{"id":5652,"date":"2020-02-26T10:57:25","date_gmt":"2020-02-26T08:57:25","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=5652"},"modified":"2020-03-30T12:43:52","modified_gmt":"2020-03-30T10:43:52","slug":"cum-poate-fi-folosit-interviul-motivational-in-sanatate-si-cu-ce-rezultate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5652","title":{"rendered":"Cum poate fi folosit \u201dinterviul motiva\u021bional\u201d \u00een s\u0103n\u0103tate \u0219i cu ce rezultate?"},"content":{"rendered":"

\"interviu2\"<\/a>Conceptul de \u201dinterviu motiva\u021bional\u201e a avut la baz\u0103 experien\u021ba trat\u0103rii alcoolismului \u0219i a fost descris pentru prima dat\u0103 \u00een 1983.<\/p>\n

Aceast\u0103 experien\u021b\u0103 a fost apoi dezvoltat\u0103 \u00eentr-o teorie coerent\u0103 \u0219i o descriere detaliat\u0103 a procedurii clinice, care au fost prima dat\u0103 oferite de profesorii W. R. Miller \u0219i St. Rollnick. Ace\u0219tia au definit interviul motiva\u021bional ca un \u201estil de consiliere centrat pe client (sau pacient) care are scopul de a provoca schimbarea comportamentului acestuia, ajut\u00e2ndu-I s\u0103 exploreze \u0219i s\u0103-\u0219i rezolve ambivalen\u021ba (definit\u0103 drept concuren\u021b\u0103 a unor scopuri de sens contrar)\u201c.<\/p>\n

Examinarea \u0219i solu\u021bionarea ambivalen\u021bei este scopul central al consilierii non-directive, iar interviul motiva\u021bional este un mod particular de a ajuta clien\u021bii sau pacien\u021bii s\u0103 recunoasc\u0103 \u0219i s\u0103 fac\u0103 ceva \u00een leg\u0103tur\u0103 cu problemele lor actuale sau poten\u021biale.<\/p>\n

Interviul motiva\u021bional este considerat a fi deosebit de util pentru clien\u021bii (pacien\u021bii) care sunt reticen\u021bi la schimbare sau care sunt ambivalen\u021bi \u00een ceea ce prive\u0219te schimbarea comportamentului.<\/p>\n

Strategiile interviului motiva\u021bional sunt mai degrab\u0103 persuasive dec\u00e2t coercitive, mai degrab\u0103 suportive dec\u00e2t argumentative. \u00cen final, scopul este s\u0103 creasc\u0103 motiva\u021bia intrinsec\u0103 a clientului sau pacientului, astfel \u00eenc\u00e2t schimbarea s\u0103 apar\u0103 din interior (propria voin\u021b\u0103), mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 fie impus\u0103 din afar\u0103 (prescris\u0103 sau recomandat\u0103 de medic).<\/p>\n

Tr\u0103s\u0103turile caracteristice interviului motiva\u021bional sunt:<\/p>\n

\"interviu\"<\/a>Interviul motiva\u021bional este aplicabil pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een gestionarea bolilor care sunt asociate, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103 sau mai mare, cu alegeri de comportament, precum stilul de via\u021b\u0103.<\/p>\n

El a fost utilizat \u0219i evaluat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu consumul de alcool, dependen\u021ba de droguri, renun\u021barea la fumat, sc\u0103derea \u00een greutate, aderen\u021ba la diverse tratamente, monitorizarea \u0219i men\u021binerea activit\u0103\u021bii fizice, sus\u021binerea imuniz\u0103rii, dar \u0219i \u00een tratamentul astmului \u0219i al diabetului. Interviul motiva\u021bional a fost aplicat de diver\u0219i furnizori de servicii medicale, psihologi, medici, asistente \u0219i moa\u0219e.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te tehnica interviului motiva\u021bional, aceasta este bazat\u0103 pe patru strategii principale de interven\u021bie:<\/p>\n

1. Exprimarea empatiei: se bazeaz\u0103 pe \u00een\u021belegerea \u0219i acceptarea cuno\u0219tin\u021belor, atitudinilor \u0219i experien\u021belor pe care le manifest\u0103 clientul (pacientul), mai degrab\u0103 dec\u00e2t pe rolul medicului ca expert.<\/p>\n

2. Dezvoltarea discrepan\u021bei \u00eentre comportamentul curent \u0219i cel dorit al clientului sau pacientului (\u00eentre situa\u021bia actual\u0103 \u0219i ceea ce dore\u0219te persoana).<\/p>\n

3. Comunicarea se deruleaz\u0103 \u00een sensul manifestat de rezisten\u021ba clientului sau pacientului \u0219i nu \u00eempotriva acesteia, pentru a preveni ruperea dialogului \u0219i a permite medicului (sau asistentului) s\u0103-i exploreze opiniile.<\/p>\n

4. Sprijinirea auto-eficien\u021bei clientului sau pacientului, adic\u0103 se bazeaz\u0103 pe faptul c\u0103 personalul medical care face interviul are \u00eencredere \u00een capacitatea acestuia de schimbare.<\/p>\n

Pentru ca personalul medical care face interviul s\u0103-\u0219i poat\u0103 adapta interven\u021bia \u0219i dialogul, la baza interviului motiva\u021bional st\u0103 o teorie a schimb\u0103rii comportamentale dezvoltat\u0103 de Prochaska \u0219i DiClemente.<\/p>\n

Ea define\u0219te mai multe etape \u00een care persoanele se reg\u0103sesc \u00een ceea ce prive\u0219te schimbarea comportamentului, clasificare care-i poate ajuta pe profesioni\u0219tii din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii s\u0103 dezvolte argumente adecvate pentru a-i face pe oameni s\u0103-\u0219i modifice comportamentul.<\/p>\n

Ciclul Prochaska define\u0219te mai multe etape ale schimb\u0103rii comportamentului \u0219i anume:<\/p>\n

1. Etapa pre-inten\u021biei sau pre-contemplativ\u0103: \u00een care persoana nu ia \u00een considerare schimbarea. Ea nu inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i schimbe comportamentul \u00een urm\u0103toarele \u0219ase luni. Acest lucru poate fi explicat printr-o serie de motive care trebuie aflate \u0219i luate \u00een considerare (\u0219i asupra acestor elemente trebuie s\u0103 se concentreze personalul medical care conduce interviul motiva\u021bional), dac\u0103 pacientul este \u00een aceast\u0103 etap\u0103.<\/p>\n

2. Inten\u021bia sau etapa contemplativ\u0103: persoana (pacientul) este ambivalent\u0103 (nehot\u0103r\u00e2t\u0103) \u00een ceea ce prive\u0219te schimbarea. Ea poate avea \u00een vedere modificarea obiceiurilor sale \u00een viitorul relativ apropiat. Persoana (pacientul) analizeaz\u0103 argumentele pro \u0219i contra. \u00cen faza aceasta, personalul medical care conduce interviul motiva\u021bional trebuie s\u0103 profite de faptul c\u0103 problema este definit\u0103 \u0219i trebuie s\u0103 analizeze \u00eempreun\u0103 cu persoana (pacientul) posibilele m\u0103suri.<\/p>\n

3. Preg\u0103tirea sau determinarea: decizia este luat\u0103 \u0219i persoana se preg\u0103te\u0219te pentru schimbare. Sunt definite, \u00een echipa lucr\u0103tor medical \u2013 pacient, diversele modalit\u0103\u021bi practice ale schimb\u0103rii.<\/p>\n

4. Ac\u021biune: perioada \u00een care persoana \u00ee\u0219i schimb\u0103 efectiv obiceiurile. Acesta este un moment important care necesit\u0103 mult\u0103 energie \u0219i aten\u021bie pentru men\u021binerea comportamentului.<\/p>\n

\"interviu1\"<\/a>\u00cen ceea ce prive\u0219te evaluarea tehnicii interviu motiva\u021bional, dintr-o revizuire sistematic\u0103 \u0219i meta-analiz\u0103 a studiilor referitoare la aceasta realizat\u0103 de un colectiv al\u00a0 Universit\u0103\u021bii din Aarhus, Danemarca, publicat\u0103 \u00een British Journal of General Practice, a rezultat c\u0103 80% din studii confirm\u0103 c\u0103 interviul motiva\u021bional \u00eei ajut\u0103 pe clien\u021bi (pacien\u021bi) s\u0103-\u0219i schimbe comportamentul \u0219i c\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219te ca performan\u021be consilierea tradi\u021bional\u0103.<\/p>\n

Meta-analiza arat\u0103 efectele interviului motiva\u021bional asupra indicelui de mas\u0103 corporal\u0103, colesterolului total din s\u00e2nge, tensiunii arteriale sistolice, concentra\u021biei de alcool din s\u00e2nge \u0219i con\u021binutului standard de etanol.<\/p>\n

Natura schimb\u0103rilor produse asupra parametrilor pacientului este aproape \u00eentotdeauna legat\u0103 at\u00e2t de respectarea tratamentelor prescrise, c\u00e2t \u0219i de tipul de modific\u0103ri pe care le face pacientul \u00een stilul s\u0103u de via\u021b\u0103. Cu toate acestea, efectul interviului motiva\u021bional \u00een unele domenii problematice cum ar fi combaterea obezit\u0103\u021bii \u0219i renun\u021barea la fumat este provocat \u00een primul r\u00e2nd de o schimbare a obiceiurilor pacientului, \u00een timp ce efectul asupra astmului provine, \u00een primul r\u00e2nd, din respectarea tratamentului prescris.<\/p>\n

Analiza a ar\u0103tat c\u0103 interviul motiva\u021bional poate fi eficient chiar \u0219i dup\u0103 \u00eent\u00e2lniri scurte de doar 15 minute, dar \u0219i c\u0103 o cre\u0219tere a num\u0103rului de \u00eent\u00e2lniri cu un pacient cre\u0219te probabilitatea de a \u00eenregistra succese.<\/p>\n

O alt\u0103 concluzie a studiului este aceea c\u0103 interviul motiva\u021bional poate fi utilizat \u00een tratamentul unei palete foarte largi de boli care sunt influen\u021bate, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, de comportament.<\/p>\n

Deoarece nu exist\u0103 efecte adverse ale interviului motiva\u021bional, acela\u0219i studiu sugereaz\u0103 \u0219i c\u0103 aceast\u0103 metod\u0103 poate fi folosit\u0103 cu succes \u00een beneficiul unei categorii foarte largi de pacien\u021bi.<\/p>\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent <\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Surse de documentare:<\/p>\n

Interviul motiva\u021bional: o revizuire sistematic\u0103 \u0219i meta-analiz\u0103 publicat\u0103 \u00een British Journal of General Practice \u0219icoordonat\u0103 de Sune Rubak, MD, Research Fellow, Departmentul de Cercetare \u0219i Departamentul de Medicin\u0103 General\u0103, Universitatea din Aarhus, Danemarca, https:\/\/pdfs.semanticscholar.org<\/a><\/p>\n

www.banyanphiladelphia.com<\/a> (sursa foto 1)<\/p>\n

https:\/\/ro.sainte-anastasie.org<\/a> (sursa foto 2)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Conceptul de \u201dinterviu motiva\u021bional\u201e a avut la baz\u0103 experien\u021ba trat\u0103rii alcoolismului \u0219i a fost descris pentru prima dat\u0103 \u00een 1983. Aceast\u0103 experien\u021b\u0103 a fost apoi dezvoltat\u0103 \u00eentr-o teorie coerent\u0103 \u0219i o descriere detaliat\u0103 a procedurii clinice, care au fost prima dat\u0103 oferite de profesorii W. R. Miller \u0219i St. Rollnick. Ace\u0219tia au definit interviul motiva\u021bional […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":5636,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,12],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5652"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5652"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5652\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5653,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5652\/revisions\/5653"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5636"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5652"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5652"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5652"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}