{"id":5605,"date":"2020-01-30T13:34:59","date_gmt":"2020-01-30T11:34:59","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=5605"},"modified":"2020-02-26T11:08:00","modified_gmt":"2020-02-26T09:08:00","slug":"istoria-neurostiintelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5605","title":{"rendered":"Istoria neuro\u0219tiin\u021belor"},"content":{"rendered":"

\"neuro\"<\/a>Ultimii ani au adus dezvoltarea f\u0103r\u0103 precedent a neuro\u0219tiin\u021belor, care acum cuprind o palet\u0103 larg\u0103 de discipline noi.<\/p>\n

Acestea includ: 1. neuro\u0219tiin\u021ba comportamentului<\/strong>, care studiaz\u0103 modul \u00een care creierul ne afecteaz\u0103 comportamentul.<\/p>\n

2. neuro\u0219tiin\u021ba clinic\u0103<\/strong>, care se ocup\u0103 de prevenirea \u0219i tratarea tulbur\u0103rilor sistemului nervos, printr-un efort comun al neurologilor \u0219i psihiatrilor. Ace\u0219tia caut\u0103 \u0219i metode de reabilitare a pacien\u021bilor care au suferit leziuni neurologice. Neuroclinicienii consider\u0103 c\u0103 tulbur\u0103rile mintale sunt tulbur\u0103ri ale creierului.<\/p>\n

3. neuro\u0219tiin\u021ba cognitiv\u0103<\/strong>, care studiaz\u0103 modul \u00een care creierul formeaz\u0103 \u0219i controleaz\u0103 g\u00e2ndurile \u0219i factorii neurali care stau la baza acestor procese. \u00cen acest sub-domeniu al neuro\u0219tiin\u021bei, cercet\u0103torii m\u0103soar\u0103 activitatea creierului \u00een timp ce persoanele studiate efectueaz\u0103 anumite sarcini, folosind concepte \u0219i din \u0219tiin\u021bele cognitive ale psihologiei \u0219i psihiatriei.<\/p>\n

4. neuro\u0219tiin\u021ba computa\u021bional\u0103<\/strong>, disciplin\u0103 \u00een care cercet\u0103torii studiaz\u0103 modul \u00een care creierul face calcule. Ace\u0219tia folosesc calculatoare pentru a modela \u0219i simula cum func\u021bioneaz\u0103 creierul, aplic\u00e2nd tehnici din matematic\u0103, fizic\u0103 \u0219i alte discipline computa\u021bionale pentru a \u00een\u021belege func\u021bionarea creierului.<\/p>\n

5. neuro\u0219tiin\u021ba cultural\u0103,<\/strong> care studiaz\u0103 interac\u021biunea dintre factorii culturali \u0219i procesele genomice (legate de \u00eentregul set ADN al organismului, inclusiv toate genele), neurale \u0219i psihologice. Este o disciplin\u0103 nou\u0103 care poate ajuta la explicarea diferen\u021belor \u00een indicatorii de s\u0103n\u0103tate dintre diferite popula\u021bii. Rezultatele diverselor studii de neuro\u0219tiin\u021b\u0103 cultural\u0103 \u00eei pot ajuta pe cercet\u0103tori s\u0103 dezvolte experimente care nu sunt influen\u021bate de diferen\u021bele culturale.<\/p>\n

6. neuro\u0219tiin\u021ba proceselor de cre\u0219tere<\/strong>, care studiaz\u0103 modul \u00een care creierul \u0219i sistemul nervos cresc \u0219i se schimb\u0103 din momentul conceperii p\u00e2n\u0103 la maturitate. Descoperirile din aceast\u0103 disciplin\u0103 \u00eei ajut\u0103 pe cercet\u0103tori s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 cum evolueaz\u0103 sistemul neurologic. Le permite s\u0103 descrie \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 un spectru larg de tulbur\u0103ri de cre\u0219tere \u0219i le ofer\u0103 informa\u021bii despre cum \u0219i c\u00e2nd se regenereaz\u0103 \u021besuturile neurologice.<\/p>\n

7. neuro\u0219tiin\u021ba molecular\u0103 \u0219i celular\u0103<\/strong>, ramura \u00een cadrul c\u0103reia cercet\u0103torii studiaz\u0103 rolul unor molecule individuale, gene \u0219i proteine pentru func\u021bionarea nervilor \u0219i a sistemului nervos la nivel molecular \u0219i celular.<\/p>\n

8. neuro-ingineria, <\/strong>unde cercet\u0103torii folosesc tehnici de inginerie pentru a \u00een\u021belege, schimba sau repara \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi sistemele neurale.<\/p>\n

\"neuro1\"<\/a>9. neuro-imagistica<\/strong>, o ramur\u0103 a imagisticii medicale care se concentreaz\u0103 pe creier. Neuro-imagistica e folosit\u0103 pentru diagnosticarea bolii \u0219i pentru evaluarea st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a creierului. Poate fi, de asemenea, folosit\u0103 pentru a \u00een\u021belege cum func\u021bioneaz\u0103 creierul \u0219i cum \u00eel afecteaz\u0103 diverse activit\u0103\u021bi.<\/p>\n

10. neuro-informatica<\/strong>, o disciplin\u0103 care implic\u0103 colaborarea dintre cercet\u0103torii IT \u0219i neuro-cercet\u0103tori, ace\u0219tia dezvolt\u00e2nd \u00eempreun\u0103 modalit\u0103\u021bi de colectare, analizare \u0219i publicare a datelor din domeniul neuro\u0219tiin\u021belor.<\/p>\n

11. neuro-lingvistica, <\/strong>\u00een cadrul c\u0103reia speciali\u0219tii investigheaz\u0103 cum ne permite creierul s\u0103 dob\u00e2ndim, arhiv\u0103m, \u00een\u021belegem \u0219i exprim\u0103m diverse limbaje. Aceste descoperiri \u00eei ajut\u0103 pe logopezi s\u0103 dezvolte strategii pentru a-i ajuta pe copiii cu dificult\u0103\u021bi de vorbire \u0219i pe toate persoanele care sunt \u00een situa\u021bia de a-\u0219i rec\u0103p\u0103ta vorbirea dup\u0103 anumite traume, un atac vascular-cerebral, de exemplu.<\/p>\n

12. neurofiziologia <\/strong>este disciplina care studiaz\u0103 modul \u00een care creierul \u0219i func\u021biile lui interac\u021bioneaz\u0103 cu diverse p\u0103r\u021bi ale corpului \u0219i rolul sistemului nervos, de la nivel sub-celular la nivelul organelor.<\/p>\n

Totu\u0219i, drumul p\u00e2n\u0103 la o asemenea dezvoltare a neuro\u0219tiin\u021belor nu a fost u\u0219or \u0219i nici scurt, el \u00eencep\u00e2nd \u00een antichitate. Grecii antici au fost printre primii care au studiat creierul. Ei au \u00eencercat s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 rolul creierul \u0219i cum func\u021bioneaz\u0103. De exemplu, filozoful grec Aristotel avea o teorie conform c\u0103reia creierul avea rolul de a r\u0103ci s\u00e2ngele. El credea c\u0103, con\u0219tiin\u021ba, imagina\u021bia \u0219i memoria se formeaz\u0103 \u0219i rezid\u0103 \u00een inim\u0103. Aceast\u0103 p\u0103rere era \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 \u0219i de egiptenii antici, care credeau, de asemenea, c\u0103 locul \u00een care rezid\u0103 inteligen\u021ba este \u00een creier. Tocmai de aceea, \u00een timpul procesului de mumificare, ei extirpau creierul, dar l\u0103sau inima \u00een corp.<\/p>\n

Exist\u0103, totu\u0219i, dovezi c\u0103 anumi\u021bi egipteni erau con\u0219tien\u021bi de importan\u021ba creierului. Papirusul din 1700 i.e.n, descoperit de Edwin Smith, este cel mai timpuriu text medical din istorie descoperit p\u00e2n\u0103 acum. Papirusul prezint\u0103 creierul, meningele, coloana vertebral\u0103 \u0219i fluidul cerebro-spinal \u0219i con\u021bine detalii despre 48 de cazuri medicale, dintre care 7 legate \u00een mod direct de creier, acestea indic\u00e2nd c\u0103 autorul egiptean era con\u0219tient de faptul c\u0103 mi\u0219carea corpului e controlat\u0103 de creier. Important de notat \u0219i c\u0103 papirusul consider\u0103 c\u0103 leziunile serioase ale creierului nu sunt tratabile.<\/p>\n

Romanii au fost, de asemenea, deosebit de interesa\u021bi de rolul creierului. Astfel, \u00een 170 i.e.n, medicul roman Galen, care se ocupa, zi de zi, de tratarea gladiatorilor, insista c\u0103 temperamentul unei persoane \u0219i procesele fiziologice ale organismului sunt controlate de creier. Teoriile lui au dominat urm\u0103torii 1200 de ani.<\/p>\n

\u00cen anul 1000 era noastr\u0103, faimosul chirurg islamic Abu al-Qasim al-Zahrawi a descris \u00een enciclopedia lui de practici medicale, cuprins\u0103 \u00een 35 de volume, c\u00e2teva tratamente pentru tulbur\u0103ri neurologice. Apoi, \u00een 1543, a ap\u0103rut \u201cDespre func\u021bionarea corpului uman\u201d, primul manual medical despre neuro\u0219tiin\u021be, care a fost publicat de Andreas Vesalius.<\/p>\n

\u00cen 1649,\u00a0filozoful francez Ren\u00e9 Descartes prezint\u0103 ideea, care a c\u00e2\u0219tigat apoi o mare influen\u021b\u0103, conform c\u0103reia, de\u0219i creierul controleaz\u0103 corpul, mintea este ceva intangibil \u0219i distinct de creier, ea fiind locul unde rezid\u0103 sufletul \u0219i g\u00e2ndirea. Acest concept este \u00eenc\u0103 popular, spre dezam\u0103girea multor neuro-cercet\u0103tori.<\/p>\n

\u00cen 1664, Thomas Willis publica \u201cAnatomia creierului\u201d, care descrie reflexele, epilepsia, apoplexia \u0219i paralizia. Willis a folosit termenul de neurologie pentru prima dat\u0103. \u00cen 1791, fiziologul italian Luigi Galvani a postulat c\u0103 nervii opereaz\u0103 prin electricitate.<\/p>\n

\u00cen secolul al 19-lea, Von Hemholtz, un medic \u0219i fizician german, a m\u0103surat viteza cu care celulele nervoase produc impulsuri electrice. \u00cen 1862, Paul Broca identifica regiunea din creier care este implicat\u0103 \u00een procesul de vorbire, aceasta fiind de atunci numit\u0103 Aria lui Broca. Pierre Paul Broca (1824-1880) a fost un medic, chirurg \u0219i anatomist francez care a tratat pacien\u021bi cu leziuni ale creierului. El a tras concluzia c\u0103 diferite regiuni ale creierului sunt implicate \u00een diferite func\u021bii.\u00a0 Leziunile provocate regiunii vorbirii din creier duc la afazie, o stare \u00een care persoanele nu mai pot vorbi coerent.<\/p>\n

\u00cen 1873, Gamillo Golgi, un medic patolog, de asemenea implicat \u00een cercetarea medical\u0103, a folosit sarea de cromat de argint pentru a vedea cum arat\u0103 neuronii.<\/p>\n

Un alt an deosebit de important \u00een istoria neuro\u0219tiin\u021belor a fost 1879, c\u00e2nd William Macewen a efectuat prima opera\u021bie de chirurgie intracranian\u0103 pentru un meningiom.<\/p>\n

\u00cen 1929, Hans Berger a inventat EEG-ul \u2013 electroencefalograma, un dispozitiv care m\u0103soar\u0103 activitatea electric\u0103 din creier, iar \u00een 1932, Lordul Edgar Douglas Adrian \u0219i Sir Charles S. Sherrington au c\u00e2\u0219tigat Premiul Nobel pentru descoperirea modului \u00een care neuronii transmit mesaje.<\/p>\n

\u00cen 1938, Isidor Rabi descoper\u0103 rezonan\u021ba magnetic\u0103, facilit\u00e2nd dezvoltarea imagisticii bazate pe acest procedeu. Descoperirea lui \u00eei va aduce Premiul Nobel \u00een 1944.<\/p>\n

\u00cen 1974, un \u0219oarece este subiectul primului scan cu rezonan\u021b\u0103 magnetic\u0103 nuclear\u0103. Tot \u00een 1974 e inventat \u0219i scannerul PET (tomografie cu emisie de pozitroni), care furnizeaz\u0103 informa\u021bii vizuale de mare precizie despre activitatea creierului.<\/p>\n

Cercet\u0103rile \u0219i practica clinic\u0103 din domeniul neuro\u0219tiin\u021belor au f\u0103cut progrese remarcabile, ceea ce a permis dezvoltarea unor tratamente pentru AVC, boala cardiac\u0103, scleroza multipl\u0103 \u0219i alte condi\u021bii neurologice. \u00cen plus, speciali\u0219tii \u00een\u021beleg acum mult mai bine structura sistemului nervos, func\u021biile lui, concepte fundamentale despre dezvoltarea lui, anomaliile lui \u0219i modalit\u0103\u021bi \u00een care poate fi schimbat.<\/p>\n

\u0218i, totu\u0219i, multe dintre \u00eentreb\u0103rile esen\u021biale despre creier nu au primit \u00eenc\u0103 r\u0103spuns. De exemplu, care este modul \u00een care activitatea chimic\u0103 \u0219i electric\u0103 din creier duce la formarea con\u0219tiin\u021bei? Aceasta \u0219i multe alte \u00eentreb\u0103ri \u00eei vor provoca pe neuro-cercet\u0103tori \u0219i vor duce, \u00een urm\u0103torii ani, la un salt f\u0103r\u0103 precedent \u00een dezvoltarea neuro\u0219tiin\u021belor, ne promit ace\u0219tia.<\/p>\n

 <\/p>\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent <\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Surse de documentare:<\/p>\n

https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/248680.php<\/a><\/p>\n

https:\/\/brainworldmagazine.com\/a-very-brief-history-of-neuroscience\/<\/a><\/p>\n

Sursa foto 1: https:\/\/study.com\/academy\/lesson\/what-is-behavioral-neuroscience.html<\/a><\/p>\n

Sursa foto 2: https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/248680.php<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ultimii ani au adus dezvoltarea f\u0103r\u0103 precedent a neuro\u0219tiin\u021belor, care acum cuprind o palet\u0103 larg\u0103 de discipline noi. Acestea includ: 1. neuro\u0219tiin\u021ba comportamentului, care studiaz\u0103 modul \u00een care creierul ne afecteaz\u0103 comportamentul. 2. neuro\u0219tiin\u021ba clinic\u0103, care se ocup\u0103 de prevenirea \u0219i tratarea tulbur\u0103rilor sistemului nervos, printr-un efort comun al neurologilor \u0219i psihiatrilor. Ace\u0219tia caut\u0103 \u0219i […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":5593,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5605"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5605"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5605\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5606,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5605\/revisions\/5606"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5593"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5605"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5605"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5605"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}