{"id":5779,"date":"2020-04-29T09:05:42","date_gmt":"2020-04-29T07:05:42","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5779"},"modified":"2020-05-29T12:34:33","modified_gmt":"2020-05-29T10:34:33","slug":"putem-face-ceva-mai-mult-decat-sa-pastram-distanta-sociala-pentru-a-preveni-transmiterea-virusului-sars-cov-2-si-imbolnavirea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5779","title":{"rendered":"Putem face ceva mai mult dec\u00e2t s\u0103 p\u0103str\u0103m distan\u021ba social\u0103, pentru a preveni transmiterea virusului SARS CoV 2 \u0219i \u00eemboln\u0103virea?"},"content":{"rendered":"

\"covid19\"<\/a><\/p>\n

Cheia e la noi \u0219i const\u0103 \u00een r\u0103spunsul sistemului imunitar. \u00a0Iar pentru a avea un sistem imunitar s\u0103n\u0103tos, este esen\u021bial s\u0103 adopt\u0103m comportamente s\u0103n\u0103toase, care fac bine \u00eentregului organism, inclusiv sistemului imunitar.<\/p>\n

Aceste comportamente s\u0103n\u0103toase includ: o alimenta\u021bie bogat\u0103 \u00een fructe \u0219i legume, exerci\u021biile fizice, men\u021binerea unei greut\u0103\u021bi normale, l\u0103satul de fumat, consumul de alcool \u00een cantit\u0103\u021bi moderate, evitarea infec\u021biilor prin men\u021binerea unei igiene corespunz\u0103toare, \u00een primul r\u00e2nd a m\u00e2inilor, reducerea stresului \u0219i somnul s\u0103n\u0103tos \u0219i suficient.<\/p>\n

Legat de alimenta\u021bia s\u0103n\u0103toas\u0103, este important de \u0219tiut c\u0103 vitaminele A, C \u0219i D \u0219i mineralele, precum zincul, joac\u0103 un rol important \u00een func\u021bionarea corespunz\u0103toare a sistemului imunitar.<\/p>\n

Dac\u0103 dieta noastr\u0103 este echilibrat\u0103, nu mai este nevoie s\u0103 lu\u0103m suplimente cu vitamine \u0219i minerale.<\/p>\n

Se \u0219tie c\u0103 popula\u021biile malnutrite sunt mai susceptibile la infec\u021bii \u0219i exist\u0103 dovezi \u0219i c\u0103 deficien\u021bele anumitor micronutrien\u021bi pot altera r\u0103spunsul sistemului imunitar. De exemplu, deficien\u021ba de zinc a fost legat\u0103 de un r\u0103spuns inadecvat al sistemului imunitar al persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 fa\u021b\u0103 de procesele inflamatorii din organism. De asemenea, exist\u0103 studii care sugereaz\u0103 c\u0103 vitamina D activeaz\u0103 celulele T care pot identifica \u0219i ataca celulele canceroase.<\/p>\n

\u00cen cazul persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103, vitamina D a fost legat\u0103 de sc\u0103derea riscului infec\u021biilor respiratorii. Fibrele solubile declan\u0219eaz\u0103 \u00een celulele sistemului imunitar r\u0103spunsul anti-inflamator, care ne ajut\u0103 s\u0103 ne vindec\u0103m mai repede \u00een cazul infec\u021biilor.<\/p>\n

Probioticele pot contracara efectele adverse ale unui spectru larg de antibiotice prin modul \u00een care \u021bin sistemul imunitar preg\u0103tit s\u0103 r\u0103spund\u0103 unor noi infec\u021bii. Uleiul de pe\u0219te este \u0219i el legat de \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea r\u0103spunsului sistemului imunitar.<\/p>\n

Postul prelungit este asociat regener\u0103rii celulelor stem ale celulelor mai vechi \u0219i uzate ale sistemului imunitar. \u00a0\u00cen acela\u0219i timp, o diet\u0103 bogat\u0103 \u00een gr\u0103simi \u0219i calorii genereaz\u0103 o reac\u021bie a sistemului imunitar care este similar\u0103 cu cea declan\u0219at\u0103 de o infec\u021bie bacterian\u0103. Cercet\u0103torii sugereaz\u0103 c\u0103 o diet\u0103 nes\u0103n\u0103toas\u0103 poate face ca sistemul imunitar s\u0103 reac\u021bioneze mai agresiv chiar \u0219i la ceva vreme dup\u0103 trecerea la o diet\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, ceea ce poate duce, \u00een timp, la ateroscleroz\u0103 \u0219i diabet.<\/p>\n

La fel ca \u00een cazul unei alimenta\u021bii s\u0103n\u0103toase, activitatea fizic\u0103 constant\u0103 contribuie la men\u021binerea unei bune st\u0103ri generale de s\u0103n\u0103tate \u0219i, astfel, a unui sistem imunitar s\u0103n\u0103tos. Activitatea fizic\u0103 faciliteaz\u0103 buna circula\u021bie sanguin\u0103, ceea ce contribuie, la r\u00e2ndul s\u0103u, la o bun\u0103 func\u021bionare a sistemului imunitar, deoarece celulele respective se deplaseaz\u0103 u\u0219or pentru a interveni unde este nevoie de ele.<\/p>\n

Un studiu a ar\u0103tat c\u0103 doar 20 de minute pe zi de exerci\u021bii fizice moderate stimuleaz\u0103 sistemul imunitar care, la r\u00e2ndul s\u0103u, produce un r\u0103spuns celular anti-inflamator.<\/p>\n

Un alt factor care \u00eent\u0103re\u0219te sistemul imunitar este expunerea la soare, care energizeaz\u0103 celulele T ale sistemului imunitar implicate \u00een combaterea infec\u021biilor. Mai concret, fasciculele albastre din lumina solar\u0103 fac celulele T s\u0103 se mi\u0219te mai repede, ceea ce le ajut\u0103 s\u0103 ajung\u0103 mai repede la locul infec\u021biei.<\/p>\n

Stresul cronic scade capacitatea de r\u0103spuns a sistemului imunitar, astfel \u00eencat orice reduce nivelul de stres poate ajuta la prevenirea infec\u021biilor \u0219i a altor condi\u021bii medicale. \u00cen aceast\u0103 privin\u021b\u0103, anticiparea unui eveniment fericit sau amuzant cre\u0219te nivelul de endorfine \u0219i al\u021bi hormoni care induc o stare de relaxare, sc\u0103z\u00e2nd astfel nivelul stresului la care este supus organismul.<\/p>\n

S\u0103 te sim\u021bi singur este, de asemenea, un factor de stres care poate afecta sistemul imunitar. Mecanismul prin care ac\u021bioneaz\u0103 este un nivel crescut de proteine care favorizeaz\u0103 procesele inflamatorii din organism. \u00cen timp, acestea pot duce la apari\u021bia diabetului de tip 2, a bolilor cardiovasculare, a bolii Alzheimer sau a artritei.<\/p>\n

Un studiu recent desf\u0103\u0219urat de o echip\u0103 de la Universitatea Tubingen din Germania \u0219i publicat \u00een revista Journal of Experimental Medicine<\/i><\/em>\u00a0a determinat mecanismul care leag\u0103 somnul de func\u021bionarea sistemului imunitar. Acesta este legat tot de func\u021bionarea celulelor T, care se \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te \u00een cazul unui somn bun noaptea, datorit\u0103 unei activ\u0103ri mai bune a integrinelor. Acestea sunt proteine care permit celulelor T s\u0103-\u0219i \u201cacosteze\u201d \u021bintele (patogenii) \u0219i s\u0103 le atace.<\/p>\n

Cercet\u0103torii au notat c\u0103 deocamdat\u0103 se \u0219tiu pu\u021bine lucruri despre cum sunt activate integrinele de c\u0103tre celulele T. Ei au descoperit c\u0103 exist\u0103 anumite molecule, printre care \u0219i hormonii adrenalin\u0103 \u0219i noradrenalin\u0103, care au capacitatea s\u0103 blocheze activarea integrinelor, ceea ce a \u00eempiedicat celulele T s\u0103-\u0219i poat\u0103 ataca \u021bintele. Nivelurile la care trebuie s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 \u00een organism aceste molecule pentru a fi inhibat\u0103 activarea integrinelor sunt observate \u00een condi\u021bii patologice precum dezvoltarea celulelor canceroase, infectarea cu malarie, hipoxia sau stresul cronic.<\/p>\n

Deoarece se \u0219tia c\u0103 nivelul adrenalinei scade \u00een timpul somnului, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au ales s\u0103 studieze \u00een detaliu acest fenomen legat de inhibarea activ\u0103rii integrinelor. Ei au prelevat mostre ale celulelor T de la voluntari care au dormit noaptea \u0219i le-au comparat cu mostre de celule T de la voluntari care nu au dormit. Analiza comparativ\u0103 a acestor mostre a ar\u0103tat c\u0103 voluntarii care dormiser\u0103 au avut niveluri mai sc\u0103zute ale adrenalinei \u0219i celorlalte molecule inhibitoare \u0219i, astfel, niveluri mai ridicate ale activ\u0103rii integrinelor, ceea ce a f\u0103cut ca sistemul lor imunitar s\u0103 func\u021bioneze mai bine.<\/p>\n

\u00a0<\/b><\/strong><\/p>\n

De ce este bine ca oamenii s\u0103 poarte m\u0103\u0219ti, pentru a \u00eencetini transmiterea SARS-CoV-2?<\/b><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Foarte pu\u021bine subiecte legate de pandemia de acum au st\u00e2rnit at\u00e2tea dezbateri \u0219i schimb\u0103ri de pozi\u021bie precum cel al purt\u0103rii m\u0103\u0219tilor de c\u0103tre public pentru a preveni r\u0103sp\u00e2ndirea transmiterii SARS-CoV-2. De exemplu, la \u00eenceputul pandemiei, Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) \u0219i Centrul pentru Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite ale Americii au recomandat publicului s\u0103 evite folosirea m\u0103\u0219tilor, \u00een caz c\u0103 nu sunt \u00een contact direct cu pacien\u021bi COVID-19 simptomatici, deoarece m\u0103\u0219tile acestea au stocuri limitate \u0219i o cre\u0219tere rapid\u0103 \u0219i semnificativ\u0103 a cererii va duce la probleme de disponibilitate pentru lucr\u0103torii medicali.<\/p>\n

\u0218i totu\u0219i, la \u00eenceputul lunii aprilie, CDC \u0219i-a schimbat pozi\u021bia cu privire la purtarea m\u0103\u0219tilor. Institu\u021bia \u00eencurajeaz\u0103 acum popula\u021bia s\u0103 poarte m\u0103\u0219ti pentru a-\u0219i acoperi fa\u021ba \u0219i nasul. Aceast\u0103 schimbare de pozi\u021bie se datoreaz\u0103 unei \u00een\u021belegeri mai bune a virusului SARS-CoV-2 \u0219i a mecanismelor de transmitere.<\/p>\n

Acestea din urm\u0103 sunt, \u00een momentul de fa\u021b\u0103, subiectul unei discu\u021bii \u0219tiin\u021bifice vii. Ce este clar p\u00e2n\u0103 acum este c\u0103 virusul este purtat de particulele de mucus sau saliv\u0103 care ies din tractul respirator al persoanelor infectate. Acestea pot fi eliminate \u00een procesul normal al respira\u021biei sau, \u0219i mai frecvent, c\u00e2nd persoana respectiv\u0103 str\u0103nut\u0103 sau tu\u0219e\u0219te, caz \u00een care particulele de mucus sau saliv\u0103 sunt proiectate c\u00e2\u021biva metri. \u00cen acest mod, ele pot atinge direct ochii, gura sau nasul unei alte persoane \u0219i astfel pot \u00eencepe procesul de infectare a c\u0103ilor respiratorii ale acelei persoane. Alternativ, aceste particule pot ateriza pe diverse suprafe\u021be, unde virusul poate r\u0103m\u00e2ne viu c\u00e2teva ore sau chiar zile \u0219i de unde alte persoane se pot infecta prin atingerea ochilor sau gurii dup\u0103 ce au atins aceast\u0103 suprafa\u021b\u0103.<\/p>\n

Nu exist\u0103 niciun dubiu c\u0103 m\u0103\u0219tile reprezint\u0103 o barier\u0103 \u00eempotriva transmiterii virusului, oprind particulele de mucus sau saliv\u0103 s\u0103 treac\u0103 de la persoanele infectate la persoanele neinfectate din apropiere.<\/p>\n

OMS a recomandat ca m\u0103\u0219tile chirurgicale standard s\u0103 fac\u0103 parte din echipamentul protectiv personal (EPP) care trebuie purtat de medicii \u0219i asisten\u021bii care \u00eengrijesc pacien\u021bi cu COVID-19 \u00een clinici \u0219i spitale. Aceea\u0219i recomandare este f\u0103cut\u0103 oricui \u00eengrije\u0219te un pacient cu COVID-19 la domiciliu. \u00cen majoritatea cazurilor, aceste m\u0103\u0219ti sunt suficiente, conform unei meta-analize f\u0103cut\u0103, pe 4 studii clinice randomizate, de c\u0103tre Dr. Mark Loeb de la McMaster University din Canada \u0219i publicat\u0103 luna aceasta. Dr. Loeb nu a g\u0103sit diferen\u021be semnificative \u00eentre m\u0103\u0219tile chirurgicale \u0219i o variant\u0103 \u00a0mai sofisticat\u0103 de m\u0103\u0219ti, respiratoarele N95, \u00een privin\u021ba protec\u021biei pe care le-o ofer\u0103 lucr\u0103torilor medicali \u00een fa\u021ba infec\u021biilor virale transmise prin particulele de mucus sau saliv\u0103, inclusiv cele cauzate de coronavirusuri.<\/p>\n

Acest studiu sugereaz\u0103 \u0219i c\u0103 respiratoarele N95 (care sunt mai groase, mai rigide \u0219i create s\u0103 formeze un \u201csigiliu\u201d str\u00e2ns \u00een jurul nasului \u0219i al gurii) ar trebui p\u0103strate pentru situa\u021bii mai riscante. N95 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ele blocheaz\u0103 cel pu\u021bin 95% dintre particulele cu diametru mai mic de 0.3 microni.<\/p>\n

Ele sunt, astfel, potrivite pentru situa\u021bii \u00een care amenin\u021barea vine de la particule mai mici dec\u00e2t cele expirate, inclusiv cele care sunt generate c\u00e2nd un pacient este intubat la terapie intensiv\u0103 prin introducerea tubului unui ventilator ad\u00e2nc \u00een traheea pacientului. Intubarea este o procedur\u0103 invaziv\u0103 \u0219i d\u0103 na\u0219tere la particule de tip aerosol (adic\u0103 cu diametrul mai mic de 5 microni) care pot transmite virusul mai departe dec\u00e2t o pot face particulele de mucus sau saliv\u0103 care sunt expirate \u00een mod normal.<\/p>\n

De\u0219i nu este clar dac\u0103 SARS-CoV-2 poate fi transmis \u00een acest mod prin aerosoli, lucr\u0103torii medicali care efectueaz\u0103 aceast\u0103 procedur\u0103 trebuie s\u0103 fie precau\u021bi, afirm\u0103 Lisa Brosseau, om de \u0219tiin\u021b\u0103 \u00een domeniul protec\u021biei respira\u021biei \u0219i bolilor infec\u021bioase la Universitatea Illinois din Chicago.<\/p>\n

Poate p\u0103rea de bun sim\u021b c\u0103 purtarea m\u0103\u0219tilor \u00een public ajut\u0103. De fapt, dovezile \u0219tiin\u021bifice \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 nu sunt at\u00e2t de clare, de aici \u0219i controversele de p\u00e2n\u0103 acum. \u00a0Generalizarea pentru publicul larg a rezultatelor cercet\u0103rilor care arat\u0103 c\u0103 m\u0103\u0219tile \u0219i respiratoarele sunt utile pentru lucr\u0103torii medicali nu se poate face cu u\u0219urin\u021b\u0103. Un motiv este c\u0103 medicii \u0219i asisten\u021bii sunt mai bine preg\u0103ti\u021bi dec\u00e2t publicul larg s\u0103 le poarte \u0219i s\u0103 le scoat\u0103 corect. De exemplu, m\u0103\u0219tile chirurgicale nu mai protejeaz\u0103 la fel de bine c\u00e2nd se umezesc, astfel \u00eenc\u00e2t este nevoie s\u0103 fie schimbate periodic de-a lungul unei zile. Lucr\u0103torii medicali fac acest lucru \u00een mod normal, pe c\u00e2nd un membru al publicului larg s-ar putea s\u0103 nu \u00eel fac\u0103.<\/p>\n

\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu respiratoarele N95, este de notorietate faptul c\u0103 acestea sunt dificil de pus \u00een mod corect, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 sigileze corespunz\u0103tor fa\u021ba utilizatorului. Iar dac\u0103 acesta nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 o pun\u0103 corect, \u00een foarte multe cazuri beneficiile purt\u0103rii ei dispar \u2013 cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd atingem partea frontal\u0103 a m\u0103\u0219tilor chirurgicale sau c\u00e2nd o scoatem gre\u0219it, contamin\u00e2ndu-ne m\u00e2inile.<\/p>\n

\u00cen plus, dup\u0103 cum remarc\u0103 Susan Michie, un psiholog specializat \u00een domeniul \u00eengrijirii s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii de la University College din Londra, oamenii neaviza\u021bi care poart\u0103 m\u0103\u0219ti pot dob\u00e2ndi un fals sentiment de siguran\u021b\u0103 \u0219i, astfel, pot acorda mai pu\u021bin\u0103 aten\u021bie altor comportamente importante precum distan\u021barea social\u0103 \u0219i sp\u0103latul pe m\u00e2ini.<\/p>\n

Acestea fiind spuse, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 purtarea m\u0103\u0219tilor de c\u0103tre public este inutil\u0103. O abordare pragmatic\u0103, \u00een contextul de fa\u021b\u0103, ar fi c\u0103 ele sunt eficace ca bariere care \u00eei \u00eempiedic\u0103 pe cei care sunt infecta\u021bi s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 virusul \u00een aerul din jurul lor. \u00a0Ca urmare, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 o mare parte din transmiterea SARS-CoV-2 este suspectat\u0103 a avea loc \u00eenainte ca persoana infectat\u0103 s\u0103 arate simptome, recomandarea ca noi to\u021bi s\u0103 purt\u0103m m\u0103\u0219ti \u00een public, indiferent dac\u0103 suntem simptomatici sau nu, este o modalitate bun\u0103 de a opri lan\u021bul transmiterilor.<\/p>\n

Un studiu condus de Dr. Ben Cowling, epidemiolog la Universitatea din Hong Kong, publicat \u00een revista Nature Medicine<\/i><\/em>, sprijin\u0103 abordarea de mai sus. Studiul a m\u0103surat cantitatea de virus eliminat\u0103 de pacien\u021bi infecta\u021bi cu o varietate de virusuri respiratorii, inclusiv gripa, rinovirusul sau un coronavirus (\u00eens\u0103 nu SARS-CoV02), \u00eentr-o jum\u0103tate de or\u0103 de tu\u0219it \u0219i str\u0103nutat. \u00cen cazul coronavirusului studiat, 30% dintre particulele \u0219i 40% dintre aerosolii expira\u021bi de pacien\u021bii care nu purtau o masc\u0103 chirurgical\u0103 au con\u021binut particule de virus. C\u00e2nd au purtat m\u0103\u0219ti, acea propor\u021bie a sc\u0103zut la 0.<\/p>\n

Rupert Beale, un biolog \u00een domeniul bolilor infec\u021bioase la Francis Crick Institute<\/i><\/em>\u00a0din Londra, a afirmat c\u0103 studiul Dr. Cowling aduce dovezi clare \u00een favoarea recomand\u0103rii purt\u0103rii m\u0103\u0219tilor de c\u0103tre publicul larg, dar Beale avertizeaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 nu trebuie folosit\u0103 \u00een mod singular. Ea trebuie s\u0103 fie parte dintr-un pachet de m\u0103suri cuprinz\u0103toare, a c\u0103ror eficacitate a fost deja dovedit\u0103, precum distan\u021barea social\u0103 \u0219i sp\u0103latul riguros al m\u00e2inilor.<\/p>\n

M\u0103sura purt\u0103rii m\u0103\u0219tilor de c\u0103tre publicul larg e recomandat\u0103 \u00een \u021b\u0103rile unde sunt destule m\u0103\u0219ti disponibile \u2013 conform OMS, \u201cdeficitul cronic de echipament personal protectiv (n.b. EPP) care exist\u0103 la nivel global este acum una dintre cele mai urgente amenin\u021b\u0103ri la adresa abilit\u0103\u021bii noastre colective de a salva vie\u021bi. Pentru a \u00eei ajuta s\u0103 ne salveze vie\u021bile, trebuie s\u0103 le furniz\u0103m lucr\u0103torilor medicali protec\u021bia pe care o merit\u0103.\u201d<\/p>\n

Acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103, dac\u0103 vrem ca purtatul m\u0103\u0219tilor de c\u0103tre publicul larg s\u0103 devin\u0103 o m\u0103sur\u0103 de introdus pe scar\u0103 larg\u0103, f\u0103r\u0103 ca acest lucru s\u0103 creeze probleme \u0219i mai mari \u00een aprovizionarea cu EPP pentru personalul medical, \u00een \u021b\u0103rile unde exist\u0103 deficit, publicul ar trebui s\u0103-\u0219i faca singur aceste m\u0103\u0219ti. De exemplu, un studiu din 2013 f\u0103cut de Public Health England<\/i><\/em>\u00a0(agen\u021bia de s\u0103n\u0103tate public\u0103 din Anglia) a ar\u0103tat c\u0103 o masc\u0103 chirurgical\u0103 luat\u0103 din comer\u021b a filtrat 90% din particulele virusului din aerul expirat de participan\u021bii la studiu, un sac de aspirator \u2013 86%, iar un tricou de bumbac 51% – cu remarca c\u0103 este foarte important ca aceste m\u0103\u0219ti f\u0103cute acas\u0103 s\u0103 poat\u0103 fi puse c\u00e2t mai etan\u0219, cre\u00e2nd un \u201csigiliu\u201d bun \u00een jurul nasului \u0219i gurii.<\/p>\n

Elaine Shuo Feng, epidemiolog la Universitatea Oxford, a publicat recent un comentariu \u00een revista Lancet Respiratory Medicine<\/i><\/em>\u00a0prin care ea \u0219i colegii ei afirm\u0103 c\u0103 ar fi ra\u021bional ca deciden\u021bii \u0219i oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 s\u0103 recomande publicului s\u0103 poarte m\u0103\u0219ti c\u00e2nd ies din cas\u0103, chiar dac\u0103 nu sunt simptomatici<\/b><\/strong>, pentru a preveni o eventual\u0103 transmitere poten\u021bial asimptomatic\u0103 sau pre-simptomatic\u0103, \u00een caz c\u0103 sunt purt\u0103tori ai virusului f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie. Al\u0103turi de m\u0103\u0219ti<\/b><\/strong>, sp\u0103larea m\u00e2inilor \u0219i distan\u021barea social\u0103 sunt cele mai importante m\u0103suri pentru a preveni transmiterea virusului<\/b><\/strong>.<\/p>\n

 <\/p>\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv e-Asistent.ro<\/i><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/i><\/em><\/p>\n

Surse de documentare<\/i><\/em><\/p>\n

Traducere si adaptare dupa \u201cDisease transmission\u00a0– Should the public wear masks to slow the spread of SARS-CoV-2?\u201d, Science and technology<\/b><\/strong><\/a>Apr 11th 2020\u00a0edition<\/a>, The Economist<\/p>\n

https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/324432<\/a><\/p>\n

https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/320721#Exercise-and-the-immune-system<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cheia e la noi \u0219i const\u0103 \u00een r\u0103spunsul sistemului imunitar. \u00a0Iar pentru a avea un sistem imunitar s\u0103n\u0103tos, este esen\u021bial s\u0103 adopt\u0103m comportamente s\u0103n\u0103toase, care fac bine \u00eentregului organism, inclusiv sistemului imunitar. Aceste comportamente s\u0103n\u0103toase includ: o alimenta\u021bie bogat\u0103 \u00een fructe \u0219i legume, exerci\u021biile fizice, men\u021binerea unei greut\u0103\u021bi normale, l\u0103satul de fumat, consumul de alcool […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":5754,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5779"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5779"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5779\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5780,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5779\/revisions\/5780"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5754"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5779"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5779"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5779"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}