{"id":5512,"date":"2019-11-28T14:10:01","date_gmt":"2019-11-28T12:10:01","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=5512"},"modified":"2019-12-23T16:34:38","modified_gmt":"2019-12-23T14:34:38","slug":"originile-obstetricii-o-scurta-istorie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5512","title":{"rendered":"Originile obstetricii \u2013 o scurt\u0103 istorie"},"content":{"rendered":"

\"og\"<\/a>\u00cen mitologia antic\u0103, la na\u0219tere erau prezente zei\u021bele (nu \u0219i zeii). \u00cen triburile \u201eprimitive\u201d studiate de antropologi \u00een secolul trecut, femeia care n\u0103\u0219tea era ajutat\u0103 de mama ei sau de o alt\u0103 rud\u0103 de sex feminin. Figurile preistorice \u0219i desenele egiptene antice le arat\u0103 pe femei n\u0103sc\u00e2nd \u00een pozi\u021bia st\u00e2nd sau ghemuite. Moa\u0219ele sunt, de altfel, men\u021bionate \u00een Vechiul Testament.<\/p>\n

Istoria obstetricii este indisolubil legat\u0103 de istoria profesiei de moa\u0219\u0103. De exemplu, prima cezarian\u0103 de succes din Insulele Britanice a fost realizat\u0103 de o moa\u0219\u0103 irlandez\u0103, Mary Donally, \u00een 1738.
\nMai mult, obstetrix a fost cuv\u00e2ntul latin folosit pentru moa\u0219\u0103: se crede c\u0103 deriv\u0103 din obstare (s\u0103 \u201estea \u00eenainte\u201d), deoarece moa\u0219a st\u0103tea \u00een fa\u021ba femeii pentru a primi copilul. Abia \u00een secolul XX subiectul predat \u00een \u0219colile de medicin\u0103 \u0219i-a schimbat numele din cel de \u201emidwifery\u201d \u00een \u201eobstetric\u0103\u201d, poate pentru c\u0103 un nume latin p\u0103rea mai academic dec\u00e2t cel anglo-saxon.<\/p>\n

Scrierile lui Hipocrate din secolul al V-lea \u00ee.e.n. includ o descriere a na\u0219terii normale. Na\u0219terea la care sunt folosite instrumente a fost limitat\u0103 la bebelu\u0219ii care nu se mi\u0219cau \u0219i a implicat utilizarea de c\u00e2rlige, instrumente distructive sau forceps compresiv. Astfel de instrumente au fost descrise \u00een textele sanscrite \u0219i erau cunoscute \u00een Arabia, Mesopotamia \u0219i Tibet. Folosirea interven\u021biei instrumentale \u00een travaliul obstruc\u021bionat a crescut semnificativ mortalitatea matern\u0103.
\nSoranus din Ephesus (98\u2013138 e.n) a descris \u00eengrijirea prenatal\u0103, travaliul \u0219i gestionarea malprezent\u0103rii. El a spus c\u0103, \u00een timpul travaliului, o femeie trebuie s\u0103 fie \u00eengrijit\u0103 \u00een pat p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd na\u0219terea este iminent\u0103, apoi s\u0103 fie mutat\u0103 pe scaunul de na\u0219tere, unde moa\u0219a va sta \u00een fa\u021ba ei, \u00eencuraj\u00e2nd-o s\u0103 \u00eemping\u0103, \u00eenainte de a primi copilul pe papirus sau pe p\u00e2nz\u0103. Scrierile lui Soranus au stat la baza \u201eMoschion\u201d, un manuscris \u00een latin\u0103 din secolul al VI-lea e.n.<\/p>\n

Primele pamflete despre obstetric\u0103 ale Rena\u0219terii au fost tip\u0103rite \u00een latin\u0103 sau \u00een german\u0103 \u00een ultima parte a secolului al XV-lea, dar au avut un succes redus. \u00cen 1513, \u00eens\u0103, a ap\u0103rut un manual de obstetric\u0103 care a devenit un bestseller. Der Schwangern Frauen und Hebamen Rosengarten, <\/em>cunoscut sub numele de \u201eRosengarten\u201d, a fost tradus \u00een olandez\u0103 \u00een 1516 \u0219i reeditat de mai multe ori \u00een olandez\u0103 \u0219i german\u0103 \u00een deceniile urm\u0103toare. De asemenea, a fost tradus \u00een alte c\u00e2teva limbi, inclusiv francez\u0103 \u0219i englez\u0103.
\n\u201eRosengarten\u201d a fost singura lucrare publicat\u0103 de Eucharius Rosslin, un medic primar din Freiburg. Acesta nu a practicat el \u00eensu\u0219i obstetric\u0103, dar a reluat temele prezentate de antici, inclusiv de Soranus. \u00cen prefa\u021ba sa, Rosslin a criticat moa\u0219ele vremii pentru ignoran\u021ba \u0219i supersti\u021bia lor.<\/p>\n

\u00cen 1532, fiul s\u0103u a publicat o traducere \u00een latin\u0103 a c\u0103r\u021bii, care a devenit precursorul lui De conceptu et generatione hominis<\/em>, un text latin publicat \u00een 1554 de Jacob Rueff (1500\u201358), chirurg \u0219i obstetrician din Zurich. Experien\u021ba practic\u0103 \u00een obstetric\u0103 a lui Rueff a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit textul ini\u021bial al lui Rosslin, dar subiectul era abordat similar cu Soranus. Rueff a descris forcepsul din\u021bat pentru extragerea unui bebelu\u0219 mort (astfel de instrumente erau deja cunoscute \u00een Arabia) \u0219i a recomandat manipularea intern\u0103 \u0219i extern\u0103 pentru a realiza prezentarea pelvian\u0103.<\/p>\n

S-a sugerat c\u0103 popularitatea manualelor lui Rosslin \u0219i ale lui Rueff a dus la tensiune \u00eentre medici \u0219i moa\u0219e, deoarece medicii \u2013 c\u0103rora, fiind b\u0103rba\u021bi, li se interzicea s\u0103 participe la na\u0219terea normal\u0103 \u2013 nu aveau cum s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 mo\u0219easc\u0103 din c\u0103r\u021bi. Efectul imediat al redescoperirii \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor antice s-a manifestat asupra modului \u00een care a fost predat subiectul.<\/p>\n

\u00cen secolul al XVI-lea, marele chirurg militar francez Ambroise Par\u00e9 (1510\u201390) a fondat la Paris o \u0219coal\u0103 pentru moa\u0219e. Par\u00e9 a scris despre versiunea podalic\u0103, prezenta\u021bia pelivian\u0103 \u0219i despre cezarian\u0103, pe care, se spune, a efectuat-o sau supravegheat-o nu numai dup\u0103 moartea mamei, ci \u0219i, cel pu\u021bin de dou\u0103 ori, asupra femeilor vii. Una dintre moa\u0219ele eleve ale lui Pare a continuat s\u0103 serveasc\u0103 la curtea francez\u0103 \u0219i unul dintre bebelu\u0219ii la na\u0219terea c\u0103ruia a participat – o fat\u0103 pe nume Henrietta Maria – a devenit regina Angliei la 16 ani, c\u00e2nd s-a c\u0103s\u0103torit cu regele Charles I, \u00een 1625.<\/p>\n

Moa\u0219ele \u2013 b\u0103rba\u021bi au \u00eenceput s\u0103 fie la mod\u0103 abia \u00een secolul al 17lea, mai \u00eent\u00e2i \u00een Fran\u021ba \u0219i apoi \u00een Anglia.<\/p>\n

Cei mai cunoscu\u021bi practicieni din Anglia au fost familia Chamberlen. William Chamberlen, un refugiat hugenot francez, se refugiase \u00een Anglia \u00een 1569 \u0219i unul dintre fiii s\u0103i, Peter (1575-1628) s-a mutat la Londra \u0219i a devenit chirurg al reginei, ajut\u00e2ndu-le s\u0103 nasc\u0103 pe so\u021biile lui James I \u0219i Charles I. Astfel, Henrietta Maria, ea \u00eens\u0103\u0219i mo\u0219it\u0103 de o elev\u0103 a lui Ambroise Pare, a fost ajutat\u0103 s\u0103 nasc\u0103 de un alt \u00eentemeietor al domeniului. Probabil Peter a fost cel care a dezvoltat forcepsul obstetric, care a r\u0103mas faimosul secret al familiei lui Chamberlen \u00een cea mai bun\u0103 parte a acelui secol.<\/p>\n

Na\u0219terea ajutat\u0103 de instrumente precum forcepsul este a\u0219adar legat\u0103 de aceast\u0103 familie de medici obstetricieni. Fiul cel mai mare al lui Peter, numit dup\u0103 tat\u0103l s\u0103u (1601\u201383), a devenit medic \u0219i, la r\u00e2ndul s\u0103u, fiul s\u0103u cel mai mare, Hugh Chamberlen (1630 – 1720), a continuat tradi\u021bia familiei. Hugh era un contemporan apropiat al lui Mauriceau, fiind cel care a tradus \u00een englez\u0103 tratatul acestuia despre obstetric\u0103. Hugh a oferit secretul forcepsului guvernului francez \u00een 1670 \u0219i unui olandez, Roger Roonhuysen, \u00een 1693, dup\u0103 care monopolul forcepsului a r\u0103mas cu familia Roonhuysen din Amsterdam \u00eenc\u0103 60 de ani. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, \u00eens\u0103, secretul s-a aflat \u00een cele din urm\u0103.<\/p>\n

Forcepsul lui Chamberlen a fost proiectat cu o curb\u0103 cefalic\u0103 pentru a se \u00eencadra \u00een jurul capului copilului, dar nu avea curba pelvin\u0103 caracteristic\u0103 forcepsului modern. At\u00e2ta timp c\u00e2t a r\u0103mas un secret, abilit\u0103\u021bile lui Chamberlen, care mo\u0219ea sub o p\u0103tur\u0103, trebuie s\u0103 fi p\u0103rut aproape magice. Dup\u0103 ce acesta a devenit cunoscut, forcepsul a r\u0103mas controversat. Ini\u021bial, utilizarea lui s-a limitat la unii obstetricieni b\u0103rba\u021bi care locuiau l\u00e2ng\u0103 familia Chamberlen \u00een Essex \u0219i la c\u00e2\u021biva speciali\u0219ti pricepu\u021bi. Un astfel de specialist a fost William Smellie, care a fost cel care a introdus, \u00een secolul 18, obstetrica drept disciplin\u0103 academic\u0103 \u00een Marea Britanie.<\/p>\n

\"og1\"<\/a>Acest sco\u021bian, W. Smellie (1697\u20131763), s-a n\u0103scut \u00een Lanarkshire \u0219i a practicat acolo c\u00e2\u021biva ani \u00eenainte de a se \u00eenscrie pentru a studia medicina la Universitatea Glasgow. \u00cen 1738 el a plecat la Londra pentru preg\u0103tirea \u00een obstetric\u0103. Prima \u0219coal\u0103 britanic\u0103 de moa\u0219e fusese fondat\u0103 la Londra \u00een 1725 \u0219i prima catedr\u0103 de moa\u0219e la Edinburgh, un an mai t\u00e2rziu. \u00cen 1739, Smellie a mers la Paris pentru a-\u0219i continua preg\u0103tirea \u00een obstetric\u0103, dar, nemul\u021bumit de \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile de acolo, s-a \u00eentors la Londra \u0219i a \u00eenceput s\u0103 dea cursuri de obstetric\u0103, la propriu. El oferea un curs de doi ani de prelegeri la pre\u021bul de 20 de guinee \u0219i cursan\u021bii erau atra\u0219i prin mesajul \u201eB\u0103rba\u021bii \u0219i femeile sunt instrui\u021bi la ore diferite\u201d.<\/p>\n

Smellie a fost un adev\u0103rat profesor \u0219i a stabilit reguli de utilizare a forcepsului, care sunt remarcabil de similare cu cele predate \u0219i ast\u0103zi. El a publicat celebrul s\u0103u \u201dTratat despre teoria \u0219i practica obstetricii\u201d \u00een 1752. Smellie este faimos ca \u201emaestrul obstetricii din Anglia\u201d, dar reputa\u021bia sa nu este doar na\u021bional\u0103, fiind descris ca unul dintre cei mai importan\u021bi obstetricieni din toate timpurile \u0219i \u021b\u0103rile.<\/p>\n

William Hunter (1718\u201383) a fost un alt sco\u021bian care a absolvit Universitatea Glasgow \u0219i apoi a studiat la Edinburgh, \u00eenainte de a veni la Londra pentru a se al\u0103tura lui Smellie, care era cu 21 de ani mai \u00een v\u00e2rst\u0103. A fost unul dintre primii obstetricieni care a intrat \u00een domeniul na\u0219terii normale, care p\u00e2n\u0103 atunci era prerogativa moa\u0219elor femei, iar acest lucru a dus inevitabil la tensiune. C\u00e2nd regina Charlotte a n\u0103scut \u00een 1762 pe viitorul rege George al IV-lea, moa\u0219a, doamna Draper, era \u00een interiorul camerei \u0219i Hunter a fost \u021binut afar\u0103 pentru urgen\u021be. \u00cen cele din urm\u0103, el a convins-o pe regin\u0103 s\u0103 scape de doamna Draper, pentru ca el \u00eensu\u0219i s\u0103 poat\u0103 asista na\u0219terea.<\/p>\n

\u00cens\u0103 nu toate sarcinile regale au avut un rezultat at\u00e2t de fericit. Pericolul de a l\u0103sa lucrurile \u00een voia naturii au fost ilustrate de moartea tragic\u0103, la na\u0219tere, a prin\u021besei Charlotte, singurul copil al regelui George al IV-lea. \u00cen 1817, la v\u00e2rsta de 21 de ani, Charlotte a intrat \u00een travaliu cu primul ei copil, care s-a dovedit a fi un b\u0103iat cu greutatea de peste 4 kg. Travaliul a \u00eenceput mai mult de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 termen \u0219i a durat 50 de ore. Copilul s-a n\u0103scut mort, placenta a fost \u00eendep\u0103rtat\u0103 cu dificultate, iar \u0219ase ore mai t\u00e2rziu, \u00eens\u0103\u0219i Charlotte a murit. Forcepsul era preg\u0103tit, dar nu a fost folosit \u0219i, \u00eentr-adev\u0103r, probabil nu ar fi ajutat. Cu toate acestea, obstetricianul, Sir Richard Croft, a fost intens criticat. S-a \u00eempu\u0219cat c\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu \u0219i a fost \u00eenmorm\u00e2ntat l\u00e2ng\u0103 William Hunter. Regele George a r\u0103mas f\u0103r\u0103 mo\u0219tenitor, iar tronul a trecut mai \u00eent\u00e2i fratelui s\u0103u \u0219i apoi nepoatei sale, care a devenit regina Victoria.<\/p>\n

La \u00eenceputul secolului al XIX-lea, na\u0219terea era \u00eenc\u0103 periculoas\u0103 pentru femei \u0219i a r\u0103mas a\u0219a, \u00een ciuda mai multor progrese, p\u00e2n\u0103 \u00een secolul XX. Printre s\u0103raci, rahitismul era cel care provoca deform\u0103ri pelviene. Moartea matern\u0103 a afectat \u00eens\u0103 toate clasele sociale, iar \u00een Anglia \u0219i \u021aara Galilor, una din 200 de sarcini se \u00eencheia prin moartea mamei. \u00cen maternit\u0103\u021bi, cu toate acestea, rata de deces a fost deseori mult mai mare dec\u00e2t acest procent. Aici epidemii frecvente de febr\u0103 puerperal\u0103 aduceau rata de deces matern\u0103 la \u00eentre dou\u0103 \u0219i opt la 100 de na\u0219teri – de aproximativ 10 ori mai mare dec\u00e2t \u00een afara spitalului.<\/p>\n

\"og2\"<\/a>Natura contagioas\u0103 a febrei puerperale fusese recunoscut\u0103 de Alexander Gordon, la sf\u00e2r\u0219itul secolului XVIII. Acesta a absolvit Universitatea Aberdeen \u00een 1775 \u0219i a servit ca chirurg naval \u00eenainte de a studia obstetrica la Londra \u0219i apoi la Aberdeen. \u00cen acest al doilea ora\u0219 a avut loc o epidemie de febr\u0103 puerperal\u0103 \u00eentre 1789 p\u00e2n\u0103 \u00een 1792, iar Gordon a publicat tratatul s\u0103u despre epidemia de febr\u0103 puerperal\u0103 din Aberdeen \u00een 1795. Gordon a realizat c\u0103 boala a fost transmis\u0103 de la un caz la altul de c\u0103tre medici \u0219i moa\u0219e \u0219i c\u0103 exist\u0103 o rela\u021bie str\u00e2ns\u0103 \u00eentre febra puerperal\u0103 \u0219i erizipela (ulterior s-a dovedit a fi cauzat\u0103 de streptococ). El avea s\u0103 scrie: \u201eEste o declara\u021bie dezagreabil\u0103 pentru mine s\u0103 men\u021bionez c\u0103 eu \u00eensumi am fost mijlocul de transport al infec\u021biei c\u0103tre multe femei\u201d.<\/p>\n

\u00cen cele din urm\u0103, \u0219i al\u021bii au ajuns la aceea\u0219i concluzie, inclusiv medicul \u0219i scriitorul american Oliver Wendell Holmes (1809\u201394) \u0219i contemporanul s\u0103u maghiar Ignaz Semmelweiss (1818\u201365). Acesta din urm\u0103, care lucra la Viena, a fost \u0219ocat de moartea unui profesor celebru al c\u0103rui deget fusese t\u0103iat \u00een timpul autopsiei la un caz infectat. Semmelweiss, care se str\u0103duia s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 rata de deces din unitatea lui obstetric\u0103, a ajuns la concluzia c\u0103 materialul cadaveric a provocat infec\u021biile. Ca urmare, el le-a cerut studen\u021bilor s\u0103i s\u0103-\u0219i spele m\u00e2inile \u00een var clorat atunci c\u00e2nd treceau din camera postmortem c\u0103tre sec\u021bia de lucru. \u00cen c\u00e2teva luni, a redus decesele \u00een unitatea sa la un nivel similar celui din unitatea vecin\u0103 condus\u0103 de o moa\u0219\u0103, unde personalul nu participa la autopsii.<\/p>\n

Spre deosebire de Holmes, Semmelweiss nu a apucat ziua din 1879 c\u00e2nd Louis Pasteur a identificat streptococul ca fiind cauza febrei puerperale.<\/p>\n

\u00centre timp, \u00een Marea Britanie, \u201eobstetrica\u201d devenise un subiect obligatoriu pentru studen\u021bii de medicin\u0103 \u00een 1833 \u00een Sco\u021bia \u0219i \u00een 1866 \u00een Anglia. James Young Simpson (1811\u201370) a fost numit profesor de obstetric\u0103 la Edinburgh \u00een 1840. \u00cen 1847, anul \u00een care Simpson a fost numit medic al reginei din Sco\u021bia (la 36 de ani), a experimentat anestezia cu cloroform. Anestezia eteric\u0103 a fost descoperit\u0103 \u00een ianuarie a acelui an. Simpson \u0219i trei prieteni au inhalat cloroformul pentru prima dat\u0103 la 4 noiembrie 1847. Patru zile mai t\u00e2rziu, el l-a administrat unei paciente, doamna Carstairs, care a fost at\u00e2t de recunosc\u0103toare \u00eenc\u00e2t a numit-o pe feti\u021ba ei \u201eAnestezie\u201d. El a raportat cazul la Societatea Medico-Chirurgical\u0103 din Edinburgh, la 10 noiembrie 1847. Trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu, \u00een cadrul reuniunii societ\u0103\u021bii de la 1 decembrie, acesta elogia cloroformul \u00een termeni str\u0103lucitori: \u201eCu to\u021bii, cred sincer, suntem chema\u021bi s\u0103-l folosim, dup\u0103 principiul adev\u0103ratei umanit\u0103\u021bi, precum \u0219i dup\u0103 cel al religiei adev\u0103rate \u201d.<\/p>\n

Cu toate acestea, Simpson a \u00eent\u00e2mpinat o opozi\u021bie puternic\u0103 din partea medicilor \u0219i a clerului, care au citat cartea Genezei: \u201e\u00cen suferin\u021b\u0103, vei na\u0219te copii\u201d. \u00cen 1853, \u00eens\u0103, John Snow a administrat cloroform reginei Victoria \u00een timpul na\u0219terii celui de-al optulea copil. Dup\u0103 acel moment, cloroformul a fost acceptat pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een practica obstetric\u0103, iar Simpson a devenit baronet \u00een 1866, aleg\u00e2nd ca inscrip\u021bie pe stema lui Victo dolore (durere cucerit\u0103).<\/p>\n

\u00cen aceea\u0219i perioad\u0103, Joseph Lister (1827\u20131912) \u0219i-a \u00eenceput experimentele pe antisepsis \u00een timp ce era profesor de chirurgie la Glasgow, \u00een anii 1860. Metoda lui, care a implicat utilizarea unui spray de acid carbolic, a redus spectaculos decesele prin sepsis \u00een chirurgie general\u0103 \u0219i a fost introdus\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een obstetric\u0103 \u00een 1870 la Basel, Elve\u021bia, de c\u0103tre Johann Bischoff, un medic obstetrician care l-a vizitat pe Lister la Glasgow. Decesele cauzate de febra puerperal\u0103 la spitalul Bischoff au sc\u0103zut dramatic. P\u00e2n\u0103 \u00een anii 1880, metoda lui a fost adoptat\u0103 de majoritatea spitalelor britanice \u0219i americane, dar la sf\u00e2r\u0219itul acelui deceniu, asepsia modern\u0103 \u00eenlocuia spray-ul antiseptic.<\/p>\n

Spre sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea s-au pus bazele practicii moderne \u00een obstetric\u0103 \u0219i practic\u0103 a activit\u0103\u021bii moa\u0219elor. \u00cen mai multe \u021b\u0103ri europene s-au introdus regulamente pentru instruirea \u0219i controlul activit\u0103\u021bii lor. \u00cen 1872, Societatea de Obstetric\u0103 din Londra a \u00eenceput s\u0103 elibereze certificate de competen\u021b\u0103 moa\u0219elor, iar \u00een 1902 Legea moa\u0219elor a obligat \u00eenregistrarea lor \u0219i \u00eenfiin\u021barea unui Consiliu central pentru moa\u0219e pentru a reglementa profesia. Institutul Moa\u0219elor, \u00eenfiin\u021bat \u00een 1881, a devenit Colegiul moa\u0219elor \u00een 1941 \u0219i Colegiul Regal \u00een 1947.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een secolul XX, obstetrica a fost limitat\u0103 la na\u0219terea \u00een sine, dar noul secol a adus \u00een primul r\u00e2nd introducerea \u00eengrijirilor prenatale.<\/p>\n

Ce va aduce viitorul? \u00cen urm\u0103toarea decad\u0103 sau dou\u0103, cea mai vizibil\u0103 schimbare \u00een obstetric\u0103 pare a fi feminizarea specialit\u0103\u021bii. Aproape fiecare dintre pionierii numi\u021bi \u00een acest scurt rezumat istoric a fost b\u0103rbat. \u00cen prezent, \u00een Marea Britanie, de exemplu, aproape 90% dintre obstetricienii activi sunt b\u0103rba\u021bi, dar mai mult de 50% dintre studen\u021bi sunt femei. Un num\u0103r mic de b\u0103rba\u021bi se preg\u0103tesc s\u0103 devin\u0103 moa\u0219e. A\u0219adar, diferen\u021ba de gen dintre profesiile medicale \u0219i moa\u0219e, prezente \u00eenc\u0103 de pe vremea lui Hipocrate, este acum pe cale s\u0103 dispar\u0103.<\/p>\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent, Traducere \u0219i adaptare dup\u0103 articolul<\/em> \u201dThe start of life: a history of obstetrics\u201d, publicat \u00een Postgraduate medical journal –https:\/\/pmj.bmj.com\/<\/a><\/p>\n

Sursa foto 1:http:\/\/asara.ro\/<\/a><\/p>\n

Sursa foto 2: https:\/\/www.nationalgalleries.org\/<\/a><\/p>\n

Sursa foto 3: https:\/\/www.jameslindlibrary.org\/<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen mitologia antic\u0103, la na\u0219tere erau prezente zei\u021bele (nu \u0219i zeii). \u00cen triburile \u201eprimitive\u201d studiate de antropologi \u00een secolul trecut, femeia care n\u0103\u0219tea era ajutat\u0103 de mama ei sau de o alt\u0103 rud\u0103 de sex feminin. Figurile preistorice \u0219i desenele egiptene antice le arat\u0103 pe femei n\u0103sc\u00e2nd \u00een pozi\u021bia st\u00e2nd sau ghemuite. Moa\u0219ele sunt, de […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":5492,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5512"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5512"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5512\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5514,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5512\/revisions\/5514"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5492"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5512"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5512"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5512"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}