{"id":5574,"date":"2019-12-23T16:31:39","date_gmt":"2019-12-23T14:31:39","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=5574"},"modified":"2020-02-05T13:47:22","modified_gmt":"2020-02-05T11:47:22","slug":"scurta-prezentare-a-raportului-state-of-health-in-the-eu-romania-profilul-de-tara-din-2019-in-ceea-ce-priveste-sanatatea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5574","title":{"rendered":"Scurt\u0103 prezentare a raportului \u201dState of Health in the EU, Rom\u00e2nia – profilul de \u021bar\u0103 din 2019 \u00een\u00a0ceea\u00a0ce\u00a0prive\u0219te s\u0103n\u0103tatea\u201d"},"content":{"rendered":"

\"stateofhealth\"<\/a>De\u0219i a \u00eenregistrat o cre\u0219tere, speran\u021ba de via\u021b\u0103 \u00een Rom\u00e2nia este printre cele mai sc\u0103zute din Uniunea European\u0103.<\/p>\n

Acest lucru reflect\u0103 comportamente nes\u0103n\u0103toase, dar \u0219i inegalit\u0103\u021bi socioeconomice, precum \u0219i deficien\u021be substan\u021biale \u00een furnizarea serviciilor de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

Raportul arat\u0103 \u0219i c\u0103, de\u0219i sistemul de asigur\u0103ri sociale de s\u0103n\u0103tate ofer\u0103 un pachet cuprinz\u0103tor de servicii, aproximativ 11 % din popula\u021bie r\u0103m\u00e2ne neasigurat\u0103 \u0219i nu are dreptul dec\u00e2t la un pachet minim de servicii.<\/p>\n

Principalele provoc\u0103ri pentru sistemul de s\u0103n\u0103tate includ, pe de o parte, rezolvarea dezechilibrului dintre asisten\u021ba medical\u0103 primar\u0103 \u0219i serviciile medicale spitalice\u0219ti \u0219i, pe de alt\u0103 parte, combaterea deficitului \u00een cre\u0219tere de profesioni\u0219ti \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii.<\/p>\n

Dac\u0103 ne uit\u0103m la datele generale, speran\u021ba de via\u021b\u0103 la na\u0219tere \u00een Rom\u00e2nia a crescut cu mai mult de patru ani din anul 2000 (de la 71,2 ani p\u00e2n\u0103 la 75,3 ani \u00een 2017). De\u0219i aceast\u0103 cre\u0219tere urmeaz\u0103 trendul cresc\u0103tor al aceluia\u0219i indicator la nivelul UE, ea este cu aproape \u0219ase ani mai mic\u0103 dec\u00e2t media UE. Pe de alt\u0103 parte, \u00een Rom\u00e2nia exist\u0103 \u0219i o disparitate major\u0103 de gen, femeile tr\u0103ind cu \u0219apte ani mai mult dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii, \u00een medie (71,7 ani, comparativ cu 79,1 ani).<\/p>\n

Rom\u00e2nia are \u0219i una dintre cele mai ridicate rate ale mortalit\u0103\u021bii infantile din UE \u2013 6,7 la 1 000 de n\u0103scu\u021bi vii, comparativ cu media UE de 3,6 \u00een 2017.<\/p>\n

Totodat\u0103, ratele mortalit\u0103\u021bii evitabile prin preven\u021bie \u0219i ale mortalit\u0103\u021bii prin cauze tratabile sunt printre cele mai ridicate din UE (duble fa\u021b\u0103 de ratele medii UE).<\/p>\n

Mortalitatea prematur\u0103 ar putea fi redus\u0103 substan\u021bial dac\u0103 ar exista politici de s\u0103n\u0103tate public\u0103 \u0219i de preven\u021bie mai eficace, un rol consolidat al asisten\u021bei medicale primare, precum \u0219i un acces mai bun la servicii.<\/p>\n

Astfel, aproximativ jum\u0103tate din decesele \u00eenregistrate \u00een Rom\u00e2nia pot fi atribuite unor factori de risc comportamentali, care includ dieta neadecvat\u0103, consumul de tutun, consumul de alcool \u0219i activitatea fizic\u0103 sc\u0103zut\u0103 (62 %), cifra situ\u00e2ndu-se mult peste media UE (44 %).<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te consumul de tutun, unul din cinci adul\u021bii rom\u00e2ni fumeaz\u0103 zilnic, cu o rat\u0103 mult mai mare \u00een r\u00e2ndul b\u0103rba\u021bilor (32 %) dec\u00e2t \u00een r\u00e2ndul femeilor (8 %). Consumul de tutun (incluz\u00e2nd fumatul activ \u0219i fumatul pasiv) este cauza a aproximativ 17 % din totalul deceselor, \u00een timp ce 14 % dintre decese pot fi atribuite consumului de alcool, valoare de peste dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t propor\u021bia \u00eenregistrat\u0103 la nivelul UE (6 %).<\/p>\n

Consumul regulat de tutun de c\u0103tre adolescen\u021bi este, de asemenea, un motiv de \u00eengrijorare, aproape o treime dintre tinerii de 15 \u0219i 16 ani declar\u00e2nd \u00een 2015 c\u0103 au fumat \u00een cursul lunii precedente, aceast\u0103 rat\u0103 fiind printre cele mai mari din UE. Raportul observ\u0103 \u0219i c\u0103 nu sunt \u00eenc\u0103 vizibile efectele legii din 2016 pentru prevenirea \u0219i combaterea consumului produselor din tutun.<\/p>\n

Pe de alt\u0103, riscurile alimentare (27 %) includ aportul insuficient de fructe \u0219i legume \u0219i consumul excesiv de zah\u0103r \u0219i sare, iar propor\u021bia de 38 % a adul\u021bilor din Rom\u00e2nia care declar\u0103 c\u0103 desf\u0103\u0219oar\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2nal cel pu\u021bin activit\u0103\u021bi moderate este cea mai mic\u0103 din UE.<\/p>\n

\u00cen pofida prevalen\u021bei dietelor nes\u0103n\u0103toase \u0219i a activit\u0103\u021bii fizice sc\u0103zute, rata obezit\u0103\u021bii adul\u021bilor din Rom\u00e2nia este cea mai mic\u0103 din UE (doar unul din zece adul\u021bi era obez \u00een 2017, \u00een timp ce media UE a fost de 15 %). De\u0219i ratele obezit\u0103\u021bii la adul\u021bi sunt printre cele mai sc\u0103zute din UE (10 %), ratele excesului de greutate \u0219i ale obezit\u0103\u021bii \u00een r\u00e2ndul copiilor au crescut \u00een ultimul deceniu p\u00e2n\u0103 la 15 %.<\/p>\n

Raportul indic\u0103 un procent de 4 % dintre decese ca fiind legate de nivelurile sc\u0103zute de activitate fizic\u0103.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te principalele cauze de deces, boala cardiac\u0103 ischemic\u0103 r\u0103m\u00e2ne pe primul loc \u0219i reprezint\u0103, \u00eempreun\u0103 cu accidentul vascular cerebral, peste 550 de decese la 100 000 de locuitori \u00een 2016. Rata mortalit\u0103\u021bii cauzate de boala cardiac\u0103 ischemic\u0103 este de aproape trei ori mai mare \u00een Rom\u00e2nia dec\u00e2t \u00een UE \u00een ansamblu. \u00cen pofida unei reduceri accentuate \u00eencep\u00e2nd din anul 2000, accidentul vascular cerebral r\u0103m\u00e2ne a doua cauz\u0103 de deces, \u00een ordinea importan\u021bei, \u00eenregistr\u00e2ndu-se 256 de decese la 100 000 de locuitori \u00een 2016, mult peste media UE de 80.<\/p>\n

Raportul arat\u0103 \u0219i c\u0103 mortalitatea cauzat\u0103 de cancer este \u00een cre\u0219tere. Cancerul pulmonar reprezint\u0103 cea mai frecvent\u0103 cauz\u0103 de deces cauzat de cancer, rata mortalit\u0103\u021bii cresc\u00e2nd cu aproape 14 % din 2000, \u00een principal din cauza ratelor ridicate ale fumatului. \u00cen ultimii ani, au crescut, de asemenea, ratele mortalit\u0103\u021bii legate de alte tipuri de cancer, \u00een special pentru cazurile de cancer colorectal \u0219i de cancer de s\u00e2n.<\/p>\n

De asemenea, Rom\u00e2nia se confrunt\u0103 cu provoc\u0103ri \u00een ceea ce prive\u0219te combaterea unor boli infec\u021bioase, fiind \u021bara cu cea mai ridicat\u0103 rat\u0103 de cazuri de tuberculoz\u0103 din UE. Combaterea bolilor infec\u021bioase, precum tuberculoza (TBC) \u0219i rujeola, continu\u0103 s\u0103 fie o problem\u0103 important\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. De\u0219i num\u0103rul cazurilor de TBC a sc\u0103zut \u00een ultimul deceniu, el r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare cel mai ridicat din UE (aproximativ 13 000 de cazuri \u00een 2017).<\/p>\n

De\u0219i \u00eenregistreaz\u0103 toate aceste dezechilibre care ar justifica sus\u021binerea sistemului de s\u0103n\u0103tate, acesta r\u0103m\u00e2ne subfinan\u021bat \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 semnificativ\u0103. Astfel, cheltuielile pentru s\u0103n\u0103tate \u00een Rom\u00e2nia sunt cele mai sc\u0103zute din UE at\u00e2t pe cap de locuitor (1 029 EUR, media UE fiind de 2 884 EUR), c\u00e2t \u0219i ca procent din PIB (5 % fa\u021b\u0103 de 9,8 % \u00een UE).<\/p>\n

Ca model de organizare, trecerea la asisten\u021ba medical\u0103 ambulatorie se afl\u0103 \u00eentr-un stadiu incipient, peste 42 % dintre cheltuielile pentru s\u0103n\u0103tate fiind \u00eenc\u0103 direc\u021bionate c\u0103tre serviciile spitalice\u0219ti (comparativ cu media UE de 29 %)<\/p>\n

\u00cen pofida eforturilor de consolidare a asisten\u021bei medicale primare \u0219i a asisten\u021bei comunitare, sus\u021binute de Strategia Na\u021bional\u0103 de S\u0103n\u0103tate 2014\u20132020, propor\u021bia cheltuielilor pentru s\u0103n\u0103tate dedicate asisten\u021bei medicale primare \u0219i ambulatorii r\u0103m\u00e2ne pe locul doi \u00eentre cele mai sc\u0103zute din UE (18 %, comparativ cu media UE de 30 %).<\/p>\n

De asemenea, Rom\u00e2nia cheltuie\u0219te foarte pu\u021bin pentru preven\u021bie, numai 18 EUR pentru fiecare persoan\u0103 \u00een 2017 sau 1,7 % din totalul cheltuielilor pentru s\u0103n\u0103tate, comparativ cu 3,1 % la nivelul UE. Dac\u0103 se evalueaz\u0103 cheltuielile pentru preven\u021bie pentru fiecare persoan\u0103, se constat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia a cheltuit cel mai pu\u021bin pentru preven\u021bie din UE, dup\u0103 Slovacia. \u00cen majoritatea programelor na\u021bionale de politic\u0103 din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, cum ar fi cele care abordeaz\u0103 cancerul sau s\u0103n\u0103tatea mamei \u0219i a copilului, locul acordat componentei referitoare la preven\u021bie este redus, iar accentul se pune \u00een principal pe \u00eengrijirea curativ\u0103.<\/p>\n

Tot din zona provoc\u0103rilor, ratele de imunizare a copiilor sunt printre cele mai sc\u0103zute din UE, fapt dovedit de mai multe epidemii de rujeol\u0103 \u00eenregistrate \u00een ultimii ani \u00een Rom\u00e2nia. Un proiect de lege privind vaccinarea a fost prezentat pentru dezbatere public\u0103 \u00een 2017, cu scopul de a se reglementa organizarea \u0219i finan\u021barea imuniz\u0103rii, dar legea respectiv\u0103 nu a fost \u00eenc\u0103 adoptat\u0103.<\/p>\n

Un alt exemplu de semi-e\u0219ec al programelor de preven\u021bie este cel referitor la screening-ul sistematic pentru cancerul de col uterin sau cel de s\u00e2n. \u00cen 2014, doar un sfert dintre femeile cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 20 \u0219i 69 de ani au declarat c\u0103 au f\u0103cut screening-ul pentru cancerul de col uterin \u00een cei doi ani preceden\u021bi (comparativ cu media UE de 66 %). La fel, doar 6 % dintre femeile din Rom\u00e2nia cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 50 \u0219i 69 de ani au raportat c\u0103 au efectuat un screening pentru cancerul de s\u00e2n \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 (media UE: 60 %) \u0219i doar 5 % dintre cele cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 50 \u0219i 74 de ani f\u0103cuser\u0103 testul pentru cancer colorectal (media UE: 47 %).<\/p>\n

\u00cen pofida cre\u0219terii for\u021bei de munc\u0103 \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u00een decursul ultimului deceniu, sistemul de s\u0103n\u0103tate din Rom\u00e2nia este afectat \u00een continuare de deficite de medici \u0219i de asisten\u021bi medicali. \u00cen 2017, existau 2,9 medici practican\u021bi la 1 000 de locuitori, cifr\u0103 aflat\u0103 pe locul trei \u00eentre cele mai sc\u0103zute cifre din UE (media UE fiind de 3,6) \u0219i 6,7 asisten\u021bi medicali la 1 000 de locuitori (media UE fiind de 8,5).<\/p>\n

Emigrarea personalului medical \u00een c\u0103utarea unor perspective mai bune de carier\u0103 \u0219i remunera\u021bie \u00een str\u0103in\u0103tate a contribuit la crearea unui deficit intern de profesioni\u0219ti \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. Potrivit estim\u0103rilor, emigra\u021bia va atinge un nivel foarte ridicat \u00een urm\u0103torii ani.<\/p>\n

Alte tendin\u021be care pun \u00een pericol sustenabilitatea pe termen lung a sistemului sunt \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei (ceea ce determin\u0103 o mai mare cerere de servicii de asisten\u021b\u0103 medical\u0103 \u0219i o restr\u00e2ngere a bazei de resurse) \u0219i emigra\u021bia persoanelor de v\u00e2rst\u0103 activ\u0103 (care are ca efect reducerea contribu\u021biilor \u0219i restr\u00e2ngerea \u0219i mai acut\u0103 a bazei de resurse).<\/p>\n

Ambele modific\u0103ri structurale men\u021bionate mai sus (cea privind migra\u021bia personalului medical \u0219i cea legat\u0103 de dezechiibrul nevoie de finan\u021bare \/ contribu\u021bie) au tendin\u021ba de a reduce \u0219i mai mult resursele deja limitate aflate la dispozi\u021bia sistemului de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

\u00cen concluzie se poate spune c\u0103 profilul de \u021bar\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te s\u0103n\u0103tatea ofer\u0103 o prezentare concis\u0103, relevant\u0103 pentru politicile de s\u0103n\u0103tate, a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii popula\u021biei \u0219i a sistemului de s\u0103n\u0103tate din Rom\u00e2nia, care are rolul de a trage un alt semnal de alarm\u0103.<\/p>\n

El subliniaz\u0103 particularit\u0103\u021bile \u0219i provoc\u0103rile pentru Rom\u00e2nia, \u00een contextul unor compara\u021bii \u00eentre \u021b\u0103ri \u0219i poate sprijini factorii de decizie \u0219i pe cei care influen\u021beaz\u0103 decizia, oferind un mijloc pentru \u00eenv\u0103\u021bare reciproc\u0103 \u0219i schimb\u0103ri prin care s\u0103 fie asimilate practici care au func\u021bionat \u00een alte \u021b\u0103ri europene.<\/p>\n

\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/p>\n

Sursa de documentare: Raportul \u201dState of Health in the EU Rom\u00e2nia – Profilul de \u021bar\u0103 din 2019 \u00een\u00a0ceea\u00a0ce\u00a0prive\u0219te s\u0103n\u0103tatea\u201d – rezultatul activit\u0103\u021bii comune a OCDE \u0219i a European Observatory on Health Systems and Policies, \u00een cooperare cu Comisia European\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De\u0219i a \u00eenregistrat o cre\u0219tere, speran\u021ba de via\u021b\u0103 \u00een Rom\u00e2nia este printre cele mai sc\u0103zute din Uniunea European\u0103. Acest lucru reflect\u0103 comportamente nes\u0103n\u0103toase, dar \u0219i inegalit\u0103\u021bi socioeconomice, precum \u0219i deficien\u021be substan\u021biale \u00een furnizarea serviciilor de s\u0103n\u0103tate. Raportul arat\u0103 \u0219i c\u0103, de\u0219i sistemul de asigur\u0103ri sociale de s\u0103n\u0103tate ofer\u0103 un pachet cuprinz\u0103tor de servicii, aproximativ 11 […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":5548,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5574"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5574"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5574\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5577,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5574\/revisions\/5577"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5548"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5574"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5574"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5574"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}