a acoperit at\u00e2t \u0219oareci de laborator, c\u00e2t \u0219i pacien\u021bi cu tulbur\u0103ri de anxietate.<\/p>\n<p>Cercet\u0103torii au analizat creierul \u0219i s\u00e2ngele a dou\u0103 grupe de \u0219oareci dup\u0103 ce ace\u0219tia au fost supu\u0219i stresului cronic. Aceast\u0103 stare de stres cronic a fost indus\u0103 \u0219oarecilor participan\u021bi la studiu timp de 10 zile de confrunt\u0103ri cu un \u0219oarece agresiv. \u0218oarecii care au fost \u00eenfr\u00e2n\u021bi au fost, astfel, supu\u0219i unor stimuli de stres, \u00eens\u0103 doar unii dintre ace\u0219tia au manifestat simptome ale stresului cronic, \u00een principal, prin a recurge la a\u0219a numita evitare social\u0103. Acest lucru i-a incitat pe cercet\u0103tori s\u0103 investigheze mai departe de ce doar unii subiec\u021bi ai studiului au fost susceptibili stresului cronic indus.<\/p>\n<p>Aceast\u0103 categorie a manifestat schimb\u0103ri semnificative ale expresiei genetice \u0219i nivelului de proteine dintr-o regiune a creierului ce este parte a prozencefalului (creierul anterior),pe care tot mai mul\u021bi cercet\u0103tori o leag\u0103 de tulbur\u0103rile de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 asociate stresului. Aceste schimbari par a avea o leg\u0103tur\u0103 puternic\u0103 cu mitocondriile. Aceste structuri pe care oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 le numesc motoarele energetice ale celulelor \u2013 sunt prezente \u00een majoritatea celulelor umane, iar func\u021bia lor este produc\u021bia de energie.<\/p>\n<p>Studiul a ar\u0103tat c\u0103, \u00een cazul grupei de \u0219oareci susceptibili la stres, c\u00e2teva dintre genele asociate func\u021biilor mitocondriale aveau expresii de niveluri mai joase, \u00een timp ce, \u00een cazul \u0219oarecilor rezisten\u021bi la stres, aceste gene aveau expresii de niveluri mai \u00eenalte. Cercet\u0103torii au observat acelea\u0219i tipare ale expresiilor genetice \u0219i \u00een s\u00e2ngele \u0219oarecilor participan\u021bi la studiu.<\/p>\n<p>\u00cen a doua parte a studiului, Horvatta \u0219i echipa de cercetare a lucrat cu 21 de voluntari \u2013 6 b\u0103rba\u021bi \u0219i 15 femei, care erau pacien\u021bi cu tulbur\u0103ri de anxietate, trata\u021bi \u00een ambulatoriul Institutului Max Planck de Psihiatrie din Munchen, Germania.<\/p>\n<p>Fiecare participant avea un diagnostic de tulburare de panic\u0103 \u0219i niciunul nu era sub medica\u021bie pentru aceast\u0103 condi\u021bie. Echipa de cercetare i-a expus pe participan\u021bii la studiu stimulilor care le produceau atacuri de panic\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen timpul experimentului, cercet\u0103torii le-au luat participan\u021bilor probe de s\u00e2nge \u00eenainte de expunerea la stimuli, precum \u0219i la 1 or\u0103 \u0219i la 24 de ore dup\u0103 expunere. C\u00e2nd au analizat expresiile genetice \u00een celulele prezente \u00een probele de s\u00e2nge, ei au observat \u0219i \u00een cazul lor schimb\u0103ri similare cu cele observate la \u0219oarecii cu stres social cronic, schimb\u0103ri pe care le-au asociat cu starea mitocondriilor.<\/p>\n<p>Pe baza rezultatelor acestui studiu, echipa de cercetare a formulat ipoteza c\u0103 expresia redus\u0103 a c\u00e2torva gene mitocondriale cheie ar putea duce la schimb\u0103ri \u00een metabolismul energiei celulare la \u0219oarecii \u0219i oamenii care sufer\u0103 de anxietate indus\u0103 de stres.<\/p>\n<p>Hovatta a publicat datele colectate \u00een timpul studiului \u0219i i-a invitat \u0219i pe al\u021bi cercet\u0103tori s\u0103 formuleze ipoteze despre mecanismele biologice care stau la baza anxiet\u0103\u021bii induse de stres. Hovatta a subliniat c\u0103 se \u0219tiu \u00eenc\u0103 pu\u021bine lucruri despre cum poate afecta stresul cronic metabolismul energiei la nivel celular \u0219i poate astfel influen\u021ba simptomele anxiet\u0103\u021bii.<\/p>\n<p>Mecanismele care stau la baza acestui fenomen pot oferi o cheie pentru descoperirea de noi interventii terapeutice, inclusiv medicamente, pentru bolile asociate stresului<\/p>\n<p>Paleta ac.tual\u0103 de medicamente pentru anxietate este fie limitat\u0103 din punct de vedere al eficacit\u0103\u021bii, fie are efecte secundare nedorite, ceea ce \u00eei limiteaz\u0103 utilitatea. \u00cen acest context, cercet\u0103rile care aduc la lumin\u0103 mecanismele care stau la baza apari\u021biei anxiet\u0103\u021bii pot ajuta lumea medical\u0103 s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 limit\u0103rile legate de medicamentele \u0219i, \u00een general, de interven\u021biile terapeutice disponibile acum.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em>Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv eAsistent.ro<\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Surse de documentare:<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.sciencedaily.com\/releases\/2018\/12\/181211113003.htm\">www.sciencedaily.com<\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/326465.php?utm_source=newsletter&amp;utm_medium=email&amp;utm_country=RO&amp;utm_hcp=no&amp;utm_campaign=MNT%20Daily%20News%202019-09-27&amp;utm_term=MNT%20Daily%20News\">www.medicalnewstoday.com<\/a><\/p>\n<p>sursa foto: <a href=\"https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/310736.php\">www.medicalnewstoday.com<\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Conform unor estim\u0103ri, la nivel mondial, o persoan\u0103 din trei poate trece prin st\u0103ri severe de anxietate o dat\u0103 \u00een via\u021b\u0103. Ca urmare, mecanismele care stau la baza anxiet\u0103\u021bii \u00eei preocup\u0103 din ce \u00een ce \u00een mai mult pe cercet\u0103tori. P\u00e2n\u0103 acum, progresele cele mai mari \u00een \u00een\u021belegerea anxiet\u0103\u021bii au \u021binut de factorii de risc. [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":5443,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5473"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5473"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5473\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5474,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5473\/revisions\/5474"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5443"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5473"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5473"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5473"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}