{"id":5603,"date":"2020-01-30T13:32:45","date_gmt":"2020-01-30T11:32:45","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=5603"},"modified":"2020-02-26T11:07:45","modified_gmt":"2020-02-26T09:07:45","slug":"gasirea-unui-sens-in-viata-ne-poate-mentine-sanatatea-fizica-si-mintala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5603","title":{"rendered":"G\u0103sirea unui sens \u00een via\u021b\u0103 ne poate men\u021bine s\u0103n\u0103tatea fizic\u0103 \u0219i mintal\u0103"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/sensviata.png\"><img class=\"alignleft size-medium wp-image-5595\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/sensviata-300x238.png\" alt=\"sensviata\" width=\"300\" height=\"238\" \/><\/a>Pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nim, vie\u021bile ni se pot schimba \u00een mod semnificativ. De exemplu, ne putem pierde prietenii \u0219i rudele, \u00een timp ce carierele ne ajung, de obicei, la sf\u00e2r\u0219it. Tocmai de aceea este cu at\u00e2t mai important s\u0103 avem un sens \u00een via\u021b\u0103, odat\u0103 ce travers\u0103m acest prag.<\/p>\n<p>Este exact ce ne arat\u0103 un studiu recent publicat \u00een <em>Journal of Clinical Psychiatry<\/em> din Statele Unite ale Americii. El a fost desf\u0103\u0219urat de cercet\u0103tori de la \u0218coala de Medicin\u0103 a University of California San Diego \u0219i a inclus 1,042 de adul\u021bi (\u00eentre 21 \u0219i 100 de ani) din San Diego, California.<\/p>\n<p>Folosind un chestionar concentrat pe \u201dsensul vie\u021bii\u201d, el a suprins rela\u021bia fiec\u0103rui participant la studiu cu acest deziderat, semnifica\u021bia fiind \u201dpersoana este \u00een c\u0103utarea sensului vie\u021bii\u201d sau \u201dpersoana tr\u0103ie\u0219te \u00een prezen\u021ba sensului vie\u021bii\u201d.<\/p>\n<p>Echipa de cercet\u0103tori le-a cerut participan\u021bilor s\u0103 se identifice cu diferite afirma\u021bii, cum ar fi \u201ecaut un scop sau o misiune pentru via\u021ba mea\u201d sau \u201eam descoperit un scop de via\u021b\u0103 satisf\u0103c\u0103tor\u201d. Fiecare participant \u0219i-a raportat singur starea fizic\u0103 \u0219i starea mental\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen ceea ce prive\u0219te c\u0103utarea sensului versus dob\u00e2ndirea acestuia, datele au ar\u0103tat o rela\u021bie invers\u0103 izbitoare \u00eentre cele dou\u0103 situa\u021bii la 60 de ani: \u201ePrezen\u021ba\u201d a atins cel mai \u00eenalt nivel la acea v\u00e2rst\u0103, \u00een timp ce \u201eC\u0103utarea\u201d a atins cel mai mic nivel. Acest lucru sugereaz\u0103 c\u0103 pentru mul\u021bi oameni, nu a mai fost nevoie s\u0103 continue c\u0103utarea sensului \u00een acel moment; o g\u0103siser\u0103 p\u00e2n\u0103 la \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 60 de ani.<\/p>\n<p>Folosind modele statistice, cercet\u0103torii au descoperit c\u0103 s\u0103n\u0103tatea fizic\u0103 s-a corelat negativ cu v\u00e2rsta \u00eenaintat\u0103, dar pozitiv cu prezen\u021ba unui sens \u00een via\u021b\u0103. De fapt, corela\u021bia a devenit \u0219i mai puternic\u0103 dincolo de v\u00e2rsta de 60 de ani. Starea de bine mintal\u0103 a fost asociat\u0103 pozitiv cu \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea \u0219i prezen\u021ba unui sens \u00een via\u021b\u0103, dar negativ cu c\u0103utarea acestuia. Func\u021bia cognitiv\u0103 a fost legat\u0103 negativ de \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103 \u0219i de c\u0103utarea unui sens \u00een via\u021b\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen concluzie, studiul a descoperit existen\u021ba unei leg\u0103turi clare dintre sensul \u00een via\u021b\u0103 \u0219i o mai bun\u0103 s\u0103n\u0103tate fizic\u0103, mintal\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103. Conform cercet\u0103torului Dilip V. Jeste, autor al studiului, \u201cpersoanele cu un sens \u00een via\u021b\u0103 sunt mai fericite \u0219i s\u0103n\u0103toase dec\u00e2t celelalte\u201d.<\/p>\n<p>Studiul mai arat\u0103 c\u0103 atunci c\u00e2nd vie\u021bile ne sunt pline cu familie, prieteni \u0219i cariere, c\u0103utarea sensului \u00een via\u021b\u0103 este pe planul doi.\u00a0 \u00cen schimb, dup\u0103 v\u00e2rsta de 60 de ani, lucrurile se schimb\u0103. Ie\u0219im la pensie, de obicei, ceea ce ne poate face s\u0103 ne pierdem sensul identit\u0103\u021bii. \u00cen acela\u0219i timp, putem \u00eencepe s\u0103 avem probleme de s\u0103n\u0103tate sau s\u0103 pierdem persoane dragi.<\/p>\n<p>Nevoia de a decide ce ar trebui s\u0103 facem cu timpul care ne-a r\u0103mas devine presant\u0103. Pentru mul\u021bi dintre noi, g\u0103sirea unui sens \u00een via\u021b\u0103 devine o condi\u021bie pentru un final \u00eemplinit al vie\u021bii, altfel anii ne pot fi domina\u021bi de stres \u0219i marca\u021bi de consecintele acestuia asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii noastre.<\/p>\n<p>Prin acest gen de studii, domeniul medical \u00eencepe s\u0103 recunoasc\u0103 faptul c\u0103 sensul \u00een via\u021b\u0103 este un factor relevant din punct de vedere clinic \u0219i poten\u021bial modificabil, care poate fi vizat pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi bun\u0103starea \u0219i s\u0103n\u0103tatea oamenilor.<\/p>\n<p>Acela\u0219i autor al studiului afirm\u0103: &#8222;Este un moment interesant \u00een acest domeniu, deoarece c\u0103ut\u0103m s\u0103 descoperim r\u0103spunsuri bazate pe dovezi la unele dintre cele mai profunde \u00eentreb\u0103ri ale vie\u021bii.&#8221; Cercet\u0103rile sale viitoare se vor concentra pe alte atribute personale &#8211; inclusiv \u00een\u021belepciunea, singur\u0103tatea \u0219i compasiunea &#8211; \u0219i modul \u00een care acestea pot afecta c\u0103utarea sensului vie\u021bii unei persoane. \u201eDe asemenea, dorim s\u0103 examin\u0103m dac\u0103 unii biomarkeri de stres \u0219i \u00eemb\u0103tr\u00e2nire sunt asocia\u021bi cu c\u0103utarea \u0219i g\u0103sirea sensului \u00een via\u021b\u0103\u201d, spune el.<\/p>\n<p>Subiectul nu este totu\u0219i nou \u00een domeniul medical. Sensul vie\u021bii \u0219i rezilien\u021ba omului se afl\u0103 in centrul logoterapiei, \u00een traducere, terapia prin sens, dezvoltat\u0103 de Viktor Frankl (1905-1997), psihiatru \u0219i psiho-terapeut austriac.<\/p>\n<p>Fundamentul abord\u0103rii lui Frankl este c\u0103 motiva\u021bia primar\u0103 a unui individ este c\u0103utarea sensului \u00een via\u021b\u0103 \u0219i c\u0103 scopul principal al psihoterapiei este s\u0103 ajute la g\u0103sirea lui.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em>Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n<p>Traducere \u0219i adaptare dup\u0103:<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/327345.php?utm_source=newsletter&amp;utm_medium=email&amp;utm_country=RO&amp;utm_hcp=no&amp;utm_campaign=MNT%20Daily%20News%202019-12-23&amp;utm_term=MNT%20Daily%20News#6\">https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/327345.php?utm_source=newsletter&amp;utm_medium=email&amp;utm_country=RO&amp;utm_hcp=no&amp;utm_campaign=MNT%20Daily%20News%202019-12-23&amp;utm_term=MNT%20Daily%20News#6<\/a><\/p>\n<p>\u201cCel care are un motiv pentru care sa traiasca\u201d de Viktor Frankl, Editura Litera, 2019<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.timlebon.com\/frankl.htm\">http:\/\/www.timlebon.com\/frankl.htm<\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.britannica.com\/biography\/Viktor-Frankl\">https:\/\/www.britannica.com\/biography\/Viktor-Frankl<\/a><\/p>\n<p>Sursa foto: <a href=\"https:\/\/themindsbattlefield.weebly.com\/logotherapy.html\">https:\/\/themindsbattlefield.weebly.com\/logotherapy.html<\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nim, vie\u021bile ni se pot schimba \u00een mod semnificativ. De exemplu, ne putem pierde prietenii \u0219i rudele, \u00een timp ce carierele ne ajung, de obicei, la sf\u00e2r\u0219it. Tocmai de aceea este cu at\u00e2t mai important s\u0103 avem un sens \u00een via\u021b\u0103, odat\u0103 ce travers\u0103m acest prag. Este exact ce ne arat\u0103 un [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":5595,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5603"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5603"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5603\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5604,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5603\/revisions\/5604"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5595"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5603"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5603"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5603"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}